Anuala de Artă Religioasă și Restaurare 2016: „Ipostaze ale sacrului”

anuala de arta religioasa 2016

„Veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu.” (Luca 21:17)

eveniment liber sa spunÎntr-o lume pragmatică în care tot mai des citim în presă informații alarmante privind globalizarea persecuţiei împotriva creştinilor, blamarea valorilor religioase și înlocuirea lor cu altele așa-zis „umaniste”, Expoziția Anuală din 2016 își propune să tragă un semnal de alarmă față de importanța păstrării credinței, a păstrării și a continuării tradițiilor, să aducă în atenție importanța artei sacre, a conservării patrimoniului artistic religios și a actului de restaurare. Continuă lectura „Anuala de Artă Religioasă și Restaurare 2016: „Ipostaze ale sacrului””

Pași spre Lumină

expozitia pasi spre lumina

eveniment liber sa spunMiercuri, 23 decembrie 2015, ora 17.00 la Galeria Orizont din București va avea loc vernisajul expoziției Pași spre Lumină, expoziția de iarnă a Asociației Filiala Artă Religioasa și Restaurare (AFAPRR) a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Vor fi invitați atât membri AFAPRR și alți membri ai UAP din România, cât și studenți de la UNARTE și alți artiști și/sau restauratori din muzee, instituții de cultură din București și din țară, artiști străini propuși către Comitetul de Direcție și Comisia Profesională a AFAPRR.

Va lua cuvântul doamna Oana Andreea Nanciu, Secţia Educaţie Muzeală, Expoziţii Temporare, Valorificare – Şef Secţie (interimar) la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureti. Expoziția va fi prezentată de criticul de artă dr. Roxana Păsculescu, jurnalist Radio România Cultural, realizator al emisiunii „Amintiri cu și despre artiști plastici”.

Parteneri în organizarea expoziției sunt UNARTE, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și Muzeul Național al Harților și Cărții Vechi. Parteneri media: Lăcașuri Ortodoxe-LO News și Jurnalul Bucureștiului. Continuă lectura „Pași spre Lumină”

COSTUMUL POPULAR BASARABEAN

Vineri, 29, și sâmbătă 30 mai 2015, în preajma sărbătorii de Rusalii, Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti” din București găzduiește o serie de evenimente sub genericul Costumul popular basarabean. Proiectul este derulat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor și Limba Română, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti”. Continuă lectura „COSTUMUL POPULAR BASARABEAN”

Festivalul Thailandez Bucureşti

festivalul culturii thailandeze

eveniment liber sa spunAmbasada Regatului Thailandei în România şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, împreună cu Ministerul Culturii din Thailanda, Autoritatea de Turism a Thailandei în Frankfurt şi Bucureşti, Biroul pentru Comerţ din Viena şi Departamentul pentru Afaceri Agricole din Bruxelles vă invită la „Festivalul Thailandez Bucureşti” în perioada 15–17 mai 2015. Continuă lectura „Festivalul Thailandez Bucureşti”

Anuala de Artă Religioasă şi Restaurare 2015

anuala de arta religioasa 2015

eveniment liber sa spunAsociaţia Filiala Artă Plastică Religioasă şi Restaurare a Uniunii Artiştilor Plastici din România în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti – Facultatea de Arte Decorative si Design – Departamentul Artă Murală şi cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită duminică, 5 aprilie, ora 13.30, la vernisajul expoziţiei Anuala de Artă Religioasă şi Restaurare – Cădere, Ridicare, Supravieţuire. Arta sacră. Creaţie şi Restaurare, care va avea loc în Sala „V. I. Popa” a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”. Prezintă criticul de artă Corneliu Antim, președinte de onoare al AFAPRR și dr. Marius Tița, istoric de artă.

