Premiile Academiei Române pe anul 2010

Joi, 13 decembrie 2012, ora 10.00, în Aula Academiei Române va avea loc ceremonia de decernare a Premiilor Academiei Române pe anul 2010, în cadrul Adunării generale a membrilor Academiei Române.

ÎN DOMENIUL FILOLOGIEI ȘI LITERATURII

1. Premiul „Timotei Cipariu”

a) Lucrarea: Testamentul lui Solomon. Regele, demonii şi zidirea Templului, autor: Ştefan Colceriu

b) Lucrarea: Descântecele manuscrise româneşti ( secolele al XVII – al XIX-lea). Ediţie critică, studii lingvistice şi filologice, autor: Emanuela Timotin

c) Lucrarea: Teoria câmpurilor toponimice (cu aplicaţie la câmpul hidronimului Moldova), autor: Dragoş Moldovanu

2. Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”

a) Lucrarea: Gramatica de bază a limbii române + Caiet de exerciţii, coordonator Gabriela Pană Dindelegan, autori: Adina Dragomirescu, Alexandru Nicolae, Isabela Nedelcu, Gabriela Pană Dindelegan, Marina Rădulescu Sala, Rodica Zafiu

Notă. Adina Dragomirescu primeşte premiu şi pentru lucrarea Ergativitatea. Tipologie, Sintaxă, Semantică, Editura Universităţii, Bucureşti, 350 p., 2010

b) Lucrarea: Pronoms. Déterminants et Ellipse Nominale, autor: Ion Tudor Giurgea

c) Lucrarea: Aspecte ale comunicării conflictuale în româna actuală, autor: Carmen Ioana Radu

3. Premiul „Ion Creangă”

a) Lucrarea: Un om din Est, autor: Ioan Groşan

b) Lucrarea: Când ne vom întoarce, autor: Radu Mareş

4. Premiul „Titu Maiorescu”

a) Lucrarea: Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989. Scriitori, reviste, instituţii organizaţii, autor: Florin Manolescu

b) Lucrarea: Publicistică, vol. I (1893–1905). C. Stere, autor (editor): Victor Durnea

5. Premiul „Lucian Blaga”

a) Lucrarea: Convorbiri sub scara cu îngeri, autor: Constantin Hrehor

b) Lucrarea: Pornind de la Nietzsche, autor: Ştefan Borbély

c) Lucrarea: Moromeţii – Ultimul capitol, autor: Sorin Preda

6. Premiul „Mihai Eminescu”

Lucrarea: Cartea Alcool, autor: Ion Mureşan

7. Premiul „Ion Luca Caragiale”

Lucrarea: Incursiuni în istoria teatrului universal (de la origini până la Renaştere). Theatrum Mundi, autor: Florin Faifer

Nicolae Grigorescu, Fata cu basma galbenă

II. ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELOR ISTORICE ȘI ARHEOLOGICE

1. Premiul „Vasile Pârvan”

a) Lucrarea: The Roman Army in Moesia Inferior, autor: Florian Matei-Popescu

b) Lucrarea: Blasmusiker und Standartenträger im Römischen Heer. Untersuchungen zur Benennung, Funktion und Ikonographie, autor: Cristina-Georgeta Alexandrescu

2. Premiul „Dimitrie Onciul”

a) Lucrarea: Sub semnul lui Hermes şi al lui Pallas. Educaţie şi societate la negustorii ortodocşi din Braşov şi Sibiu la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, autor: Ruxandra Moaşa Nazare

b) Lucrarea: Relaţii politico-diplomatice ale României cu Serbia în perioada 1903–1914(29 mai/11 iunie 1903–15/28 iulie 1914), autor: Miodrag Ciuruşchin

3. Premiul „George Bariţiu”

a) Lucrarea: National Ideology and the Making of a Nation: Simion Bărnuţiu and the Romanian Revolution of 1848–1849 in Transylvania, autor: Cristian Ivaneş

b) Lucrarea: Originile şi tipologia revoluţiilor est-europene, autor: Adrian Pop

4. Premiul Mihail Kogălniceanu

a) Lucrarea: Uniunea Sovietică între obsesia securităţii şi insecurităţii, autor: Laurenţiu Constantiniu, prof. univ. dr. Constantin Buşe

b) Lucrarea: Istoria serviciilor de informaţii/contrainformaţii româneşti în perioada 1919–1945, autor: Alin Spânu

Ion Andreescu, Ghiocei

5. Premiul „Nicolae Bălcescu”

a) Lucrarea: Revoluţie şi mentalitate în Ţara Românească (1821–1848). O istorie culturală a evenimentului politic, autor: Nicolae Mihai

b) Lucrarea: România în politica orientală a Franţei (1866–1878), autor: Iulian Oncescu

6. Premiul „Alexandru D. Xenopol”

a) Lucrarea: Oraşele romane de la Dunărea Inferioară (secolele I–III p.Chr.), autor: Dan Aparaschivei

b) Lucrarea: Statute citadine privilegiate în provinciile dunărene ale Imperiului Roman (sec. I–III p.Chr.), autor: Romeo Cîrjan

7. Premiul „Nicolae Iorga”

Lucrarea: Visions, prophéties et pouvoir à Byzance. Étude sur l’hagiographie méso-byzantine (IX–XI siècles), autor: Andrei Timotin

8. Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki”

a) Lucrarea: Mănăstiri şi schituri din Moldova astăzi dispărute (sec. XIV–XIX), autor: Marcu-Marian Petcu

b) Lucrarea: Les Daces dans la sculpture romaine. Etude d’iconographie antique, autor: Leonard Velcescu (Franţa)

III. ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELOR MATEMATICE

1. Premiul „Simion Stoilow”

a) Grupul de lucrări: Probleme de “proof mining”, autor: Laurenţiu Leuştean

b) Grupul de lucrări: Ecuaţii neliniare şi neomogene cu exponenţi variabili, autor: Mihai Mihăilescu

2. Premiul „Gheorghe Lazăr”

a) Grupul de lucrări: Teoreme de structură pentru module şi grupuri abeliene, autor: Simion Breaz

b) Lucrarea: Singular Bott-Chern classes and the Grothendieck-Riemann-Roch theorem for closed immersions, autori: J. I. Burgos Gil şi Răzvan Liţcanu (se premiază Răzvan Liţcanu)

3. Premiul „Gheorghe Ţiţeica”

a) Grupul de lucrări: Ecuaţii neliniare cu φ-Laplacieni singulari, autor: Cristian Bereanu

b) Grupul de lucrări: Conexiuni între algebră şi topologie, autor: Mihai Doru Staic

Lucian Grigorescu, București

4. Premiul „Spiru Haret”

a) Grupul de lucrări: Metode computaţionale pentru probleme inverse în mecanică, autor : Liviu Marin

b) Grupul de lucrări: Medii termoelastice neclasice, autor: Marin Marin

5. Premiul „Dimitrie Pompeiu”

a) Grupul de lucrări: Multiplicatori Lagrange pentru probleme de optimizare vectorială, autor: Marius Durea

b) Grupul de lucrări: Contribuţii la aproximarea funcţiei gamma, autor: Cristinel Mortici

IV. ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELOR FIZICE

1. Premiul „Dragomir Hurmuzescu”

a) Grupul de lucrări: Contribuţii la sinteza şi caracterizarea structurilor grafenice tip pereţi nanometrici de carbon, autori: Gheorghe Dinescu, Sorin Ionuţ Vizireanu, Bogdana-Maria Mitu

b) Grupul de lucrări: Trasabilitatea internaţională a unităţilor de radioactivitate, autori: Aurelian Luca şi Constantin Ivan

2. Premiul „Constantin Miculescu”

a) Grupul de lucrări: Controlul proprietăţilor de transport polarizat în spin şi simetrie în regim static şi dinamic, autor: Coriolan Viorel Tiuşan

b) Grupul de lucrări: Obţinerea şi caracterizarea materialelor cristaline şi nanostructurate, autor: Octavian Mădălin Bunoiu

