„Zilele Culturii Române” la Berna, în Elveția

zilele culturii romane berna

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român de la Berlin organizează, în perioada 10–14 septembrie 2014, Zilele Culturii Române la Berna, în Elveția. Printr-o variată ofertă de genuri, programul evenimentului este destinat redescoperirii unor segmente aparţinând patrimoniului spiritual românesc, precum şi familiarizării acestuia cu diverse producţii culturale contemporane româneşti din variate domenii: muzică, design, literatură şi film. Prin anvergura sa, evenimentul reprezintă o premieră în colaborarea româno-elveţiană pe plan cultural. 

Berna

Berna

Timp de cinci zile, o serie de scene şi spații de prestigiu ale capitalei Elveţiei vor găzdui expoziţii, concerte, proiecţii de filme artistice şi documentare, lecturi literare şi reprezentaţii teatrale, în interpretarea unor nume sonore ale muzicii, literaturii, filmului şi teatrului românesc.

Printre protagoniştii Zilelor Culturii Române se numără scriitorii Ana Blandiana şi Marius Daniel Popescu, regizorii Stere Gulea, Anca Damian, Iulia Rugină, Vlad Petri şi Tom Wilson, celebrul cvartet Bălănescu şi trupa de muzică experimental-electronică Coughy.

Manifestarea este organizată de Institutul Cultural Român de la Berlin, având drept principal partener Ambasada României la Berna, dar şi instituţiile elveţiene Quinnie Cinemas, cinematograful Cinematte, Forumul Yehudi Menuhin, clubul Bärner Mitti, localul cultural ONO, precum şi Galeria Galateca din Bucureşti.

Program

Deschiderea Zilelor Culturii Române cu proiecţia filmului La limita de jos a cerului, în regia lui Igor Cobileanski: miercuri, 10 septembrie, ora 20.00, Cine Movie 1.

Serie de filme româneşti:

În fiecare zi de festival vor avea loc proiecţii de filme româneşti recente de lungmetraj, scurtmetraj şi documentare. Acestea vor fi proiectate în câteva dintre cele mai reprezentative cinematografe din oraș.

crulic anca damian

Crulic – Drumul spre dincolo

Crulic – Drumul spre dincolo, regia Anca Damian, joi, 11 septembrie, 20.30, Cine Movie 3

Love Building, regia Iulia Rugină, vineri, 12 septembrie, 18.30, ABC Kino

Sunt o babă comunistă, regia Stere Gulea, sâmbătă, 13 septembrie, 18.30, ABC Kino

Experimentul Bucureşti, regia Tom Wilson, duminică, 14 septembrie, 17.00, Cinematte Bern

Bucureşti, unde eşti?, regia Vlad Petri, duminică, 14 septembrie, 19.00, Cinematte Bern

Expoziţia Măiastra. Povestea nespusă a iei, vernisaj: joi, 11 septembrie, 19.00, Yehudi Menuhin Forum – Expoziția va putea fi vizitată până pe 13 septembrie (inclusiv), între orele 11.00 şi 18.00.

regina Maria in ie

Regina Maria

Măiastra – Povestea nespusă a iei aduce în centrul atenției ia ca simbol identitar, obiect de artă tradiţional şi vestmânt ritualic, ce însoțea femeia pe tot parcursul vieții. Expoziția va prezenta o selecție de ii de patrimoniu, sub forma unei instalații de artă, alături de faimoasele fotografii de arhivă ale Reginei Maria a României în vestmânt tradițional românesc, o serie de 200 fotografii din perioada interbelică și fragmente din texte antropologice și etnografice de referință, ce vor dezvălui semnificația semnelor cusute pe ii. Măiastra – Povestea nespusă a iei este un proiect al Galeriei Galateca, în parteneriat cu Institutul Cultural Roman și cu Muzeul Horniman din Londra. Expoziția va fi completată de mai multe obiecte de design contemporan, inspirate din cultura tradițională, și de o paradă a iilor pe străzile Bernei.