Curatorii expoziţiei sunt pictorul Cristian Olteanu, lector univ. dr. Ion Achiţenie şi lector univ. dr. Mihai Dumitru. Anuala de Artă Religioasă şi Restaurare poate fi vizitată în perioada 5–23 aprilie 2015, de miercuri până duminică, între orele 9.00–17.00, în Sala „H. H. Stahl”, Foaier şi în Sala „Lena Constante”, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București (fostul sediu al Ministerului Culturii), Şoseaua Kiseleff, nr. 30.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Arta plastică

Fundaţia Principesa Margareta a României: Ziua Porţilor Deschise

ziua portilor deschise afis

eveniment liber sa spunCu ocazia celebrării a 25 de ani de activititate, Fundaţia Principesa Margareta a României organizează sâmbătă, 17 ianuarie 2015, în intervalul 13.00–17.00, Ziua Porţilor Deschise. Echipa, beneficiarii şi voluntarii Fundaţiei Principesa Margareta a României vă dau întâlnire la Sala „Gheorghe Focşa”, Muzeul Satului din București, să descoperiţi programele inter-generaţionale desfăşurate de Fundaţie.

Copii
Club de lectură
Activităţi de socializare
Atelier de obiecte decorative

Tineri
Atelier muzică
Atelier pictură
Recital Tinere Talente

Vârstnici
Speed-dating (întâlniri interactive între generaţii)
Gândul tău pentru un vârstnic drag
Mesaj peste ani

Simpozionul Internațional „Dimitrie Ghika-Comănești” – In memoriam

printul dimitrie ghika comanesti

eveniment liber sa spunSâmbătă, 16 august 2014, la Comănești, județul Bacău, în Palatul Ghika (Sala Coloanelor) va avea loc Simpozionul Internațional „Dimitrie Ghika-Comănești” – In memoriam, ediția a IV-a. Simpozionul va începe la ora 9.30. Cuvânt de deschidere: Ec. Viorel Miron, primarul orașului Comănești. Temele simpozionului sunt: I. Construcții ale identității naționale și europene; II. Lada de zestre – Istorie și tradiție pe Valea Trotușului. Moderatori: acad. Gleb Drăgan și dr. Dumitru Murariu.

palatul ghika comanesti

Palatul Ghika de la Comănești

Vor fi prezentate lucrările:

Acad. Gleb Drăgan, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Tehnice a Academiei Române; preşedinte al Diviziei de Istoria Ştiinţei (DIS) a Comitetului Român pentru Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române – Expediţia Prinţilor Dimitrie şi Nicolae Ghika în Cornul Oriental al Africii – autentică cercetare ştiinţifică.

Cunoaşterea ştiinţifică se bazează pe analize care modelează datele obţinute prin observaţie şi experiment. Rezultatele experimentale veridice trebuie să se refere la un sistem în ansamblul său. Cercetătorul care în procesul de cercetare efectuează experimente, privind unele procese din natură se bazează pe o serie de cunoştinţe şi supoziţii, bazate pe concepte teoretice, înainte de a constata valoarea de adevăr a acestor supoziţii.

Expediţia prinţilor Dimitrie şi Nicolae Ghika reprezintă o cercetare ştiinţifică de prestigiu realizată în împrejurări şi situaţii nepremeditate, periculoase, care au fost depăşite cu succes. Concluziile, fotografiile şi observaţiile făcute în timpul expediţiei în Cornul oriental al Africii au fost preluate şi interpretate de mari biologi şi universităţi din întreaga lume.

grigore antipa

Grigore Antipa 

• Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române, dr. în biologie, prim-vicepreședinte al CRIFST al Academiei Române – Grigore Antipa – zoolog, hidrobiolog, ecolog, economist, sociolog.