3. Premiul „Horia Hulubei”

Grupul de lucrări: Realizarea unui toolkit pentru modelarea şi simularea impactului radiologic al diverselor evenimente nucleare, autor: Dan Vamanu

4. Premiul „Ştefan Procopiu”

a) Grupul de lucrări: Cercetări asupra ineracţiunilor dintre nanopori proteici şi analiţi exogeni folosind metode microscopice, autor: Tudor Luchian

b) Grupul de lucrări: Efectele câmpurilor externe asupra proprietăţilor electrice şi optice ale nanostructurilor semiconductoare, autor: Ecaterina Cornelia Niculescu

5. Premiul „Radu Grigorovici”

Grupul de lucrări: Studiul oxizilor metalici semiconductori de tip n şi p si al aplicaţiilor ca senzori de gaze, autor: Nicolae Bârsan

b) Grupul de lucrări: Studii privind modelarea transportului şi transferului de sarcină în sisteme mezoscopice, autor: Valeriu Moldoveanu

Ștefan Luchian, Albăstrele

V. ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELOR CHIMICE

1. Premiul „Costin D. Neniţescu”

Grupul de lucrări: Arhitecturi macromoleculare conţinând blocuri azobenzenice şi oxazolinice, autori: Victor-Valentin Jerca şi Adriana Florica Nicolescu

2. Premiul „I. G. Murgulescu”

Grupul de lucrări: Compuşi azotaţi cu proprietăţi fizico-chimice controlate, autor: Mădălina Tudose

3. Premiul „Gheorghe Spacu”

Grupul de lucrări: Noi catalizatori ecologici cu activitate catalitică ridicată, autor: Simona Margareta Coman

4. Premiul „Nicolae Teclu”

a) Grupul de lucrări: Materiale pe bază de polimeri heterociclici pentru aplicaţii avansate în electronică, optoelectronică sau protecţia mediului, autor: Mariana-Dana Dămăceanu

b) Grupul de lucrări: Compozite ionice reticulate obţinute din resurse regenerabile pentru recuperarea metalelor tranziţionale din medii apoase, autor: Maria Valentina Dinu

Ștefan Dimitrescu, Casa scriitorilor din Sâmbăta de Sus

VI. ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELOR BIOLOGICE

1. Premiul „Emil Racoviţă”

Lucrarea: Cercetări ecologice asupra populaţiilor de acarieni (Acari: Mesostigmata-Gamasina) din solurile unor ecosisteme forestiere din masivul Bucegi – România, autori : Minodora Manu, Viorica Honciuc

2. Premiul „Grigore Antipa”

Set de lucrări (6) privind: conservarea biodiversităţii în contextul intensificării agriculturii 2010, autori: Kinga Ollerer, Tibor Hartel, Cosmin Ioan Moga, Dan Cogălniceanu

3. Premiul „Nicolae Simionescu”

Set de lucrări (7) privind: explicarea efectelor stresului oxidativ asupra vaselor sanguine, la nivel celular şi molecular, autor: Adrian Manea

4. Premiul „Emanoil Teodorescu” nu s-a acordat

VII. îN DOMENIUL ŞTIINŢELOR GEONOMICE

1. Premiul „Grigore Cobălcescu”

Lucrarea: Delta du Danube-bras de St. George. Mobilité morphologique et dynamique ydrosédimentaire depuis 150 ans, autor: Laura Tiron

2. Premiul „Simion Mehedinți”

a) Lucrarea: Piemontul Cotmeana: dinamica utilizării terenurilor şi calitatea mediului, autor: Elena-Ana Popovici

b) Lucrarea: Modificarea mediului în aria metropolitană a Municipiului Bucureşti, autor: Ines Grigorescu

3. Premiul „Ștefan Hepites”

Lucrarea: Variabilitatea şi schimbarea climei în România, autori: Aristiţa Busuioc, Mihaela Caian, Sorin Cheval, Roxana Bojariu, Constanţa Boroneanţ, Mădălina Baciu, Alexandru Dumitrescu

4. Premiul „Gheorghe Munteanu-Murgoci nu s-a acordat

 5. Premiul „Ludovic Mrazec” nu s-a acordat

Nicolae Tonitza, Flori

 VIII. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR TEHNICE

 1. Premiul „Henri Coandă”

Lucrarea: Aerodinamica maşinilor cu palete, autori : Corneliu Berbente şi Marius Brebenel

2. Premiul „Constantin Budeanu”

Lucrarea: Tehnici adaptive în sisteme de comunicaţii wireless, autor : Ligia-Chira Cremene

3. Premiul„ Aurel Vlaicu”

Grupul de lucrări: Modelare şi simulare în dinamica roboţilor paraleli, autor : Ştefan Staicu

4. Premiul „Traian Vuia” nu s-a acordat

5. Premiul „Anghel Saligny” nu s-a acordat

IX. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR AGRICOLE ŞI SILVICE

1. Premiul „Ion Ionescu de la Brad”

a) Lucrarea: Tratat de reconstrucţie ecologică a habitatelor de pajişti şi terenuri degradate montane, autori : Teodor Maruşca şi Neculai Dragomir

 b) Lucrarea: Conservarea bio- şi geodiversităţii ca suport al dezvoltării durabile şi creşterii economice şi sociale în zona Haţeg-Retezat (ro 0023; ro-0056 mf see 2009–2010), autori : Marin Şeclăman, Iudith Ipate, Monica Mitoi, Violeta Florian, Filon Toderoiu, Cornel Ionescu

2. Premiul Traian Săvulescu”

a) Lucrarea: Calitatea furajelor din agroecosistemul pajişte, autori: Monica Hărmănescu şi Alexandru Moisuc

b) Lucrarea: Criptosporidioza, autori: Gheorghe Dărăbuş şi Kálmán Imre

3. Premiul „Gheorghe Ionescu-Sisești”

Lucrarea: Schimbări climatice în România şi efectele asupra agriculturii, autori: Ion Sandu, Elena Mateescu, Victor Viorel Vătămanu

 4. Premiul „Marin Dracea”

Lucrarea: Reţeaua naţională de serii dendrocronologice – RODENDRONET – 1. Conifere,  autori: Ionel Popa, Cristian Gheorghe Sidor

Rudolf Schweitzer Cumpăna, Piața mică din Sibiu

X. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR MEDICALE

1. Premiul „Iuliu Hațieganu”

a) Lucrarea: Gynecologic Oncology, autori: Gheorghe G. Peltecu şi Claes Torpe

b) Lucrarea: Chirurgia abceselor pulmonare, autori : Alexandru-Mihail Botianu; Petre Vlah- Horea Botianu , Alexandra-Dorina Butiurca, Adrian-Cristian Dobrica.