Concert susținut de Cvartetul Bălănescu, joi, 11 septembrie, 20.00, Yehudi Menuhinberna elvetia Forum, Sala Mare

Cvartetul Bălănescu, fondat în 1987 de virtuozul violonist român Alexander Bălănescu, creează un univers sonor inedit, în care stilurile se întrepătrund, îmbinând elemente de muzică clasică, pop, jazz, cu tradițiile muzicale autohtone și elemente de muzică electronică. Acompaniat de cvartetul său, Alexander Bălănescu va prezenta în sala mare a Forumului Yehudi Menuhin piese din trei albume diferite: Luminitza Suite, inspirat de transformările sociale din România post-comunistă, Music for Il Partigiano Johnny, și albumul Maria T, ce redescoperă melodiile de neuitat ale Mariei Tănase, transmise printr-o fuziune irezistibilă de muzică contemporană şi folclor românesc.

Lectură şi discuţie cu Ana Blandiana şi Marius Daniel Popescu, vineri, 12 septembrie, 16.00, Kulturlokal ONO.

Ana Blandiana, una dintre cele mai importante poete din România, dizidentă şi luptătoare pentru drepturile omului, autoare a peste 20 de volume de poezii şi eseuri, traduse în 15 ţări, va citi din volumul Die Versteigerung der Ideen (Licitaţia ideilor), tradus de scriitorul Hans Bergel. Marius Daniel Popescu, apropiat al scriitorilor din „Grupul de la Braşov”, şi ajuns în Elveţia după 1990, a debutat în proză scriind direct în franceză, cu romanul Simfonia lupului, pentru care i s-a decernat premiul Robert Walser. Marius Daniel Popescu este laureat al primei ediţii a Premiului Federal Elveţian de Literatură, în anul 2012.

Spectacol de statui vivante susținut de Teatrul Masca în centrul istoric din Berna, sâmbătă, 13 septembrie, 16.00–18.00, Waisenhausplatz Bern

Publicul din Berna se va afla timp de două ore într-un muzeu în aer liber, în care exponatele prind viaţă şi interacţionează cu spectatorii. Piaţa din centrul istoric al Bernei, precum şi străzile din jurul acesteia, vor fi animate, prin tehnică, povești și costume, de şapte grupuri statuare, de diferite inspiraţii, aparţinând Teatrului Masca: Statuile, Cariatidele, Pardesiele, Romeo şi Julieta, Îngerul, Ţiganca, Richard al III-lea.

Concert de muzică electronică cu trupa Coughy, sâmbătă, 13, duminică, 14 septembrie, 22.00–04.00, Bärner Mitti/BM1 Club, Bern

Sound-ul trupei Coughy (Vlad Stoica si Ovidiu Bejan) asociază liber ritm şi drone, noise şi armonii, electronic şi analog, atmosferic şi psihedelic, pop şi experimental. Primul lor album omonim a fost produs în 2012 la casa de discuri Local Records, fiind considerat unul dintre cele mai interesante albume de muzică psihedelică realizate vreodată în România. Concertul va fi însoțit de proiecții video, realizate de artista Beatrice Sommer.

Violonista Noëmi Schindler și violoncelistul Christophe Roy în două recitaluri de excepție la București

recitaluri camerale

Iubitorii muzicii de cameră vor avea ocazia de a-i asculta pe doi dintre interpreții de vârf ai scenei contemporane franceze: violonista Noëmi Schindler și violoncelistul Christophe Roy, ambii membri ai renumitului ansamblu Aleph. Organizate de Festivalul Internațional de Muzică Clasică și Contemporană Țintea Muzicală în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România și cu Muzeul Municipiului București, concertele se vor desfășura vineri, 18 iulie 2014, ora 19.00, la Palatul Cantacuzino (Muzeul George Enescu, Calea Victoriei nr. 141) și sâmbătă, 19 iulie 2014, ora 19.00, la Palatul Suțu din București (Bulevardul I. C. Brătianu nr. 2). Recitalurile vor fi prezentate de Christoph Brelder și Ruxandra Arzoiu.