Zoologul Grigore Antipa a fost fondatorul cercetărilor hidrobiologice din România. Şi-a consacrat toată viaţa şi roate eforturile sale emancipării poporului român şi progresului economiei ţării. După 60 de ani de la încetarea din viaţă, ne dăm seama de justeţea punctelor sale de vedere asupra domeniului biologiei şi economiei apelor de pe teritoriul României. Ca zoolog, s-a ocupat în principal de fauna marină, începând cu sistematica şi histologia meduzelor sesile din familia Lucernariidae şi continuând cu peştii din Marea Neagră, opera sa ihtiologică rămânând de referinţă, mai ales în privinţa sturionilor, de mare valoare economică. Opera hidrobiologică a început cu importanţa economică piscicolă a Lacului Razelm şi a continuat cu amenajările din Delta Dunării pentru ameliorarea producţiei de peşte şi cu problemele luncii inundabile de-a lungul Dunării. Ca ecolog, a fost primul om de ştiinţă din România, care a introdus termeni noi. Un exemplu este biosociologia – influenţa reciprocă a organismelor, care formează o asociaţie (în sensul sinecologic). Alt exemplu: bio-economia sau producţia, repartiţia, circulaţia şi consumul producţiei fiecărui biotop. Ca economist, s-a evidenţiat prin măsurile de creştere a producţiei piscicole, prin organizarea pe baze noi a pescuitului şi prin elaborarea ideilor sale de ameliorare progresivă a condiţiilor materiale şi sociale a vieţii poporului român. Latura sociologică a Dr. Grigore Antipa s-a manifestat prin concepţia sa superioară, expusă în cartea L’évolution du peuple roumain, considerând cultura şi rezultatul său – gradul de civilizaţie, drept factorii de bază în evoluţia popoarelor. În sensul creşterii gradului de civilizație în țară a și înființat muzeul care îi poartă numele.

• Valentin Marin, dr. col. (r), secretar științific a CRIFST al Academiei Române, Cetățean de Onoare al orașului Comănești – Revista „Columna”, vol. 3/2014 – Prezentare generală.

Vol. III/2014 al revistei „Columna”, revistă a Asociației Cultural-Științifice „Dimitrie Ghika-Comănești”, supliment al revistei „Studii și comunicări” / DIS a Diviziei de Istoria Științei a CRIFST al Academiei conține 56 de comunicari, studii, articole si recenzii.

Adresăm mulțumiri pentru materializarea acestui proiect Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, care a asigurat sponsorizarea tipăririi acestui volum, domnului prof. univ. dr. Aurel Ardelean, Preşedinte și Rector-fondator, Administrației Publice Locale a Oraşului Comănești, domnului ec. Viorel Miron, primarul oraşului, precum şi Centrului Europe Direct Comănești.

emil racovita

Emil Racoviță

• Pompiliu Manea, prof. dr. ing., membru de onoare al Academiei Române de Științe Medicale – Pe urmele savantului Emil Racoviță, în America de Sud și Antarctica.

Expediția Belgica 1897–1899 a fost prima expediție din lume, internațională, științifică și de cercetare, care a iernat în Antarctica. Expediția condusă de căpitanul Victor Adrien Baron de Gerlache a plecat cu Vasul Belgica în 10 august 1897, din Portul Anvers – Belgia, având la bord un echipaj de 19 persoane din 6 națiuni și s-a reîntors în 28 martie 1899 în Puerto Arenas Chile.

Printre savanții din staff-ul lui Victor Adrien de Gerlache se numără: exploratorul norvegian Roald Amundsen, cel care avea să descopere ambii poli ai pământului (geografic și magnetic); Emil Gr. Racoviță, savant român de renume mondial, propus de Societatea de Zoologie Franceză, având misiunea de biolog, zoolog și botanist, decorat de două ori cu „Legiunea de Onoare” a Franței. În această perioadă, compatriotul nostru a colecționat 1600 de piese zoologice (1200) și botanice (400), cu ajutorul cărora a scris 60 de volume, mai mult decât toți exploratorii și navigatorii care au ajuns pe aceste meleaguri înaintea sa.

În acest raport este prezentată în amănunt, viața lor cu Vasul „Belgica”, pe Continentul Antarctic, între 19 ianuarie 1898, când se semnalizează primul aisberg, până în 28 martie 1899, când aruncă ancora în Punta Arena-Chile. Lucrarea conține un număr de 80 fotografii digitale, fotografii executate de către autorul lucrării.

• Mihaela Bucin, conf. dr., şef de catedră, Catedra de Limba şi literatura Română, Facultatea Pedagogică Juhász Gyula, Universitatea din Szeged, Ungaria – O perspectivă asupra şcolii româneşti din Ungaria.