2. Premiul „Daniel Danielopolu”

Lucrarea: Malformaţiile vasculare cerebrale şi spinale, autori: Leon Danailă , Daniel Adrian Petrescu şi Mugurel Petrinel Rădoi

3. Premiul „Victor Babeș”

Lucrarea: Cardiomiopatii congenitale, autor: Ion Socoteanu

4. Premiul „Constantin I. Parhon”

Lucrarea: Biomarkeri tumorali în diagnosticarea malignitătii, autor: Nicolai Z. Bruja

5. Premiul „Ștefan S. Nicolau” nu s-a acordat

6. Premiul „Gheorghe Marinescu” nu s-a acordat

XI. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR ECONOMICE, JURIDICE ŞI SOCIOLOGIE

1. Premiul „Petre S. Aurelian

Lucrarea: Logica raţionamentului economic, autor : Valentin Cojanu

2. Premiul „Virgil Madgearu”

a) Lucrarea: Investiţiile în economia contemporană, autor: Ionela Gavrilă-Paven

b) Lucrarea: Satisfacţia consumatorilor de servicii bancare, autor : Andreea Muntean

3. Premiul „Victor Slăvescu”

a) Lucrarea: Despre criză fără mânie şi cu discernământ, autori: Napoleon Pop, Amalia Fugaru, Valeriu Ioan-Franc

b) Lucrarea: Romanian transition economy. Mid 1990-th compared studies, autor : Nicuşor Ruiu

4. Premiul „Dimitrie Gusti”

a) Lucrarea: Evaluarea programelor de asistenţă socială, autor : Ştefan Cojocaru

b) Lucrarea: Economia socială în România. Două profiluri regionale, autori Sorin Cace, Daniel Arpinte, Nicoleta Andreia Scoican (coordonatori)

5. Premiul „Simion Bărnuțiu”

Lucrarea: Tratat de dreptul muncii, autor : Alexandru Ţiclea

6. Premiul „Nicolae Titulescu”

Lucrarea: Expertiza criminalistică a scrisului, autor: Lucian Ionescu

7. Premiul „Andrei Rădulescu”

Lucrarea: Pericol social, vinovăţie personală şi imputare penală, autor: Tudor Avrigeanu

Nicolae Dărăscu, Spre Lipscani

XII. ÎN DOMENIUL FILOSOFIEI, TEOLOGIEI, PSIHOLOGIEI ŞI PEDAGOGIEI

1. Premiul „C. Rădulescu-Motru”

Lucrarea: Rational and Irrational Beliefs. Research, Theory and Clinical Practice, autori (coordonatori): Daniel David, Steven Jay Lynn, Albert Ellis (se propune premierea numai lui Daniel David, în calitate de coordonator şi coautor)

b) Lucrarea: Fundamentele pedagogiei, autor: Sorin Cristea

2. Premiul „Vasile Conta”

a) Lucrarea: Cetatea lui Platon, autor: Sorin Bocancea

3. Premiul „Mircea Florian”

Lucrarea: Introducere în psihologia educaţiei şi dezvoltării, autor: Ioan Neacşu

4. Premiul „Ion Petrovici”

Lucrarea: Spinoza – Raţiune şi libertate. Libertatem Philosophandi, autor: Gabriela Tănăsescu

XIII. ÎN DOMENIUL ARTELOR, ARHITECTURII ŞI AUDIOVIZUALULUI

1. Premiul „George Enescu” în domeniul creaţiei muzicale

Lucrarea: A doua carte de madrigale, 18 poeme pe versuri de Lucian Blaga, autor: Cristian Alexandru Petrescu. Lucrarea, compusă şi prezentată în anul 2010, cu un discurs sonor de factură modală, împleteşte folclorul românesc şi muzica bizantină.

2. Premiul „Ciprian Porumbescu” în domeniul muzicologiei

Lucrarea: Muzica? Nimic mai simplu!, autor: Grigore Constantinescu. Cartea, neconformistă, publicată în 2010, propune un periplu prin lumea muzicii, scopul fiind atragerea cititorilor spre arta sunetelor, înlesnind orientarea şi corelarea informaţiilor în sinteze cuprinzătoare.

3. Premiul „George Enescu” în domeniul istoriei artei

Lucrarea: Începuturile artei medievale în bazinul inferior al Mureşului, autor: Suzana Móré Heitel. Autoarea cercetează „ruine, spolii, fragmente de sculptură romanică, gotică şi chiar bizantină clasificate, datate, puse în legături stilistice necesare, uneori cu piese din Panonia sau din Balcani” (Răzvan Theodorescu).

4. Premiul „Ion Andreescu” în domeniul artei plastice

Lucrarea: Expoziţia „Grădina cu îngeri”, pictură, desen, sculptură, autor (artist plastic): Silvia Radu. Personalitate a artei româneşti contemporane, pictor şi sculptor deopotrivă, artista surprinde, în expoziţia vernisată în anul 2010 la Galeria Academiei de Studii Economice, prin „francheţea vitează, un dispreţ total faţă de comode alibiuri” (Dan Hăulică).

5. Premiul „Simion Florea Marian” în domeniul etnografiei şi folclorului

Lucrarea: Habitatul. Răspunsuri la Chestionarele Atlasuluie etnografic român, vol. I, Oltenia (ediţia a II-a), vol. II, Banat, Crişana, Maramureş, autor (colectiv): Alina Ioana Ciobănel, Monica Budiş, Paul P. Drogeanu, Raluca Minoiu. Volumele, apărute în anul 2010, fac parte din seria Corpus de documente etnografice, coordonator general Ion Ghinoiu, lucrare unică, fundamentală în literatura de specialitate românească.

6. Premiul „Duiliu Marcu” în domeniul creaţiei arhitectonice

Lucrarea: Declinări în piatră – peisaj cultural Dobruşa, Drăgăşani: cramă, centru de conferinţe şi expoziţii Avincis, autor (arhitect): Alexandru Beldiman. Prof. dr. arh. Alexandru Beldiman analizează istoria şi configuraţia sitului în care urmează să se integreze construcţia pe care o proiectează, propunând o arhitectură contemporană aflată întotdeauna în dialog cu cadrul preexistent construit sau natural. Un exemplu este restaurarea conacului Râmniceanu (Dobruşa, Drăgăşani), încadrat în proiectul cultural Avincis.

7. Premiul „Aristizza Romanescu” în domeniul artelor spectacolului

Lucrarea: Filmele documentare „Ostinato – Istoria unei cărţi incendiare”, „Hamlet sau revolta intelectuală” şi „Basca, paltonul şi ţoaşca de piele”, autor (realizator): Lucia Hossu-Longin. Trei dintre filmele anului 2010, realizate de Lucia Hossu Longin: „Ostinato – Istoria unei cărţi incendiare”, „Hamlet sau revolta intelectuală” şi „Basca, paltonul şi ţoaşca de piele”, (spectacolul Dimineaţa pierdută de Gabriela Adameşteanu, în regia Cătălinei Buzoianu) sunt consacrate unor spectacole eveniment şi unor cărţi eveniment care s-au împotrivit puterii totalitare, uriaşei maşinării a istoriei.

Jean Al. Steriadi, Iarna

XIV. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢEI ȘI TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI

1. Premiul „Tudor Tănăsescu”

Grupul de lucrări: Optimizarea comunicaţiei în sisteme distribuite, autor : Mugurel Ionuţ Andreica

2. Premiul „Grigore Moisil”

a) Lucrarea: Complexity and Information, autori : Radu Dobrescu şi Dan Alexandru Iordache

b) Lucrarea: Parikh Matrices, Amiability and Istrail Morphism, autor: Adrian Constantin Atanasiu

3. Premiul „Gheorghe Cartianu”

a) Lucrarea: UNDINE. Teorie şi aplicaţii, autori: Dan Şefănoiu, Octavian Stănăşilă, Dumitru Popescu

b) Lucrarea: Compatibilitatea electromagnetică în medii de comunicaţii radio, autori: Paul Bechet, Radu A. Munteanu, Iulian Bouleanu, Mihai Munteanu, Radu Mitran

Film documentar Dinu Lipatti

Vineri, 30 noiembrie 2012, la Afi Palace Cotroceni din București, sala 14, cu începere la ora 18.00, va avea loc premiera filmului documentar Dinu Lipatti, realizat de Ruxandra Țuchel și Oana Drăgulinescu.

33 de ani de viaţă… Doar atât i-a îngăduit Cel de Sus lui Dinu Lipatti să rămână printre muritori, înainte de a-l chema în orchestra sa de îngeri… 33 de ani de viaţă care au îmbogăţit existenţa tuturor celor care l-au cunoscut, ascultat, iubit, celor care au avut de învăţat de la Maestru, celor care i-au studiat biografia, înregistrările, creaţiile componistice. Pe câţiva dintre ei îi veţi putea descoperi pe parcursul unui documentar, prezentat în premieră în cadrul Zilelor Lipatti 2012, realizat de două binecunoscute realizatoare de televiziune: Ruxandra Ţuchel şi Oana Drăgulinescu. Cum îl înţelegi pe Dinu Lipatti, după o activitate intensă şi profundă de cercetare, veţi afla, de pildă, din interviurile document cu muzicologii Dragoş Tănăsescu (în ultimul dialog filmat pe care l-a acordat înainte de a se stinge din viaţă) şi Grigore Bărgăuanu.