Noemi schindler

Noëmi Schindler

Programul oferit de cei doi muzicieni francezi include atât două lucrări de rezistență dedicate duo-ului vioară-violoncel – Sonata de Maurice Ravel (1920–1922) și de Duo-ul op. 7 de Zoltán Kodály (1914), cât și prime audiții semnate de Christoph Breidler, Adina Dumitrescu, Sebastian Dumitrescu, Adrian Pop, Dana Cristina Probst, Camille Roy, Ulpiu Vlad.

Intrarea la concerte este liberă.

Recital de muzică românească în memoria sopranei Mirela Zafiri

afis recital muzica romaneasca

eveniment liber sa spunLuni, 4 martie 2013, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, va avea loc Recitalul de muzică românească în memoria sopranei Mirela Zafiri. Interpretează: Antonela Bârnat (mezzosoprană), Nicolae Simonov (tenor), Iulia Săndulescu (pian), Alexandra Cherciu (pian). Prezintă: Costin Tuchilă.

mihai potcoava petunii natura statica flori

Mihai Potcoavă, Petunii

În program: George Enescu: 7 Cântece pe versuri de Clément Marot, op. 15 (Estrene à Anne, Languir me fais, Aux Damoyselles paresseuses d’escrire à leurs amys, Estrene de la rose, Présent de couleur blanche, Changeons propos, c’est trop chanté d’amours…, Du conflict en douleur); Valentin Teodorian: Din ciclul 14 Lieduri: Pe aceeaşi ulicioară (versuri de Mihai Eminescu), Frumoasă eşti pădurea mea (versuri de George Topârceanu), Transfigurare (versuri de Tudor Arghezi), Sérénade (versuri de Anna de Noailles), Speranţa (versuri de Valentin Teodorian), Frumoase mâini (versuri de Lucian Blaga), Final (text adaptat de Valentin Teodorian după motto-ul romanului Zilele vieţii tale de Sorana Gurian), Vreodată (versuri de George Bacovia); Alexandra Cherciu: 2 Arii pentru mezzosoprană din opera Sainte Jeanne d’Arc, pe texte adaptate de compozitoare: Faut-il que je m’en aille à tout jamais en bas? (text de Ch. Péguy), O, mon Dieu, j’aime à tout jamais la voix humaine (text de Ch. Péguy); 5 Lieduri pe versuri de Alexandru Macedonski (duete): Rondelul rozelor de august, Rondelul beat de roze, Rondelul rozelor ce mor, Rondelul plecărei, Rondelul înălţimilor; Rugăciune, pe versuri de Mihai Eminescu (Colind in memoriam Mirela Zafiri – duet).

Intrarea este liberă.

mirela zafiri

Mirela Zafiri

Stagiunea „Luni la ora 5– După amiaza unui interpret” a fost inițiată și organizată de soprana Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969, Lugoj–27 august 2012, București) în toamna anului 2009, la Biblioteca Metropolitană București, instituție foarte receptivă la această idee și care asigură cadrul optim de desfășurare a unei activități complexe cum este o stagiune muzicală. Ideea a fost de a realiza, lunar sau chiar bilunar, o manifestare artistică dedicată în primul rând interpreților de azi și de ieri, din diferite genuri ale muzicii clasice (de aici titlul „După-amiaza unui interpret”) și, ocazional, cu prilejul unor aniversări, compozitorilor contemporani. Din octombrie 2009 până astăzi, stagiunea din Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane se desfășoară fără întrerupere, din octombrie până în iunie, în ultima zi de luni a fiecărei luni (cu excepțiile de rigoare), la ora 17.00 și putem spune, acum, când este în curs cea de-a patra stagiune, că ea s-a impus în viața de concert bucureșteană, stârnind interes și având un public fidel. Mai mult, această stagiune are profilul ei aparte, așa cum a fost proiectată și realizată de la bun început.