Catedra de Limba şi literatura Română a Universităţii din Seghedin (Ungaria) împlineşte anul acesta 65 de ani. Pe parcursul a mai bine de o jumătate de secol, Catedra a devenit un atelier care formează intelectualitatea română din Ungaria. Aici, absolvenţii primesc o educaţie culturală şi identitară românească, păstrând specificul local, dar promovând valorile româneşti universale. Catedra şi-a deschis porţile la Budapesta, în 1949, în cadrul Colegiului Pedagogic Apáczai Csere János. După 6 ani, a fost transferată Şcolii Superioare Pedagogice Juhász Gyula din Seghedin. Lucrarea are scopul de a argumenta importanţa formării de intelectuali români în comunităţile istorice.

• Maria Marieta Gavra, lector dr., Facultatea Pedagogică Juhász Gyula, Universitatea din Szeged, Ungaria – Contextul maghiar al formării lui Liviu Rebreanu.

Născut în Imperiul Austro-Ungar, Liviu Rebreanu este unul dintre autorii români care şi-a construit cu dificultate identitatea personală, culturală şi naţională. Trăind la început ca minoritar într-o ţară multietnică, un fel de uniune europeană avant la lettre, dar având regulile epocii respective, tânărul scriitor a traversat perioade de căutări şi interogaţii interioare profunde. Lucrarea de faţă schiţează drumul pe care l-a parcurs în contextul maghiar, cu instituţiile şcolare, culturale sau militare pe care le-a frecventat, cu mentalitatea epocii în care s-a format până şi-a găsit adevărata identitate de scriitor român.

Angela și Iorgu Petrescu, dr. cercetători științifici, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” București – Contribuții la cunoașterea faunei din zonele explorate de Dimitrie și Nicolae Ghika-Comănești și la îmbogățirea patrimoniului muzeal românesc.

În 14 octombrie 1896, Muzeul de Istorie Naturală din Bucureşti primea din partea prinţilor Dimitrie şi Nicolae Ghika-Comăneşti donaţia făcută de aceştia în urma expediţiei făcute de ei în Somalia şi de Nicolae Ghika în America de Nord. Lucrarea se referă la piesele care se mai păstrează astăzi în patrimoniul muzeului, 7 exemplare din Africa şi aproximativ 30 din America.

plaja in somalia

Plajă în Somalia

• Doina Rogobete, cerc. pr. ing. Dorina Rogobete, I.M.S., Academia Română – Pagini inedite din cartea „Cinq mois au pays des Somalis” de Nicolae D. Ghika.

Lectura acestei cărţi ne face să ne gândim la trei aspecte diferite: practic, poetic şi ştiinţific. Aspectele practice sunt revelate cu prioritate prin datele referitoare la pregătirea şi traseul expediţiei. Valenţele poetice sunt însoţite de originalitatea descrierilor de natură, acurateţea observaţiilor şi umorul cu care sunt redate partidele de vânătoare ale celor doi prinţi Ghika, tată şi fiu. Partea ştiinţifică a cărţii lui Nicolae GHIKA se concretizează în prezenţa a două capitole speciale consacrate faunei şi florei din ţara somalilor. Traducerea cărţii este o iniţiativă a Asociației Cultural-Științifice „Dimitrie Ghika-Comănești” şi reprezintă o apreciere pertinentă a valorii ştiinţifice a expediţiei realizate de Prinţii Ghika, tată şi fiu.

• Ala Movileanu, muzeograf, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” București – Monumente de arhitectură vernaculară din Provincia Moldova prezente în Muzeul Satului.

Pornind de la specificul cultural al habitatului rural din Provincia Moldova, demonstrată de cercetările interdisciplinare ale echipelor gustiene şi continuate de specialişti pe parcursul a peste 80 de ani, lucrarea evaluează caracteristicile arhitecturii vernaculare. Cultura tradiţională este analizată din perspectivă etnografică, urmărind-se evoluţia locuinţei rurale de suprafaţă, abordând aspectul planimetric: casa monocelulară, locuinţa cu două încăperi, cu trei şi cu mai multe încăperi.