Ruxandra Ţuchel – realizatoare de emisiuni la TVR din anul 1994. Membră UNITER. A fost distinsă cu Premiul pentru cea mai buna campanie TV oferit de Radio România Cultural pentru programul Restaurare (2010), Premiul pentru cea mai bună emisiune TV oferit de Radio România Cultural în 2005, pentru emisiunea „Ia te uită ce ai uitat”, Premiul pentru cea mai bună campanie de turism cultural oferit de Clubul Presei de Turism pentru programul Restaurare (2010), Premiul UCIN pentru Campania Restaurare (2010), Premiul APTR pentru Campania Restaurare (2010), Premiul UNITER (2011) în calitate de producător general al spectacolului de teatru TV Unde-i revolverul?, regia Mircea Cornișteanu, Premiul UCIN (2012) pentru regie pentru documentarul Teatru –Vérité (producţie TVR Cultural 2011).

Dinu Lipatti și Clara Haskil

Oana Drăgulinescu – muzicolog. Are o experienţă de 10 ani în Televiziunea Română. A realizat programe unicat în peisajul media românesc, precum seria de emisiuni „Clipe şi sunete” (premiată de APTR, 2006) şi „Muzici dintr-o expoziţie”. Este producătoarea turneelor „Stradivarius” ale violonistului Alexandru Tomescu.

Alte detalii:  http://www.dinulipatti.org/program/premiera-film-documentar/

Festivalul Internaţional „George Enescu” – ediția 2013

România începe promovarea Festivalului şi a Concursului Internaţional „George Enescu” – ediția 2013, un proiect ambițios, care urmărește atât consolidarea recunoașterii interne și internaționale a evenimentului în rândul publicului de specialitate și al iubitorilor muzicii clasice, cât și dezvoltarea sa ca brand cultural de țară.

Lansarea oficială a programului a avut loc în cadrul unei conferințe de presă, organizate miercuri, 31 octombrie 2012, în Aula Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Muzeul Național „George Enescu” din București. La eveniment au participat: dl. Ioan Holender, Directorul Festivalului; dl. Victor Opaschi, Secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, dl. Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune; reprezentanți ai partenerilor şi sponsorilor.

Conceptul Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, 2013

Ediția din 2013, a XXI-a de la înființare (1958), se va desfășura în perioada 1–28 septembrie și va găzdui peste 150 de evenimente, dintre care: 6 concerte de muzică românească; 14 recitaluri şi concerte camerale; 14 mari orchestre cu 28 de concerte; 21 de ansambluri orchestrale şi camerale; 8 concerte „Enescu şi contemporanii săi”; 4 spectacole de operă; 2 spectacole de balet; 48 de concerte în cadrul concursului internațional; manifestări în Piața Festivalului timp de 21 de zile; expoziţii de artă plastică; Simpozionul de muzicologie.

Au confirmat deja participarea unele din cele mai renumite formații din lume, printre care: Royal Concertgebouw Amsterdam / dirijor: Maris Jansons, Staatskapelle Berlin / Daniel Barenboim, Orchestra dell’Accademia Santa Cecilia di Roma / Antonio Pappano, Orchestre de Paris / Näme Järvi, London Philharmonic Orchestra / Vladimir Jurowski, Pittsburg Symphony Orchestra, Radio Berlin / Marek Janovski (cu prezentarea Tetralogiei wagneriene), Royal Stockholm / Sakari Oramo, Münchener Philharmoniker / Symion Bychkov, Saint Martin in the Fields / Sir Nevil Marriner, Evgeny Kissin, Muray Perahia, Pinchas Zuckermann, Orchestra Națională Rusă / Michail Pletnev, Fazil Say, Turls Mörk. Alături de aceștia vor performa artiştii şi formațiile din România: Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Filarmonica „George Enescu”, Filarmonicile din Cluj, Iaşi şi Timişoara, Opera Națională Bucureşti, Orchestra Națională de Tineret şi mulți alții.

Vor continua concertele din seria „Enescu şi contemporanii săi”, cu lucrări camerale interpretate de tineri solişti şi ansambluri de renume internaţional; concertele din seria „Mari orchestre internaţionale” şi „Recitaluri şi concerte camerale”. Având în vedere succesul ultimei ediții, va fi continuată seria dedicată muzicii contemporane, „Muzica secolului XXI”, ce va reuni lucrările unor compozitori contemporani români şi străini. Lucrările vor fi prezentate de formaţii şi solişti din România şi din străinătate. Ca şi în ediția 2011, va fi organizat un workshop al tinerilor compozitori, masteranzi şi doctoranzi ai universităților de profil din țară.

Concursul Internațional a fost extins cu o nouă secțiune, în urma discuțiilor avute cu specialiştii şi cu participanții. Cele cinci secțiuni ale competiției – canto (Voci wagneriene), pian, vioară, violoncel şi compoziţie – se vor desfășura între 1 şi 27 septembrie 2013, decalat, astfel încât să permită participarea publicului și a orchestrelor acompaniatoare la un nivel de calitate conform standardelor internaționale.

La București, spectacolele se vor desfăşura la Sala Mare a Palatului, Ateneul Român, Opera Naţională din Bucureşti, Aula Muzeului Naţional de Artă, Sala „Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune şi în Piaţa Festivalului. Vor fi organizate peste 30 de concerte în țară, la Arad, Bacău, Braşov, Cluj, Craiova, Dorohoi, Iaşi, Oradea, Sibiu şi Timişoara.

Pe lângă concerte, Festivalul va găzdui și alte activități culturale:

Simpozionul de muzicologie, organizat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România în perioada 12–25 septembrie 2013.

Expozițiile de artă plastică „E-Bienale”, organizate în colaborare cu Muzeul Național de Artă şi cu Universitatea de Arte Bucureşti, vor reuni artiştii consacrați cu tinerii studenți ai Universității Naționale de Arte din capitală, într-un tablou armonios, în care toți sunt parteneri egali într-un dialog interesant şi incitant.

Festivalul George Enescu ca brand cultural de țară

Organizatorii își propun să consolideze eforturile demarate în 2011 pentru poziționarea Festivalului ca brand cultural de țară, în condițiile în care cultura poate spune o poveste care să genereze atât solidaritatea opiniei publice interne, cât și interesul și încrederea audiențelor din străinătate, de specialitate sau din cadrul publicului larg. În acest scop, într-o primă etapă va fi demarată o campanie de comunicare externă, prin care vor fi difuzate clipul de promovare a Festivalului de către televiziunile partenere (CNN – din 29 octombrie şi Euronews – din 1 noiembrie), programul evenimentului și informații relevante despre Festival. În etapa următoare, în paralel cu promovarea externă, va începe și campania de comunicare internă.

Programul de mediatizare internă şi internațională, de confirmare şi susținere a brandului de țară, va fi realizat în colaborare cu Coproducătorii Festivalului (Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Primăria Municipiului Bucureşti), cu reprezentanți ai unor trusturi media importante (Antena 3, România TV), ai unor publicații importante („Jurnalul Național”, „România Liberă”, Hotnews.ro, „Flacăra”, „Q Magazin” etc.), de partenerii media externi (CNN, Euronews, Mezzo, Rfi, Deutsche Welle) şi de reprezentanții PR ai Festivalului din Franța, Germania, Italia şi Marea Britanie. În România, OMA VISION va dezvolta și va coordona, ca partener, implementarea strategiei de comunicare a Festivalului George Enescu 2013, având ca obiectiv consolidarea evenimentului ca brand cultural de țară. Identitatea vizuală va fi realizată în continuare de echipa de la Eroii de Joi, care a făcut și rebrandingul festivalului în 2011.