antonela barnat

Antonela Bârnat

Mezzosoprana Antonela Bârnat este absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică din București, la clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu. Repertoriul său este bogat și variat, cuprinzând lucrări camerale, vocal-simfonice și roluri de operă. Două importante distincţii au impus-o în lumea artistică: Premiul I și Medalia de Aur la International Contest for Lyrical Soloists (Rhodos, Grecia) și Bursa „Iolanda Mărculescu”, oferită de soprana Georgeta Stoleriu. Un loc deosebit în activitatea sa îl ocupă muzica contemporană (Orestia II de Aurel Stroe, Greek de M. A. Turnage, Homo videns de Liviu Dănceanu, Maiism de George Balint). A susţinut concerte și recitaluri pe scene din ţară și din străinătate, la Muzeul Național „George Enescu”, Muzeul Cotroceni, Ateneul Român, Studioul „Mihail Jora”, Teatrul Rus din Vilnius, Teatrul Gotheanum din Basel, Filarmonicile din România și Bulgaria. A realizat turnee în Lituania, Germania, Elveţia și Franţa, precum și o serie de înregistrări. A colaborat cu dirijori de marcă precum Horia Andreescu, Ludovic Bács, Cristian Mandeal, Constantin Brâncuși, Clark Rundell, Jin Wang, Tiberiu Soare.

În prezent este artist colaborator la Opera Naţională din București, unde s-a remarcat prin talent și profesionalism în roluri din opere de Purcell, Mozart, Ceaikovski, Mascagni, Verdi, Offenbach, Gounod, Rossini, Humperdinck.

nicolae simonov

Nicolae Simonov

Absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, tenorul Nicolae Simonov a studiat arta vocală cu profesorii Corneliu Fânățeanu, Liliana Dumitrache și Georgeta Stoleriu (3 cursuri de măiestrie, 2010–2012). Repertoriul său solistic în continuă extindere cuprinde opere (Acis and Galatea și Alcina de Händel, Don Giovanni de Mozart, Ultimele zile, ultimele ore de Anatol Vieru, Homo videns de Liviu Dănceanu) și lucrări vocal-simfonice (Messiah de Händel, Requiem de Mozart, Magnificat de J. S. Bach, Requiem de R. Schumann). În anul 2011 a prezentat în primă audiție în România Cantata de Crăciun a lui Francesco Corselli. În prezent este masterand al UNMB și membru al Corului Academic Radio. A susţinut concerte, recitaluri și spectacole la Filarmonica „George Enescu”, Radiodifuziunea Română, Catedrala Sf. Iosif și Opera Națională din București, sub baghetele unor maeștri de prestigiu precum Cristian Mandeal, Jochen Wehner, Adrian Butterfield, Jin Wang, Ludovic Bács, Cristian Brâncuși.

alexandra cherciu muzica lied

Alexandra Cherciu

Alexandra Cherciu a studiat pianul (Liceul de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, clasa prof. Ana-Maria Ciornei), arta cântului, compoziţia (studii de licenţă la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, clasa regretatei prof. univ. dr. Liana Alexandra) şi clavecinul (Master în cadrul aceleiaşi universităţi, clasa prof. univ. dr. Ogneanca Lefterescu). A urmat cursuri de măiestrie cu profesorii Françoise Lengellé, Harald Hoeren, Lars Ulrik Mortensen şi Laure Morabito (clavecin), Bruno Zanolini, Mia Makaroff (compoziţie corală) şi Adrian Butterfield (muzică barocă – participare la proiectul La Resurrezione de Händel, organizat de UNMB sub înaltul patronaj al Fundaţiei „Principesa Margareta a României”).

