21 de Nocturne

21 de nocturne

eveniment liber sa spunARCEN – Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate lansează vineri, 21 august 2015, de la orele 21.00, proiectul 21 de Nocturne în cadrul unui eveniment care va avea loc pe terasa blocului Magheru One din București.

Continuă lectura „21 de Nocturne”

Program de concerte

festival enescu duminica 8 septembrie 2013 concerte

Programul celei de-a doua duminici din cadrul Festivalului Internațional „George Enescu” începe la ora 11.00, la Sala Mică a Palatului, cu concertul Cvartetului „Minguet” al cărui program este: Gabriel Iranyi – Cvartet de coarde nr. 4 (2012) „…Innenräume, Verwebungen…”; Peter Ruzicka – Cvartetul de coarde cu soprană solo nr. 6 „Erinnerung und vergessen” (2008) – solistă: Sarah Maria Sun; Wolfgang Rihm – Patru studii pentru cvartet cu clarinet (2003) – solist: Jörg Widmann.

pierre yves artaud

Pierre-Yves Artaud

În aceeași serie, „Muzica secolului XXI – Workshop // Enescu și contemporanii săi” la Studioul de Operă şi Multimedia al Universității Naționale de Muzică din București, la ora 14.00, este programat concertul Ansamblului Traiect”, dirijat de Sorin Lerescu, care îl are ca solist pe flautistul Pierre-Yves Artaud. Invitată: Cornelia Petroiu (violă). În program: Tiberiu Olah – „Invocaţii” pentru 5 executanţi, Ede Terényi – „Traiectorie albă” pentru ansamblu, Laura Ana Mânzat – „Rondo neconvenţional” pentru ansamblu (primă audiție absolută), Anatol Vieru – „Feuerwerk” pentru flaut, vibrafon şi vioară, Elena Apostol – „Fairytale” pentru ansamblu, Sorin Lerescu – „Proportions II” pentru flaut şi ansamblu instrumental. Intrarea liberă.

De la ora 17.00, în sala Ateneului Român, va concerta Ansamblul „Profil”. Dirijor: Tiberiu Soare: Programul cuprinde: Adrian Enescu – Cinematic pentru orchestră de cameră, Viorel Munteanu – Invocaţii pentru clarinet solo, Octavian Nemescu – „Nativitas quindeci pour 11 heures de la nuit” (primă audiţie), Doina Rotaru – Centrifuga pentru 7 instrumentişti, Mihai Măniceanu – Crescendo pentru vioară solo, Nicolae Brânduş – Études transcedentales pentru orchestră de cameră.

mihai potcoava ian 1996

Mihai Potcoavă, Ian, 1996

Seria „Mari orchestre ale lumii” este dedicată duminică, 8 septembrie (Sala Mare a Palatului, ora 19.30) Orchestrei Române de Tineret, la pupitrul căreia se va afla dirijorul Lawrence Foster, cu un un program amplu și ambițios: Dan Dediu – Frenesia pentru orchestră op. 84 (2000); Johannes Brahms – Dublul concert pentru vioară, violoncel şi orchestră în la minor, op. 102 – soliști: Pinchas Zuckerman (vioară), Amanda Forsyth (violoncel); Maurice Ravel – Rapsodia spaniolă, Pavană pentru o infantă defunctă, Alborada del Gracioso, Bolero. Concert prezentat de Romelectro Logo.

Al patrulea eveniment din seria „seria „Concertele de la miezul nopții”, la Ateneul Român, de la ora 22.30, propune drama muzicală Alessandro de Händel (pe un libret de Paolo Rolli) în versiunea dirijorului George Petrou, la pupitrul Orchestrei „Armonia Atenea”. Distribuția: Alessandro – Max Emanuel Cenčić, Rossane – Julia Lezhneva, Lisaura – Laura Aikin, Clito – Pavel Kudinov, Tassile – Xavier Sabata, Leonato – Juan Sancho, Cleone – Vasily Khoroshev.

Radio România Cultural și  Radio România Muzical vor transmite concertele de la orele 11.00, 17.00, 19.30 și 22.30.

festivalul enescu septembrie 2013 detalii program interpreti

Apariţia proiectului Orchestra Română de Tineret – spirit enescian şi tradiţie europeană (2008), a pornit din necesitatea racordării tinerei generaţii de muzicieni români la exigenţele şi aspiraţiile artistice europene. Acest lucru s-a putut realiza prin iniţiativa lăudabilă şi plină de entuziasm a doi dintre marii noştri artişti, violoncelistul Marin Cazacu şi dirijorul Cristian Mandeal, cu sprijinul Fundaţiei „Prietenii muzicii – Serafim Antropov” şi „Lanto Communication”.