Organizare și parteneri

ARTEXIM – în calitate de organizator al acestui important eveniment – gestionează desfăşurarea tuturor manifestărilor din cadrul Festivalului. Piața Festivalului, organizată cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti, prin ARCUB, în colaborare cu Fundația ART PRODUCTION, va avea un program susținut de elevi şi studenți ai instituțiilor de învățământ muzical alături de artişti şi formații profesioniste. Un sprijin imporant va fi acordat şi de alăturarea Festivalului cu alte branduri importante din România.

Organizatorii mulțumesc partenerilor şi sponsorilor care sprijină organizarea Festivalului:

• Partenerii principali: UNICREDIT ȚIRIAC BANK S.A., ENEL.

• Parteneri: ROMPETROL, JTI, SPECTACULAR, DACIA – maşina oficială a Festivalului, TAROM – transportator oficiali ai Festivalului, OMA VISION – firma de comunicare a Festivalului, Centrul Cultural „Sala Palatului”, Filarmonica „George Enescu”, Opera Națională Bucureşti, Universitatea Națională de Muzică Bucureşti.

• Sponsori: ING, Romaqua, Orange, Romgaz, „La Mama – Cafepedia”, Julius Meinls, Yokko, TMI, Radisson SAS, Intercontinental, Athenee Palace Hilton, Novotel, TH Hotels, Ambasador, Brigada de Voluntari, Kawai, Maftei Shoes, Rotenberg.

• Parteneri media: CNN, Antena 3, Euronews, România TV, Mezzo, Rfi, Jurnalul, România Liberă, Academia Cațavencu, Q Magazine, Hotnews, Librăriile „Humanitas”, Librăriile „Cărtureşti” Flacăra, Melos, MediaTroust, Amos News, etc.

Aprecieri despre Festivalul George Enescu:

E.S. Dl. Puiu Haşoti, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Național: ”Festivalul Enescu este evenimentul care promovează cel mai bine numele și opera marelui compozitor și în același timp, imaginea României în lume. Din acest motiv, Festivalul Enescu trebuie să devină o emblemă pentru România – un brand cultural de țară.”

Dna. Anca Nuță, Director Identitate și Comunicare, UniCredit Țiriac Bank: „Este deja cel de-al treilea an în care suntem partener principal al Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu, o validare a angajamentului pe care ni l-am luat faţă de acest eveniment cultural. În mod tradiţional, atât Grupul UniCredit, cât şi UniCredit Ţiriac Bank sunt promotori ai artei şi culturii, iar Festivalul reprezintă din acest punct de vedere unul dintre cele mai importante proiecte ale noastre. Ne bucurăm aşadar ca timp de o lună să fim părtaşi la transformarea Bucureştiului în cea mai importantă scenă a muzicii clasice, pe care urcă artişti de renume, aducând recunoaştere României şi valorilor noastre.”

 Dl. Alexey Golovin, Group Communication Director, Rompetrol: „Rompetrol este sinonim cu valorile timpurilor moderne, cu spiritul de inovație, succes și responsabilitate, fiind prima marcă romanească din sectorul petrolier care a cucerit în timp record piețele internaționale, cu activități și operațiuni extinse în 12 țări. Continuarea parteneriatului de susținere a Festivalului și Concursului Internațional George Enescu vine să întărească vocaţia internaţională a celor două branduri şi a produselor sale de excepție și, în mod direct, să contribuie la consolidarea unui brand de țară care promovează corect imaginea Romaniei în afara granițelor.”

Jean-Baptiste-Siméon Chardin, Portretul lui Charles Théodose Godefroy, zis și Tânăr cu vioară

Ing. MBA Corneliu Cherbis C.E.O., Spectacular Companies: „Spectacular Group of Companies, cel mai mare grup local de companii ce furnizează servicii de publicitate outdoor/indoor, se implica activ în susținerea şi promovarea de evenimente culturale de anvergură organizate în Romania. Festivalul Internațional «George Enescu» este unul dintre ele. Este o onoare pentru noi să fim parte din unul dintre cele mai renumite evenimente culturale ale țării , eveniment care pune România pe harta mondială a muzicii.”

Dna. Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova & Bulgaria: „Instituțiile culturale din România au nevoie de susținere. Aşadar, este o datorie de onoare pentru JTI să sprijine Festivalul Internațional «George Enescu», proiectele Operei Naționale, ale Societății Române de Radiodifuziune sau ale Universității de Arte. «Întâlnirile JTI», cel mai important eveniment cultural organizat anual de JTI, se desfăşoară o dată la doi ani, în cadrul Festivalului «George Enescu», ceea ce reprezintă pentru noi o oportunitate şi, aşa cum am menționat, o onoare. Prin toate aceste investiții, ne dorim să dăruim comunitătii o parte din ceea ce comunitatea ne oferă la rândul ei, să contribuim de fapt la transformarea societății în bine. Şi, ce ne poate schimba mai profund decât actul cultural?”

Dna. Anca Oreviceanu, Director Comunicare, DACIA Group: „Acum un an, Dacia a trăit prima experienţă simfonică pe perioada Festivalului «George Enescu». Am fost mândri că maşinile Dacia au transportat pe străzile Bucureştiului compozitori, muzicieni, personalităţi ale muzicii clasice din lumea întreagă şi instrumente de valoare. Festivalul «George Enescu» este una dintre cele mai prestigioase manifestări culturale ale Europei şi un important vector de imagine pozitivă pentru România. De aceea, am ales să continuăm acest parteneriat şi să susţinem în continuare muzica clasică şi valorile româneşti.”

Eveniment: Pianista Ilinca Dumitrescu va primi Premiul de Excelență

Pe 29 august 2012, la ora 12.00, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti, Uniunea Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali „Mihail Jora” şi Asociaţia Euro CulturArt o sărbătoresc pe pianista Ilinca Dumitrescu, la cei 60 de ani de viaţă creatoare. Cu acest prilej, Ilinca Dumitrescu va primi Premiul de Excelenţă, o distincţie instituită în acest an, care marchează excelenţa unei cariere în cultura română contemporană. Evenimentul va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.

Despre biografia şi opera muzicală şi culturală a sărbătoritei vor vorbi Mireille Rădoi, Grigore Constantinescu şi Dan Mircea Cipariu.

Premiul de excelenţă ce i se oferă cu acest prilej pianistei Ilinca Dumitrescu este o lucrare semnată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. În cadrul ceremoniei va fi prezentat un film dedicat Ilincăi Dumitrescu, iar Biblioteca Centrală Universitară va deschide cu acest prilej o expoziţie de carte şi manuscrise muzicale.

„Ne-am gândit să instituim anual şi un premiu pentru excelenţa unei cariere în cultura română contemporană. Suntem bucuroşi să-i acordăm primul nostru premiu de excelenţă doamnei Ilinca Dumitrescu, o mare pianistă care a concertat în oraşe din cinci continente, 40 de ţări, 33 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte”, a declarat Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul evenimentului şi cel care conduce Asociaţia Euro CulturArt, organizator al manifestării.

Nume de prestigiu al artei interpretative româneşti, personalitate artistică de anvergură internaţională, pianista Ilinca Dumitrescu și-a început studiile la Bucureşti, printre profesorii săi numărându-se Cella Delavrancea şi Mihail Jora. Este absolventă, cu distincţia maximă „Diploma de Merit” (1978), a Conservatorului de Stat „P. I. Ceaikovski” din Moscova, la clasa celebrilor maeştri Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier.

Repertoriul său include concerte cu orchestră (marile opusuri din creaţia clasică şi romantică), piese de recital solo (printre care programe de autor – Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Schumann, Chopin, Schubert, Albéniz, Messiaen, George Enescu, Paul Constantinescu ș.a.), muzică de cameră, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii româneşti clasice şi contemporane, dar şi a creaţiei universale din secolele XX–XXI.