I s-au acordat două burse prestigioase: „Nadia şi Lili Boulanger” (Paris, 2009–2010) şi „Casa de Velázquez” (Madrid, aprilie 2011). Este membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi doctorand la Sorbona – îndrumător ştiinţific, prof. univ. dr. Costin Miereanu.

A realizat până în prezent două CD-uri de autor (ambele în colaborare cu soprana Mirela Zafiri) şi 7 publicaţii la Editura Muzicală.

 iulia-sandulescu-pianisti-roman

Iulia Săndulescu

Iulia Săndulescu a studiat pianul cu prof. Florin Nemeş (Liceul „Dinu Lipatti” din Bucureşti), lect. univ. dr. Delia Pavlovici și conf. univ. dr. Verona Maier (Universitatea Naţională de Muzică din București). În 1998, pianista a fost invitată ca solistă în Festivalul Internaţional de la Harrogate (Marea Britanie), recital organizat de Rotary Club Millenium Project – Harrogate. Ca bursieră la École Normale de Musique „Alfred Cortot” din Paris (clasa prof. Françoise Thinat), a susţinut recitaluri solo și camerale pe scenele Fundaţiei Americane, Maison de l’Europe și Biserica Americană (2002–2003).

Are o experienţă bogată în calitate de pianist acompaniator, colaborator al Operei din Brașov (2005–2007) și cadru didactic la Facultatea de Muzică a Universităţii „Transilvania” din Brașov (din 2000) și la Universitatea de Muzică din București (2007–2010). Este titulară a diplomei de Master în „Piano Performance” la Facultatea de Muzică din Brașov (clasa prof. univ. dr. Stela Drăgulin) și doctorand la UNMB (îndrumător știinţific, prof. univ. dr. Octavian Nemescu).

Concert de muzică românească transmis în 11 țări europene

concert muzica romaneasca

eveniment liber sa spunMelomanii din unsprezece țări europene vor asculta pe posturile publice de radio concertul extraordinar de muzică clasică românească, programat la Sala Radio vineri, 1 februarie 2013, de la ora 19.00. În Danemarca, Germania, Spania, Croația, Portugalia, Estonia, Letonia, Bulgaria, Grecia, Turcia, Norvegia, vor fi difuzate lucrări reprezentative, semnate de mari compozitori români, din pacate mult prea rar cântate în sălile de concert.

Orchestra Națională Radio, condusă de dirijorul său principal, Tiberiu Soare, va interpreta Simfonia a II-a în La major, op. 17 de George Enescu, dar și lucrări apreciate semnate de Constantin Silvestri (Concert pentru flaut și orchestră), Sigismund Toduță (Passacaglia pentru flaut și orchestră) și Paul Constantinescu (Toccata pentru flaut și orchestră), în orchestrația lui Ioan Dobrinescu.

Invitatul special al serii este flautistul Ion Bogdan Ștefănescu, care a studiat cu cei mai importanți profesori din țară și străinătate, a acumulat un număr impresionant de concerte peste tot în lume și este singurul artist din România deținător al unui flaut din aur de 18k, creație a companiei japoneze Muramatsu.

Concertul este cuprins în stagiunea Euroradio – schimb internațional de programe audio de înaltă calitate inițiat de European Broadcasting Union – în seria concertelor „À la carte”.

Evenimentul punctează și împlinirea a 100 de ani de la nașterea lui Constantin Silvestri (31 mai 1913, București–23 februarie 1969, Londra) – a cărui activitate se leagă de toate instituțiile muzicale importante din România, dar care a dirijat și Filarmonica din Londra, Orchestra Simfonică din Chicago și alte ansambluri celebre din lume. De asemenea, tot în acest an se comemorează 50 de ani de la dispariția lui Paul Constantinescu (30 iunie, Ploiești–20 decembrie 1963, București), autor a numeroase lucrări simfonice, vocal-simfonice, corale, muzică de film ș.a.

Pentru alte informații legate de stagiunea 2012–2013 a Orchestrelor și Corurilor Radio consultați site-ul  http://orchestre.srr.ro.