Sunt prezentate elementele de originalitate, materialele şi tehnicile de construcţii, unde predomină lemnul, iar, în unele cazuri, lutul. Anexele gospodăreşti reflectă principalele ocupaţii ale locuitorilor din zonă: agricultura, păstoritul, lucrul la pădure, completat de plutărit, meşteşuguri.

Arhitectura interiorului, judicios organizată, te introduce în atmosfera intimă a casei ţărăneşti din secolele XVII-XIX, mobilier şi ţesături originale, port popular, inventar casnic, ceramică, unelte etc. Biserica Răpciuni, recent restaurată, inclusiv pictura murală, este un veritabil monument de arhitectură religioasă moldovenească.

Prezentate într-un cadru natural de excepţie, monumentele de arhitectură ilustrează o varietate istorico-arhitecturală, habitat rural tradiţional şi originalitate etnografică.

• Constantin Țăranu, prof. Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – Toponimia comăneșteană între rigoare și istorie orală cu caracter regional.

Ȋncercarea se constituie într-o aprofundare, completare și sistematizare, mai ales la nivelul toponimiei secundare locală cunoscută în mod direct de autor a toponimiei comăneștene.

Eseul se află la contactul nemijlocit dintre informaţii știinţifice și toponimii populare transfigurate și explicate de o istorie orală. Ar fi ideal, ca tema pusă în discuţie, să fie tratată inter-disciplinar la nivelul catedrelor din școli pentru a realiza o monografie completă și accesibilă. Pentru comprimarea informaţiilor lucrarea conţine tabele, anexe și auxiliare.

• Maria Trandafir Succese importante (priorităţi naţionale, internaţionale) obţinute de femei remarcabile care s-au născut şi/sau au activat în Moldova.

Domenii, exemple: în medicină – prima femeie neurochirurg din lume, prima femeie profesor la o clinica de oftalmogie din lume, în inginerie – prima femeie silvicultor din lume, o cercetătoare ingineră, fiziciană născută la Comăneşti a deţinut funcţii importante în organizaţii internaţionale, precum The International Association of Geomagnetism and Aeronomy-IAGA, altele s-au remarcat în antropologie, biologie, biochimie, biofarmacie, lasere biologice, (bio)nanotehnologii (pentru că tot ne aflăm in Deceniul declarat de către ONU al Biodiversităţii, până în 2020, în chimie, economie, geologie-paleontologie, matematică etc.; unele au fost membre titulare, corespondente sau de onoare ale Academiei Române, au avut publicaţii la Editura Academiei şi/sau au primit premii atât de la Academia Romană, cât şi de la înalte foruri internaţionale).

• Petre Colăcel, prof. Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – Prezentare de carte Tandem, Eugenia Boteanu – Victor Foca.

Din poeziile sale se poate înțelege că Eugenia Boteanu și-a așezat destinul sub semnul iertării și al iubirii dintre noi, păstrându-și o demnitate a durerii extrem de greu asumată.

• Emil Dănuţ Gabăr, ing., copreşedinte al Asociaţiei Sportive „Clubul Sportiv Elisabeta Polihroniade”, Bucureşti, redactor şef la revista română de şah „Gambit” – Umbre vii – drumul sufletului după moarte.

„Textul-suport este, fără îndoială, Drumul sufletului după moarte, în cuprinsul căruia Părintele Cleopa detaliază scenariul călătoriei duhului de-corporalizat, însoțit pentru încă 40 de zile de îngerul său păzitor. Astfel, în acest sens, identificăm la nivelul imaginarului poetic repere precum: revederea locurilor umblate odinioară, (Caspica, Nervion, Esenin), a origo-ului (Moldova voievodală, casa părintească) – în primele două zile de după moarte, apoi, tranzitarea înfricoșătoarelor vămi ale văzduhului – în cea de-a a treia zi și, în cele din urmă, îndreptarea către «înalturi», acolo unde la Judecata Supremă se va hotărî locul «umbrei» (Îngerul).” (Lăcrămioara Zăbavă – masterand în românistică).

colegiul dimitrie ghika comanesti

Secțiunea pentru tineret

• Mădălina Andreea Stan şi Emilia Aurică, eleve, Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – Poveşti uitate din lada de zestre – istorii trăite pe Valea Trotuşului, profesor îndrumător, dir. adj. Petriţa Bîlbîe.