Deţine o discografie semnificativă, în România şi S.U.A, cu lucrări de Scarlatti (cele 14 Sonate au fost considerate în 1986 de către International Record Critics Award, reunit la New Yok, printre cele mai bune albume ale anului, stând alături de cele ale unor Emil Gilels, Radu Lupu, Murray Perahia, Bernard Haitink, Claudio Abbado, Riccardo Muti, Mstislav Rostropovici, Placido Domingo, cf. articolului Cele mai bune albume ale anului, în „Journal de Genève”, 19 iulie 1986), Mozart, Beethoven, Schumann, Liszt, Enescu ş.a.

A predat master-classes în Cehia, S.U.A, Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaezia. Face parte frecvent din juriile internaţionale ale unor concursuri de pian sau alte domenii muzicale. A participat la numeroase şi prestigioase festivaluri internaţionale, unele patronate de Lord Yehudi Menuhin.

Este deţinătoare a multe distincţii, printre care amintim: Premiul Academiei Române (1995), Premiul revistei „Actualitatea muzicală” din Bucureşti pentru activitatea muzicală internaţională (premiul Meridianele Muzicii), Premiul Institutului Cultural Român (2003), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004), distincţia „Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana” (2005), acordată de către Preşedintele Republicii Italiene. În 1984, a primit Premiul Criticii Muzicale Române pentru ciclul de recitaluri „Decenii contemporane”. În 1998, în urma turneului de concerte, Ministerul Culturii şi Educaţiei din Bolivia îi conferă titlul şi diploma de Oaspete ilustru al culturii boliviene.

Ilinca Dumitrescu este membră a Senatului Academic la Accademia Internazionale d’Arte Moderna di Roma (1997).

Pe lângă cariera de pianistă concertistă (în 1980 devine solistă concertistă de stat), Ilinca Dumitrescu este şi muzicolog (obţine titlul de Doctor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, cu calificativul maxim, „Summa cum laude”) şi pedagog. În 1995 a publicat primul volum Mihai Jora – studii și documente (București, Editura Muzicală).

Între anii 1994–2006, Ilinca Dumitrescu a fost director al Muzeului Naţional „George Enescu” din Bucureşti.

Din 2007 este Director – coordonator al Departamentului Muzical din Televiziunea „România de Mâine” şi realizator al emisiunii Amfiteatrul muzelor – Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi.

●„Personalitate artistică puternică şi originală…o autentică poetă a pianului.” („Muzica” , Bucureşti, 1986).

● „…Un mare succes pentru admirabila pianistă Ilinca Dumitrescu, strălucită reprezentantă a artei interpretative româneşti.” (Roma, 1999).

● „Ilinca Dumitrescu – o pianistă extraordinară.” „Publicul, vizibil emoţionat, a părăsit sala cu convingerea de a fi avut prilejul să cunoască o mare pianistă, care ştie să-şi desfăşoare toată elocinţa pianistică mereu în slujba muzicii” (Buenos Aires, 1998).

Costin Tuchilă

Poate fi populară muzica clasică?

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău, în colaborare cu Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Alianţa Franceză din Republica Moldova, Radio Chişinău, Radio România Cultural şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova, organizează conferinţa Poate fi populară muzica clasică?, susţinută de Oltea Şerban-Pârâu, muzicolog, critic muzical, redactor-şef al Radio România Cultural. Evenimentul va avea loc în Sala de Festivităţi a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău (str. Mateevici nr. 111, bloc 1), miercuri 11 iulie 2012, la ora 11.00.

Conferinţa se suprapune cu încheierea turneului Pianul călător, eveniment sugestiv pentru tema conferinţei, în care un pian de concert a fost donat de Radio România unei comunităţi locale din România la finalul unui periplu de 7000 de km, susţinut în 52 de zile de pianistul Horia Mihail în 22 de oraşe din România, în faţa a peste 7000 de spectatori, cu un program dens şi incitant de recitaluri şi concerte cu orchestra, turneu organizat de Radio România Cultural şi Accendo cu susţinerea Revalid şi JTI. Concertul de la Chișinău este practic concertul final al Festivalului „Nopţile Pianistice din Moldova – Marea Neagră”.

Oltea Şerban-Pârâu este un muzicolog şi critic muzical cu o consistentă experienţă în managementul cultural şi în presa românească, începând cu radioul şi presa scrisă şi încheind cu televiziunea şi presa culturală on line.

Este semnatara traducerii şi a articolelor privind compozitorii români pentru Larousse – Dicţionar de mari muzicieni – şi responsabilă cu secţiunea muzicală a Micului dicţionar enciclopedic şi a Dicţionarului enciclopedic. O fişă completă ar cuprinde şi o intensă activitate de consilier muzical, artistic şi de presă al unor instituţii muzicale şi festivaluri naţionale şi internaţionale prestigioase, coordonarea redacţională a unor publicaţii muzicale, participări în jurii ale unor importante concursuri muzicale naţionale şi internaţionale. De asemenea, consistenta sa experienţă în domeniul managementului artistic se concretizează şi în organizarea recentelor turnee naţionale Pianul călător, Duelul viorilor, Cele trei dive sau Flautul de aur. Absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, secţia muzicologie, este doctor în muzicologie, membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, a Uniunii Criticilor Muzicali „Mihail Jora” şi a Asociaţiei Române a Femeilor în Artă.

Activitatea ei publicistică se traduce în peste 2000 de articole publicate în presa scrisă, majoritatea pe teme muzicale, în sute de emisiuni şi programe de radio şi în numeroase emisiuni şi apariţii TV. A fost distinsă cu mai multe premii, printre care Premiul pentru originalitatea profilului radiofonic al Consiliului Naţional al Audiovizualului şi Premii pentru publicistică ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

A condus timp de şapte ani postul particular Radio Romantic, iar din 2005 este redactorul şef al postului public Radio România Cultural. În perioada 2009–2011 a fost şi director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio.

Aniversare Doru Popovici

Luni, 27 februarie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), va avea loc aniversarea compozitorului și muzicologului Doru Popovici, care a împlinit recent 80 de ani. Medalionul intitulat Doru Popovici – 80 este programat în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Invitați: dr. Ilinca Dumitrescu, dr. Vasile Macovei, Costin Tuchilă, dr. Vasile Donose, dr. Constantin Potângă. Momentele muzicale vor fi susținute de soprana Mirela Zafiri, pianista Ilinca Dumitrescu, fagotistul Vasile Macovei.

Programul cuprinde lucrări camerale de Doru Popovici: Trei cântece pe versuri de Mihai Eminescu, Elegie pentru fagot şi pian pe o temă de colind din secolul al XVII-lea, Sonatina pentru pian, op. 3, nr. 2, Frescă bizantină pentru fagot solo, op. 136, Cântec pe versuri de George Topârceanu, Dorul pe versuri de Lucian Blaga, Sus pe versuri de Lucian Blaga.

Intrarea este liberă.

Director artistic al stagiunii desfășurate cu sprijinul Bibliotecii Metropolitane București: dr. Mirela Zafiri.

Compozitor, muzicolog, scriitor, ziarist, profesor, Doru Popovici (n. 17 februarie 1932, la Reşiţa) este o personalitate de factură enciclopedică, unul dintre spiritele tot mai rare astăzi. Nu exagerez deloc afirmând că prin capacitatea sa de cuprindere a mai multor domenii şi mai ales prin felul în care le ilustrează, aminteşte de oamenii Renaşterii. Ca şi în cazul acestora, devine imposibil să spui care dintre domeniile abordate are prioritate, în care dintre ele valoarea atinge cote superlative. Contribuţia sa muzicologică este la fel de importantă ca opera muzicală; talentul de scriitor nu este mai prejos decât cel al muzicianului, spiritul critic se împleteşte, cum rar se întâmplă, cu o cuceritoare naturaleţe a exprimării ideilor şi atitudinilor, capacitatea analitică se exprimă în formulări memorabile. Nici o urmă de preţiozitate nu împiedică, în scrisul său dar şi în vorbire, claritatea enunţului. În plus, omul farmecă prin darul său de causeur.