Ansamblul, devenit un nume şi un personaj colectiv în viaţa muzicalã româneascã şi europeană, reunind artişti selectaţi dintre cei mai valoroşi din întreaga ţară, a cunoscut o evoluţie fulminantă prin apariţii în concerte de succes, pe scena Ateneului Român, a Radiodifuziunii Române şi a Sălii Palatului, la aceasta din urmă, prin participarea în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, ediţia 2011, precum şi în deschiderea primei ediţii a Festivalului Internaţional „Sergiu Celibidache”. De asemenea a concertat la: Palais de Behague din Paris, Auditorium CMD din Strasbourg, Auditorium Santa Cecilia din Roma, în cadrul Festivalul Internaţional de la Ravello şi poate cel mai important, prestigiosul Festival Internaţional „Young Euro Classic” de la Berlin – ediţia 2012.

Ca o recunoaştere a meritelor artistice deosebite, dovedite în scurta sa perioadă de activitate, în anul 2011, Orchestra Română de Tineret a devenit membru al Federaţiei Europene a Orchestrelor Naţionale de Tineret – EFNYO.

lawrence foster

Lawrence Foster

Lawrence Foster a dirijat pe scene renumite din întreaga lume. Este considerat un remarcabil ambasador al muzicii lui George Enescu. „Lawrence Foster pare să fi fost pus pe această planetă pentru a dirija muzica lui Enescu”, scria prestigiosul cotidian „The Telegraph”.

Lawrence Foster a fost Director Artistic al Festivalului Internațional „George Enescu” la ediția din 1998, iar în anul 2003 a fost decorat de statul român pentru contribuția adusă muzicii românești. Colaborează cu artişti și orchestre faimoase, inclusiv orchestre de tineret și dirijează atât muzică de operă, cât și muzică simfonică.

Pentru Lawrence Foster, stagiunea 2009–2010 a marcat începutul mandatului său ca director muzical al Orchestrei Operei Naționale din Montpellier, dar și cea de a opta stagiune ca director artistic şi dirijor principal al Orchestrei Gulbenkian din Lisabona.

Lawrence Foster a lucrat cu un număr mare de orchestre de tineret. În vara anului 2004 a adus Orchestra de Tineret Australiană la BBC Proms şi Concertgebouw din Amsterdam, şi a luat orchestra în turneu din nou în iulie 2007. A făcut un turneu de Paşte cu Junge Deutsche Philharmonie în 2009 şi a dirijat Orchestra Academiei la Schleswig-Holstein Musik Festival în august 2009.

Ca dirijor de operă, Lawrence Foster a apărut pe scenele celor mai mari teatre din întreaga lume. Colaborează frecvent cu Hamburgische Staatsoper, dirijând Pélléas et Mélisande în 2008–2009, Freischütz, Carmen, Dama de pică. În primăvara anului 2011 a revenit la Opera din Marsilia pentru o producţie cu Wozzeck, iar apoi a dirijat, în premieră mondială, o nouă operă de René Koering la Opera din Monte Carlo.

Cu Orchestra Gulbenkian, Lawrence Foster prezintă la Lisabona cel puţin o operă în concert pe stagiune. Ca director muzical al Orchestrei Operei Nationale Montpellier a dirijat producţiile Die Zauberflöte în toamna anului 2009 şi Otello în primăvara anului 2010.

Născut în 1941 în Los Angeles, cu părinţi români, Lawrence Foster este un remarcabil interpret al muzicii lui George Enescu, fiind Director Artistic al Festivalului „George Enescu” în ediţia din 1998. Cea mai recentă înregistrare a lui Enescu: orchestraţie proprie a Octetului pentru coarde cu Orchestre Philharmonique de Monte Carlo pentru EMI, a fost lansată în primăvara anului 2009.

În ianuarie 2003 Lawrence Foster a fost decorat de preşedintele român pentru contribuția adusă muzicii româneşti.

george petrou

George Petrou

George Petrou s-a îndreptat spre dirijat după o carieră de pianist concertist, de-a lungul căreia a apărut pe scena multor mari săli de concerte din lume și a fost invitat special al marilor radiouri europene precum BBC 3, SDR, Deutschland Radio, Radio Swiss-Romand, Radio Cehia.