Ion-Bogdan-Stefanescu

Ion Bogdan Ștefănescu

Absolvent al Universității de Muzică din București, Ion Bogdan Ștefanescu și-a desăvârșit pregătirea profesională sub îndrumarea celor mai de seamă flautiști ai lumii și a obținut diploma de „Master of Music” la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, SUA, unde l-a avut ca profesor pe renumitul flautist englez Alexander Murray. Este Doctor în Muzica, calificare profesională obținută la Universitatea de Muzică din București.

Activitatea sa artistică a început de la vârsta de 14 ani, când a debutat ca solist pe scena Ateneului Român, într-un concert de Vivaldi, acompaniat de Orchestra Tineretului Bucureștean. Din anul 1983 și pâna în prezent, Ion Bogdan Ștefanescu a desfășurat o intensă activitate artistică – numeroase recitaluri și concerte în România și în străinătate: Anglia, Franța, Spania, Cehia, Coreea de Nord, Japonia, SUA, Ungaria, Italia, Germania, Olanda, Elveția, Suedia, Norvegia.

Din 1998 până în prezent, este membru al Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din București, unde ocupă funcția de prim flautist, șef de partidă. Din anul 2007 este și solistul Filarmonicii „Banatul” din Timișoara.

A participat, de asemenea, la o serie impresionanta de festivaluri naționale și internaționale: „’George Enescu”, Culture Escape (Elvetia), Zeit für Musik (Bayreuth, Germania), Festivalul Steingreber (Bayreuth, Germania), Music Fest (Luxemburg), Wien Modern (Viena, Austria), Festivalul Internațional de Muzica Nouă (Darmstadt, Germania) ș.a.

Flautistul Ion Bogdan Ștefănescu este laureat al mai multor concursuri naționale și internaționale și a primit, de asemenea, importante și onorante distincții pentru meritele sale artistice: „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, medalie conferită de Președintele României (2011), Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare, acordat formatiei camerale „Trio Contraste”, al cărei membru este (2009), Premiul revistei „Muzica” pentru interpretare (2009), Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare solistica (2007) ș.a. Ion Bogdan Ștefănescu este membru fondator al ansamblurilor „’Procontemporania”’, „Profil”, „Barock Orchestra”. Este, de asemenea, membru al trio-ului „Contraste” și al Cvintetului de suflători „George Enescu”.

În cursul anului 2012, a realizat două turnee naționale sub genericul Flautul de aur, alături de pianistul Horia Mihail, proiect pe care îl va continua în 2013.

tiberiu soare

Tiberiu Soare

Tiberiu Soare își desfășoară activitatea muzicală ca dirijor din anul 1999, lucrând alături de orchestrele a numeroase filarmonici și teatre de operă din țară, realizând turnee în Ungaria, Suedia, Bulgaria, Israel, China, Germania și Elveția. La ora actuală este dirijor șef al Orchestrelor și Corurilor Radio România și dirijor la Opera Națională din București.

La pupitrul Orchestrei Naționale Radio a realizat pâna acum numeroase concerte și înregistrări, dintre care pot fi amintite cele doua compact discuri cu soprana de origine română Teodora Gheorghiu și violoncelista franceza Ophelie Galliard, realizate în luna septembrie 2010 pentru Casa de discuri Harmonia Mundi. De asemenea, a dirijat concertul de la Expozișia Mondiala Shanghai 2010, în compania soliștilor Alexandru Tomescu și Horia Mihail și s-a aflat la pupitrul Orchestrei Naționale Radio în cadrul Festivalului Internațional de la Varna, în 2011.

În 2003 a obținut Premiul Criticii Muzicale pentru aportul sau în cadrul proiectului „Traviata – 150 de ani”. În 2006 revista „Actualitatea muzicală” i-a decernat Premiul pentru cea mai convingătoare prestație a unui tânar interpret în urma activității sale din stagiunea precedentă. În 2011 dirijorului i-a fost acordat Premiul Uniunii Artiștilor Interpreți din România în urma realizării premierei spectacolului Oedipe de George Enescu la pupitrul orchestrei Operei Naționale București în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, ediția 2011.