În prezenta comunicare ne propunem să aducem în lumină un subiect mai delicat, cu o încărcătură socio-afectivă profundă, desprins din poveşti de viaţă, de dragoste ale tinerilor de altădată – o etapă importantă din ciclul vieţii înainte de căsătorie. Lada de zestre, asupra căreia noi ne-am concentrat în cercetarea pe care am făcut-o, era un lucru important, necesar şi firesc în viaţa unei familii de altădată de pe Valea Trotuşului. Am ales ca început al cercetării noastre localitatea Comăneşti, oraş care încă mai păstrează taine din lada de zestre a istoriei sale.

• Bianca Ștefania Biliboc și Ionuț Marian Lupaș, elevi, Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – Scoarțe, alesături și alte podoabe meșteșugărești din satele de pe Valea Trotușului, profesor îndrumător, dir. adj. Petriţa Bîlbîe.

Această comunicare are în vedere analiza meșteșugurilor vechi de pe Valea Trotușului, respectiv Palanca și Dărmănești și o radiografie a ceea ce a mai rămas din aceste meșteșuguri astăzi. Cercetarea are la bază metodele istoriei orale cu ajutorul cărora am identificat persoane care mai practică unele dintre meșteșugurile încă vii, adică țesutul și prelucrarea lemnului, precum și o bibliografie istorică, etnografică și sociologică.

• Mara Stamate, Rareș Stamate, elevi, Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – Castelele uitate de pe Valea Trotușului, monumente istorice sec. al XIX-lea, Castelul Ghika Dofteana și Castelul Ştirbei Dărmănești, profesor îndrumător, dir. adj. Simona-Ecaterina Stoica.

Lucrarea intitulată Castele pierdute în timp are drept subiect prezentarea a trei bijuterii arhitectonice ale Văii Trotușului, în care odinioară se perindau în voie boieri, membrii familiei de boieri Ghika. Castelul care tronează în orașul nostru, Castelul Ghika Comănești a fost realizat de către arhitectul francez Albert Galleron în stil eclectic, îmbinat cu influențe din alte curente. Castelul Ghika de la Dofteana construit în stil romantic la graniţa dintre sec. XIX şi XX și a fost proiectat ca un castel de vânătoare, fiind adus un arhitect italian. Moşia de la Dărmăneşti a fost construită de către George Știrbei după planurile lui Nicolae Ghica-Budeşti, cu ajutorul unor antreprenori italieni. Castelele sunt înconjurate de un feeric cadru natural, care reușește să le insufle în mod indirect specificul acelor vremuri de poveste…

• Silviu-Alexandru Ariton, elev, Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – Comănești, între topos și anthropos, profesor îndrumător, dir. adj. Petriţa Bîlbîe.

Această comunicare este un studiu inedit de toponimie locală. Studiul are la bază metodele de cercetare ale istoriei orale și bibliografie de specialitate. Obiectivul cercetării îl reprezintă identificarea sensurilor numelor de locuri, hidronimelor și antroponimelor din zona Comăneștiului, Valea Trotușului, așa cum reies, mai ales, din povestirile localnicilor.

• Alexandra Ghicajanu, Bogdan Trofin, elevi, Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – Comăneștiul de ieri și de azi, profesori îndrumători, Popa Camelia-Lăcrămioara și Lavinia Misăilă.

Localitatea Comănești, din județul Bacău, a evoluat de la întemeierea sa ca sat, până în anul 1864, când a devenit comună pe baza Legii Administrative din acel an. Începând cu sfârşitul secolului XVIII, oraşul a fost domeniul familiei de boieri Ghika, cei care şi-au menţinut prezenţa în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghika, parcul din faţa muzeului şi gara sunt câteva dintre mărturiile lăsate în urmă de familia Ghika. Construirea căii ferate Adjud–Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova şi Transilvania, a condus la o creştere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munţii învecinaţi (peste 15 gatere înainte de 1900), dar şi a minelor Galion, Asău, Lăloaia. A fost declarat oraş în 1952.