Ca dirijor, s-a axat pe un repertoriu de muzică barocă, clasică și romantică, fiind adeptul unei interpretări documentate istoric. Printre concertele lui recente se numără o nouă producție cu Farnace de Vivaldi la Opéra National du Rhin, cu Max Emanuel Cenčić și Vivica Genaux, un turneu european alături de Max Emanuel Cenčić (inclusiv la festivalurile de la Versailles și Innsbruck) și un turneu european cu Alessandro de Handel.

Recent a dirijat Alcesta la Oper Leipzig, Phaëton de Lully și Il Tigrane de A. Scarlatti la Saarlaendisches Staatstheater, prima reluare a operei Il trionfo di Clelia de Gluck la Megaron din Atena, Bărbierul din Sevilla de Rossin, la Opera Națională a Greciei, Semele de Händel la Staatstheater Bern, Ifigenia în Aulida de Gluck la noua sală de concerte a Fundației Onassis din Atena. De asemenea, Petrou, care a lucrat cu ansambluri instrumentale de muzică veche și orchestre simfonice, este prim-dirijor al Orchestrei Armonia Atenea, alături de care a susținut o serie de concerte de muzică modernă la Megaron în Atena și o serie de concerte cu instrumente vechi la Centrul Cultural Onassis, dar și turnee internaționale și înregistrări cu casele de discuri DECCA și MDG.

A colaborat ca solist cu orchestre de renume ca Orchestra Philharmonia Orchestra, Orchestre National du Capitolle de Toulouse, Orchestra Ceaikovski din Moscova și a lucrat cu dirijori faimoși, precum Michelle Plasson și Vladimir Fedoseyef. Înregistrările operelor Oreste, Ariana în Creta, Alessandro Severo, Tamerlano și Giulio Cesare de Händel, la casa de discuri germană MDG, au fost recompensate cu premiul Choc din partea „Le Monde de la Musique”, alegerea editorului Gramophone, Diapason 5, CD-ul săptămânii din „Sunday Times”, înregistrarea lunii aleasă de editorii Musicweb, Crescendo Bestenliste Platz 1. Tamerlano a primit și prestigiosul ECHO KLASSIC 2008 (cel mai bun disc de operă al anului).

George Petrou a absolvit primul Conservatorul din Atena (pian), şi-a continuat studiile la Colegiul Regal și Academia Regală de Muzică din Londra, cu ajutorul unor burse din partea RAM și a Fundației Onassis, obținând masterate în muzică. Câștigător al mai multor competiții internaționale din Anglia, Italia, Republica Cehă și Japonia, Petrou a primit trofeul Artistul anului în 1998, cât și Premiul pentru cea mai bună înregistrare a anului 2006 (pentru Ariana, în Creta), acordat de Uniunea Criticilor de Muzică și Dramaturgie din Grecia. Tot în 2006 a câștigat premiul Sebetia Ter la Napoli.

Costin Tuchilă

liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Aniversări: Felicia Donceanu, Georgeta Stoleriu

afis aniversari felicia donceanu georgeta stoleriu luni la ora 5

eveniment liber sa spunCompozitoarea Felicia Donceanu și soprana Georgeta Stoleriu sunt invitatele Stagiunii Camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” (fondator: Mirela Zafiri), luni, 28 ianuarie 2013, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Prezintă: Costin Tuchilă. În cadrul Medalionului dedicat celor două muziciene care își aniversează ziua de naștere în luna ianuarie este programată lucrarea Feliciei Donceanu, Una volta alla Corte del Principe, operă de cameră pentru soprană, viola da gamba, clavecin și percuție. Interpretează Studioul de Muzică Veche: Georgeta Stoleriu, Anca Iarosevici, Verona Maier. Lucrarea a mai fost cântată o singură dată, în toamna anului trecut. Intrarea este liberă.

Născută pe 28 ianuarie 1931, la Bacău, Felicia Donceanu a urmat cursurile Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București (1949–1956), unde a studiat cu Mihail Jora (compoziție), George Breazul și Ioan D. Chirescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (countrapunct), Mircea Basarab (orchestrație). A lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA) din București, secția muzicală (1956–1958) și la Editura Muzicală din București (1958–1966).