Privind retrospectiv creaţia lui Doru Popovici, fără îndoială unul dintre marii compozitori contemporani, trebuie constatat de îndată un fapt cât se poate de semnificativ, raportabil la un context mai general în muzica secolului al XX-lea. Așa cum s-a autodefinit, Doru Popovici a debutat cu lucrări în stil post-impresionist, în care inspirația folclorică parcurgea o stilizare rafinată. Apoi, a parcurs o etapă în care orientarea spre limbajul avangardist a devenit prevalentă. Dacă în tinereţe, după depășirea perioadei impresioniste, compozitorul putea fi înscris în curentele estetice avangardiste, fiind un promotor al dodecafonismului autohton, treptat s-a orientat spre tradiţiile muzicii bizantine şi ale folclorului românesc, tratate într-un spirit care trimite mai degrabă la un orizont artistic de tip clasic. Din punctul de vedere al mijloacelor de expresie, nu este nici o contradicţie, dacă observăm că în perioada în care trecea drept dodecafonist Doru Popovici realiza de fapt o „sinteză serial-bizantină”, care nu era străină de influenţe expresioniste. Sursele tradiţionale de inspiraţie nu sunt – e un fapt cunoscut – incompatibile cu limbajul modernist. Dacă din punctul de vedere al experienţei creatoare parcurse, ar trebui să fac o comparaţie, l-aş asemăna pe Doru Popovici cu Paul Hindemith, compozitorul german care a străbătut drumul de la avangardism la neoclasicism. Şi mai mult decât atât, ca şi Hindemith, Doru Popovici s-a orientat cu predilecţie, în a doua parte a activităţii sale creatoare, spre muzica de cameră.

Doru Popovici și-a făcut studiile la Conservatoarele din Timișoara și București, avându-i ca profesori pe Liviu Rusu, Mihail Jora, Mihail Andricu, Marțian Negrea, Paul Constantinescu, Theodor Rogalski. În 1968 a participat la cursurile de vară de la Darmstadt, după care a continuat să se perfecționeze în Germania, în tehnici moderne de compoziție, cu Görgy Ligeti, Karlheinz Stockhausen, Iannis Xenakis. Începând din 1968, timp de peste patru decenii a fost realizator la Redacția Muzicală din cadrul Societății Române de Radiodifuziune, fiind autorul unei serii ample de emisiuni complexe, dedicate atât actualității muzicale, cât și istoriei muzicii și esteticii muzicale.

A scris în toate genurile muzicale: muzică simfonică (Triptic pentru orchestră, op. 7, 1955; Două schițe simfonice, op. 8, nr. 1, 1955; Concert pentru orchestră, op. 17, 1960; Simfonia I, op. 21, 1962; Simfonia a II-a, „Spielberg”, op. 30, 1966; Simfonia a III-a, „Bizantina”, op. 33, nr. 3, 1968; Simfonia a IV-a, „În memoria lui Nicolae Iorga”, op. 45, 1973); concerte instrumentale, poeme simfonice (Poem pentru orchestră, op. 6, nr. 1, 1954), lucrări pentru orchestră de coarde (Concertino, op. 9, 1956; Poem bizantinOmagiu Mănăstirii Arnota, op. 33, nr. 1, 1968; Codex Caioni, op. 33, nr. 2, 1968; Pastorale transilvane, op. 61, 1980; Pastorale bănățene, op. 65, 1980; Pastorale din Oltenia, suită pentru orchestră de coarde și timpani, op. 70, 1982); muzică vocal-simfonică (În marea trecere, poem pentru tenor și orchestră de cameră, versuri de Lucian Blaga, op. 10, 1956; Porumbeii morți, cantată pe versuri de Ion Pillat, op. 11, nr. 2, 1957; Noapte de august, poem pentru bariton și orchestră, versuri de Mihu Dragomir, op. 15, 1959; Omagiu lui Palestrina, cantată pentru cor și orchestră, text liturgic, 1966; In memoriam poetae Mariana Dumitrescu, cantată pentru contralto și orchestră, text liturgic, op. 32, 1967; Epitaf pentru Eftimie Murgu, pentru cor de copii și orchestră, text liturgic, op. 35, 1969; 1877, cantată dramatică, versuri de Valeriu Bucuroiu, op. 50, 1976; Omagiu orașului Brașov, cantată pentru soprană și orchestră, versuri de Valeriu Bucuroiu, op. 54, 1978; Odă lui Mihai Viteazul, cantată pentru soprană și orchestră, versuri de Dan Mutașcu, op. 56, 1979; Omagiu lui Burebista, cantată pentru cor și orchestră, versuri de Dan Mutașcu, op. 60, 1979; In memoriam Marin Preda, cantată pentru alto, cor mixt și orchestră, versuri de Adrian Păunescu, op. 68, 1981; 2 Madrigale pe versuri de Martha Popovici, pentru soprană, alto și orchestră de coarde, op. 74, 1982; Balada lui Horea, cantată pentru cor mixt și orchestră, versuri de Martha Popovici, op. 85, 1984; In memoriam Fundoianu, cantată pentru soprană și orchestră, versuri de Victor Bârlădeanu, op. 87, 1984; Muzica lui Bach, cantată pentru cor mixt și orchestră de coarde, versuri de Doru Popovici, op. 88, 1985; Odă lui Mircea cel Mare, cantată pentru cor mixt și orchestră, op. 93, 1986; Omagiu țării mele, pentru cor mixt, alto și orchestră, versuri de Doru Popovici, op. 105, 1990; Sfântă Iugoslavia, motet pentru soprană și orchestră de coarde, versuri de Doru Popovici, op. 110, 1991 ș.a.); piese instrumentale pentru pian, vioară, vioară și pian, violoncel și pian, fagot, oboi, formații camerale; muzică de teatru (operele Prometeu, pe un libret de Victor Eftimiu, 1958; Mariana Pineda, după García Lorca, 1966; Nunta, 1971; opere de cameră, ca mai recentele Întâlnire cu George Enescu, Giordano Bruno ş.a.); lieduri, lucrări corale.

Indiferent de gen şi formă, Doru Popovici este un compozitor care construieşte pe spaţii ample. Chiar şi într-o piesă camerală de mici dimensiuni, discursul muzical sugerează această „respiraţie” amplă.

Vastă, exprimată în forme diverse, de la eseul teoretic la studiul monografic, opera muzicologică a lui Doru Popovici este la rândul ei exemplară. Îi datorăm deopotrivă cărţi referitoare la mari perioade de creaţie (Muzica elisabethană, 1972, Arta trubadurilor, 1974, Muzica Renaşterii în Italia, 1979), la Începuturile muzicii culte româneşti (1967), la mari compozitori (Gesualdo da Venosa, Magicianul de la Bayreuth, Cântec întrerupt sau Viaţa lui Chopin şi multe altele), la fenomenul muzical românesc, tratat în sinteze critice sau în monografii.

În 1983 apărea la Editura Junimea O istorie polemică a muzicii, ediţie critică de Viorel Cosma pe marginea corespondenţei dintre Doru Popovici şi Dimitrie Cuclin, care lansa o modalitate inedită, pe care Viorel Cosma a denumit-o interviu epistolar, devenit în timp, prin cultivarea sa în alte lucrări similare semnate de Doru Popovici, o specie nouă, cu statut particular în muzicologia românească.

Costin Tuchilă

În căutarea capodoperei

În căutarea capodoperei se intitulează medalionul dedicat criticului literar şi muzical Costin Tuchilă, care va avea loc luni 28 martie 2011, la ora 17,00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti (str. Tache Ionescu nr. 4).