În 11 septembrie 2010 Tiberiu Soare a fost invitat să dirijeze primul său concert la pupitrul London Philharmonic Orchestra, alături de soprana Angela Gheorghiu. A urmat o serie de apariții alături de Suedwestfallischen Philarmonie în sala Filarmonicii din Essen (Germania) și alături de Filarmonica „George Enescu” la Muscat, capitala Sultanatului Oman.

Alături de activitatea de pe scena Sălii Radio, pentru stagiunea 2012–2013 are în program concerte alături de soprana Angela Gheorghiu la Salle Pleyel (Paris) cu Orchestre National de l’Ile de France, la Helsinki și la Barbican Center cu Royal Philharmonic Orchestra din Londra.

Bibliotecă publică românească la Madrid

biblioteca

eveniment liber sa spunO bibliotecă publică românească a fost inaugurată oficial în Madrid. Este prima astfel de bibliotecă deschisă de România pe teritoriu spaniol, în ultimii 60 de ani.

Biblioteca ICR Madrid are 2.700 de volume, un fond de reviste, multe dintre traducerile în spaniolă ale scriitorilor români, o mare parte dintre cele publicate înainte de 1989 din literatura română, cărţi de istorie, de eseistică, de poezie, publicate de exilul românesc în Spania, cărţile legate de cultura română sau spaniolă, publicate în cele două ţări, dar şi o colecţie importantă de carte românească clasică – literatura secolelor XIX-XX.

Biblioteca are şi o colecţie multimedia, care cuprinde majoritatea filmelor româneşti, inclusiv cele recente, şi care pot fi vizionate la sediul instituţiei. Mai mult, există şi DVD-uri cu muzică românească clasică, cu concerte înregistrate, cu muzică folclorică.

Deschisă încă de anul trecut, biblioteca a fost inaugurată oficial la 15 ianuarie 2013, cu ocazia Zilei Eminescu.

Perpetuum-solo Aurelian Octav Popa

De la Bach la Messiaen, recital de clarinet

Luni, 26 noiembrie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc recitalul Perpetuum-solo Aurelian Octav Popa, De la Bach la Messiaen. Prezintă: Costin Tuchilă. Recitalul este programat în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, organizată de Biblioteca Metropolitană București. Această stagiune, care se desfășoară din octombrie până în iunie, cuprinzând concerte și recitaluri camerale, dar și medalioane dedicate unor mari interpreți și compozitori români, a fost inițiată și organizată, începând din 2009, de soprana Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969–27 august 2012). Stagiunea continuă în aceeași formulă, cu evenimente programate (cu unele excepții) în ultima zi de luni a fiecărei luni. Intrarea este liberă.

Aurelian Octav Popa

Clarinetist, dirijor, compozitor, Aurelian Octav Popa este unul dintre cei mai apreciați muzicieni români de astăzi. Personalitatea sa complexă are darul de a fascina: interpretul, unul dintre marii clarinetiști ai lumii, considerat astfel încă de la începutul carierei, este dotat cu acele calități artistice rare, care se rezumă – atât cât se poate traduce în cuvinte – prin expresie și har. Repertoriul său cuprinde practic întreaga literatură muzicală dedicată instrumentului, concertele pentru clarinet și orchestră, lucrările camerale cu clarinet și creații din perioada contemporană, multe dintre ele fiind scrise special pentru Aurelian Octav Popa. La acestea se adaugă numeroase transcripții, aranjamente pentru clarinet sau pentru diverse formații instrumentale, dar și compoziții proprii. Având o cultură stilistică deosebită și remarcabilă fantezie artistică, Aurelian Octav Popa a abordat forme de exprimare care depășesc actul interpretativ obișnuit, inovând și găsind mereu modalități de a surprinde, de a crea o atmosferă particulară, specifică, inconfundabilă. Recitalurile sale sunt de fapt o amplă incursiune în istoria sonoră, cu idei și conexiuni de multe ori neașteptate. Îndrăgostiţi de „sunetul de aur” al clarinetului său, francezii i-au editat la Paris două CD-uri, unul imediat după 1989 şi încă unul în anul 2006, cotate cu nota maximă de cele mai prestigioase publicaţii muzicale din Franţa.