felicia donceanu

Felicia Donceanu

Plină de culoare și ritm, rafinată, muzica Feliciei Donceanu pendulează cu grație între registrul dramatic și cel liric, între meditația poetică și umor, cu remarcabilă efervescență creatoare. A compus cu egală măiestrie în toate genurile: muzică simfonică (Meșterul Manole, poem simfonic, 1956, rev. 1968, 1977), muzică vocal-simfonică (Invocatio, poem pentru soprană, vioară, pian și orchestra de cameră, text religios și citate din Ovidiu, 1999), muzică de cameră (Inscripție pe un catarg, baladă pentru harpă solo, 1989; Diptic pentru oboi, clarinet, fagot, 1989; Lamento pentru soprană, două viole da gamba, clavecin și percuție, pe un text religios, 1994), lieduri, muzică de scenă (Tartuffe de Molière, 1965; Măsură pentru măsură de William Shakespeare, 1965), muzică corală, muzică pentru copii, teatru instrumental pentru preșcolari, teatru instrumental (Fantasia per piano-forte et caetera, pantomimă pentru pianist și alți doi instrumentiști, 1998; Tablouri vivante pentru voce, instrumente și dans, 1999).

A scris articole și cronici în „Muzica”, „Contemporanul”, „Azi”. A susținut conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A scris texte pentru muzica proprie și pentru diverse lucrări corale aparținând diferiților compozitori români, scenarii pentru radio și pentru spectacole muzical-coregrafice. Felicia Donceanu este și autoarea unor inspirate ilustrații la cărți pentru copii.

A fost distinsă cu Mențiune specială la Concursul Internațional de Compoziție de la Mannheim (1961), premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1983, 1984, 1986, 1988, 1993, 1996, 1997), Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pe anul 2010, Ordinul Meritul Cultural, clasa I (1981), Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1984).

orazio gentileschi cantareata din lauta

Orazio Gentileschi, Cântăreață din lăută

Soprana Georgeta Stoleriu s-a dedicat în exclusivitate muzicii de concert, şi nu scenei lirice. Această opţiune poate părea puţin curioasă în cazul unei cântăreţe dotate cu toate darurile muzicale şi interpretative. A fost desigur un gest de voinţă personală venit din partea unei personalităţi complexe, pentru că artistul este dublat de un pedagog eminent. Formată de soprana Yolanda Mărculescu, pentru arta şi pedagogia căreia a păstrat permanent veneraţie profesională, Georgeta Stoleriu a format la rândul său, la Universitatea de Muzică din Bucureşti, cântăreţi remarcabili, majoritatea afirmaţi pe plan internaţional. Cât despre performanţele sale artistice, trebuie să spunem că vocea de soprană de o limpezime, de o puritate şi o strălucire rar întâlnite, conservată în cei peste 40 de ani de carieră, s-a întâlnit cu o cultură muzicală excepţională şi cu o dăruire artistică la rândul ei nepereche. Repertoriul Georgetei Stoleriu este foarte întins, cuprinzând mari lucrări vocal-simfonice din epoci diferite, cu o predilecţie deosebită pentru muzica lui Bach, piese vocale din Evul Mediu şi Renaştere, reconstituite printr-o muncă de veritabilă arheologie muzicală, unele dintre ele prezentate în primă audiţie absolută cu remarcabila formaţie Studioul de Muzică Veche; lucrări de compozitori contemporani, artista acordând o atenţie deosebită acestei laturi a activităţii sale concertistice. Prin talent pedagogic şi consecvenţă în a descoperi şi cultiva valoarea, Georgeta Stoleriu a format cântăreţi de marcă, existenţa unei adevărate şcoli de măiestrie care îi poartă numele la Conservatorul bucureştean fiind, de mulţi ani, de notorietate.

soprane georgeta stoleriu

Georgeta Stoleriu

După absolvirea Conservatorului din Bucureşti în 1970, Georgeta Stoleriu (născută într-o zi de ianuarie, 19), a urmat cursuri de specializare la Hochschule für Musik „Franz Liszt” din Weimar, în 1974, 1975, 1976, 1977, 1979, cu Lore Fischer. Prezentă permanent în stagiunile Radio şi ale Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, a concertat de asemenea în Polonia, Ungaria, Iugoslavia, Slovacia, Spania, Elveţia, Olanda, Germania, Italia, Grecia, Austria, Cehia, Franţa, Moldova, Maroc, SUA, Portugalia, Suedia. A înregistrat peste 3500 minute la Radio România, la Casele de discuri „Electrecord”, „Newport Classic” (SUA), „Guanako” (Germania) şi la Televiziunea Română, ca interpretă principală în filmele Secretul Susanei de Wolf-Ferrari (regia: Marianti Banu, 1969) şi The Music Lesson de Felicia Donceanu (regia: Dan Manoliu, 1997). În 1995 a iniţiat bursa personală „Yolanda Mărculescu”, pe care o acordă anual tinerilor cântăreţi, în memoria profesoarei sale.

Costin Tuchilă