Lucrarea prezintă aspecte diferite din activitatea economică, socială și culturală a orașului Comănești din ultimul secol, prin film și imagini comparative.

 Programul Simpozionului

Mărgăritare brâncoveneşti

mărgăritare brancovenesti expozitie muzeul satului

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită vineri, 4 iulie 2014, la ora 13.00, în Sala „Gheorghe Focşa” la vernisajul expoziţiei Mărgăritare brâncoveneşti de Elena Murariu.

Expoziţia de pictură şi grafică Mărgăritare brâncoveneşti a Elenei Murariu este închinată Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Faptele lor ne apar peste veacuri, ca adevărate mărgăritare culturale şi spirituale ale neamului românesc.

elena murariu

Elena Murariu

În cadrul acesteia, vor fi expuse peste 30 de lucrări de grafică realizate în culori de apă, cu accente de aur, pe hârtie patinată amintind de vechile manuscrise, dar rămânând ancorate în sensibilitatea artei moderne. De asemenea, vor fi dezvăluite pentru prima data publicului, 10 lucrări pe lemn sculptat, pictate pe ambele feţe, expuse într-o manieră inedită care va accentua mesajul lor artistic. Piesele acestei expoziţii rezonează armonios cu speciful Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, creându-se astfel o punte între spaţiul expoziţional şi restul muzeului, între sensibilitatea rurală şi cea urbană, între trecut şi prezent. Expoziţia constituie un demers iconografic unic pornind de la viaţa Sfinţilor Brâncoveni, de la arta brâncovenească şi de la tradiţiile spaţiului românesc.

Expoziţia Mărgăritare brâncoveneşti va putea fi vizitată în perioada 4–26 iulie 2014, de miercuri până duminică, între orele 11.00–19.00, Sala „Gheorghe Focşa”, Şos. Kiseleff nr. 28.

Mai multe informaţii: Biroul Relaţii Publice, tel. 021 317 91 03 – int. 178, 143.

Magia culorii în arta tradiţională românească

costum popular valcea

eveniment liber sa spunVineri, 4 aprilie 2014, la ora 17.00, în foaierul ARCUB –Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti va avea loc vernisajul expoziţiei de costume populare Magia culorii în arta tradiţională românească. La eveniment va participa artista şi deţinătoarea colecţiei, Silvia Floarea Toth, care va prezenta fiecare costum, precum şi istoria acestuia.

Program eveniment vernisaj:

17.10–17.25:

Prezentare a evenimentului făcuta de doamna Cristina Liberis.

Demonstrație cum se îmbracă un costum popular și descrierea costumelor făcută de Silvia Floarea Toth.

17.25–18.00: 

Moment muzical susținut de Izabela Barbu. Repertoriu: Bun îi vinul ghiurghiuliu, Mărie și Mărioară, Aseară ți-am luat basma, Cine iubește și lasă, Ciuleandra

18.00–19.00: 

Discursuri invitați: Petre Georgescu – fost designer pentru Yves Saint Laurent, sculptor, artist plastic; Irina Grumăzescu – director Muzeul Satului; Dana Săvuica – redactor revista Etiquette; Cristina Popescu – director Romfilatelia.

Lansare de carte şi CD

marin voican ghioroiu cu anton pann

Duminică, 8 decembrie 2013, la ora 14.00, în sala „Victor Ion Popa” de la Muzeul Satului „Dimtrie Gusti” din București (Șos. Kiseleff nr. 30), scriitorul-compozitor Marin Voican Ghioroiu şi solista Rodica Anghelescu Gabriela lansează volumul Cu Anton Pann în cârciumioară „La Deşliu” (Editura Muzicală) şi CD-ul Aronii în lumină.

rodica anghelescu gabriela marin voican ghioroiu

Va urma un program artistic susţinut de soliştii Ansamblui Artistic „Ciocârlia”.