Ziarul german „Berliner Morgenpost” scria că „star-clarinetistul român face păsările să cânte.” Și nu e doar o metaforă. La un moment dat, în timp ce cânta în casa Brahms din Baden-Baden, pregătindu-se pentru un concert, mierlele din grădină începeau să cânte și ele şi se opreau odată cu clarinetul.

Cu un umor cuceritor și întotdeauna reticent în fața laudelor care i se aduc, muzicianul obișnuiește să spună: „Vă rog să nu scrieţi că sunt îndrăgostit de Euterpe. Cum aş putea să fiu îndrăgostit de o muză?”

Aurelian Octav Popa s-a născut la 10 octombrie 1937, la Amara, județul Cetatea Albă (azi în Ucraina). A urmat Liceul „Matei Basarab”, Liceul de Muzică și Conservatorul din București, după care a urmat stagii de perfecționare la Paris și în SUA, apoi cursurile de dirijat susținute de Sergiu Celibidache la Trier. A obținut premii la concursuri internaționale, mai întâi la Concursul Internațional „Primăvara la Praga” (1959), fiind primul instrumentist român care a obținut Premiul I în străinătate. A fost distins apoi cu Premiul special la Budapesta (1965), Premiul I – clarinet și Premiul al II-lea – general – la Birmingham (1966), Premiul al II-lea – Concurs de muzică contemporană – Utrecht (1967), Premiul al II-lea la Geneva (1967).

Din 1962 până în prezent a fost instrumentist, apoi solist instrumentist la Filarmonica „George Enescu” din București. După 1989 a devenit și dirijor al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanța.

A cântat în primă audiție în România piese camerale ale unor compozitori importanți ai secolului al XX-lea: Bartók, Stravinski, Berg, Schönberg, Messiaen, Honegger și concerte cu orchestră: Concertul de Aaron Copland (dirijor compozitorul), Concertul de Hindemith (dirijor: Constantin Bobescu), Preludii de dans de Lutoslawski (dirijor: Serge Baudo), Scaramouche de Darius Milhaud (dirijor: Cristian Mandeal), Concertul de H. U. Lehmann (dirijor: Paul Popescu) ș.a.

Foarte semnificativă este seria de concerte pentru clarinet scrise de compozitori români: Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Ștefan Niculescu, Adrian Iorgulescu, Wilhelm Berger, Cornel Țăranu, Tiberiu Fatyol, Alexandru Pașcanu, Mihnea Brumariu etc. Seria de compoziții pentru clarinet solo este extrem de numeroasă, piesa-simbol aparținând lui Tiberiu Olah: Sonata „Pasărea măiastră”. Dintre numeroasele sale discuri se cuvine remarcat cel în compania Filarmonicii „George Enescu”, dirijor: Mircea Cristescu, discul fiind notat cu 10 în revista franceză „Repertoire” din peste 300 de discuri din toate timpurile.

William Michael Harnett, Natură statică cu clarinet, 1883

La Festivalul Internațional „George Enescu”, Aurelian Octav Popa a apărut în toate ipostazele: membru al orchestrei Filarmonicii bucureștene, în concerte și recitaluri camerale, solist, dirijor al Filarmonicii din Constanța și al Ansamblului de suflători al Filarmonicii „George Enescu”. A efectuat turnee ca solist și dirijor cu Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Radio, Filarmonica din Constanța, Orchestra din Cannes.

Costin Tuchilă