Manifestarea este programată în cadrul Stagiunii Camerale a Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, realizată în colaborare cu Biblioteca Metropolitană Bucureşti (coordonator de proiect: dr. Mirela Zafiri). Invitaţi: dr. Ilinca Dumitrescu, dr. Marina Roman, dr. Ioan Adam, dr. Florin Rotaru. Prezintă: dr. Mirela Zafiri.

Costin Tuchilă (n. 8 octombrie 1954, Ploieşti) a absolvit în 1978 Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, specializarea limba română – limba portugheză. Actualmente este realizator în cadrul Redacţiei Teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune. A debutat în presa literară în 1975, activitatea sa publicistică, desfăşurată la principalele reviste de specialitate şi ziare, cuprinzând peste 2300 de cronici, studii, eseuri de critică literară, muzicală, de teatru, editoriale, articole pe teme diverse. A publicat volumele: Cetăţile poeziei, eseuri pe teme de literatură română contemporană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983; Privirea şi cadrul, critică literară, Editura Cartea Românească, 1988; Punctul pe cuvânt, tablete pe teme morale şi sociale, vol. I, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 2001; Punctul pe cuvânt, vol. II, Chimprest Publicity, 2003; În căutarea capodoperei, studii şi eseuri pe teme muzicale, Editura Viitorul Românesc, 2002; Un clasic modern – Ion Dumitrescu, ediţie critică de Costin Tuchilă şi Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei, 2006; Vocaţia performanţei. Formaţiile Muzicale Radio, 1999–2008, ediţie alcătuită de Costin Tuchilă, Iaşi, Editura Ars Longa, 2008; Clasicii dramaturgiei universale, vol. I, în colaborare cu Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei, 2010.

Este autor a numeroase emisiuni radiofonice de istoria teatrului românesc şi universal, critică de teatru, critică literară. Costin Tuchilă este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România.

„În timp ce alţi confraţi ai lui Costin Tuchilă cantonează cu păgubitoare nonşalanţă fie în practica recenziei apologetice, fie în practica eseului superfluu, autorul temeinicei cărţi Cetăţile poeziei se dedică, meticulos şi răbdător, analizei metodic condusă de criterii evaluative limpezi, neîntrerupt susţinută de argumentul peremptoriu oferit de textul poetic. Astfel, volumul oferă un compact «pachet» de serii valorice, pînă acum doar aproximativ cunoscute şi acceptate. Fineţea şi rigoarea formulărilor, bizuite, în egală măsură, pe un gust literar cert şi pe achiziţii ale poeticii moderne dintre cele mari «funcţionale» («figura» elementelor primordiale, în accepţie bachelardiană, între altele), iată, în fond, calităţile de seamă prin care se distinge cartea lui Costin Tuchilă.” (Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, 31 decembrie 1983).

Cetăţile poeziei e o carte care impune nu o generaţie de poeţi, ci poeţii unei generaţii, iar în Costin Tuchilă unul dintre criticii lor cei mai avizaţi.” (Marian Odangiu, „Orizont”, 9 decembrie 1983).

„În primul rînd critic al generaţiei sale, Costin Tuchilă este un eseist de reală forţă analitică, bun cunoscător al mişcării de idei din peisajul literar contemporan, capabil a glosa cu dezinvoltură în marginea lecturilor preferate, alcătuind astfel sinteze de autori, ca veritabile fişe pentru o ulterioară, virtuală, posibilă panoramă în mers a literaturii române de azi.” (Constantin Cubleşan, „Steaua”, octombrie 1988).

„Dacă citim însă atent, [în Punctul pe cuvânt] tipurile nu sunt recente, ci, dimpotrivă, clasice. E vorba în esenţă de un bestiariu moral ale cărui făpturi multicolore neliniştesc conştiinţa interogativă a eseistului prin vivacitatea lor nouă. Un scurt inventar, fatalmente incomplet, ne poate ajuta să descoperim obsesiile, ţintele, mizele vechi de când lumea şi caracterologia. Costin Tuchilă nu face îndeobşte gazetărie searbădă, apoasă, ci o construcţie literară. Abstracţiunile lui din Punctul pe cuvânt sunt «personaje» a căror traiectorie, fie şi meteorică, e urmărită cu mijloacele analistului de universuri fictive. […] Când se supără în «priză directă», eseistul câştigă în dezinvoltură şi, firesc, pune accentele pe cuvinte mai apăsat, distinge mai bine kitschul drapat sub aparenţe onorabile, adică moftul. […] Punctul pe cuvânt relevă vitalitatea acestuia chiar şi la o vârstă centenară. În plină civilizaţie multimedia, rămânem dureros de constanţi, caragializând sub veşnicele bolţi. Guţişor, «eroul» unui «moft» savuros, coboară direct din Bubico, semn că sub mantia lui Caragiale şi un eseist de azi se poate simţi la largul său.” (Ioan Adam, Zidul şi litera, Bucureşti, Editura Adam, 2004).

„Pentru Costin Tuchilă muzica a încetat să fie un simplu violon d’Ingres, exerciţiul îndelungat în spaţiul comentariului muzical investindu-l cu atestări profesionale în domeniu. După aproape trei decenii de publicistică făcută sub semnul lui Eutherpe şi al Melpomenei, Costin Tuchilă publică în 2002 volumul În căutarea capodoperei (Editura Viitorul Românesc) care-l investeşte ca muzicolog plin de autoritate.” (Titus Vîjeu, Scripta manent, ghid biobliografic al scriitorilor din Radio, 1928–2004, Editura Casa Radio, 2004).

„Volumul [Un clasic modern – Ion Dumitrescu] se citeşte cu sufletul la gură căci în filele lui, cititorul urmăreşte un destin excepţional, evocat de cele mai multe ori de martorii oculari ai derulării lui, ei înşişi intraţi de mult în galeria reprezentanţilor de seamă ai muzicii româneşti.” (Sanda Hîrlav-Maistorovici, „Axioma”, martie 2007).

„Genericul volumului defineşte claritatea intenţiilor: Un clasic modern. Adică, ceva definitiv. Materialele adunate, multe, toate sau aproape toate, oricum câte au putut descoperi realizatorii în acribia cercetării lor de mai mulţi ani, restituie ceva din existenţa aceasta simbolic singulară. Strălucirea inteligenţei, orizontul culturii, originalitatea nepereche a temperamentului, pasiunea pentru actul creaţiei, iubirea pentru cei numiţi simbolic «aproapele», capacitatea a de se opune neadevărului, nedreptăţii şi imposturii… […]

Realizatorii cărţii au gândit o succesiune de etape ale cunoaşterii-portret: Medalion, Studii lexicografice, profiluri critice, cronici, consemnări, Receptarea postumă, Interviuri cu artistul. În final, ni se adresează chiar Ion Dumitrescu, în emoţionante pagini de muzicologie şi memorialistică ce îi poartă semnătura.” (Grigore Constantinescu, „Cronica Română”, 26 ianuarie 2007).

„Logic, această carte [Clasicii dramaturgiei universale] trebuia să apară după Istoria literaturii române a lui G. Călinescu. Cu atât mai mult, meritul celor doi autori este deosebit: ei aduc în cultura română un studiu fundamental şi aşează România, în acest domeniu, în contextul marilor culturi.” (Florin Rotaru, 12 ianuarie 2011).

„Studiile incluse în Clasicii dramaturgiei universale reprezintă un demers critic de tip creator, ceea ce le deosebeşte de alte cărţi care sunt mai degrabă lucrări de arhivistică. De la bătrânul Eschil la pururi captivantul şi jovialul Marivaux parcurgem, în acest prim volum, o istorie a valorilor teatrului universal.” (Ioan Adam, 12 ianuarie 2011).

„Cu o bibliografie extrem de bogată şi actualizată la 2010, cu inserţii relevante de text din piesele analizate, cartea este o piatră de hotar de la care începe un domeniu care va schimba unghiul de abordare a istoriografilor şi criticilor literari şi teatrali de-acum încolo şi pentru foarte multă vreme.” (Marina Roman, 12 ianuarie 2011).