Destine în ruleta rusească

ruleta fatala

cronica literara liber sa spunScriitoare cu o certă aplecare spre locul acela magic în care lumea lui „eu” se intersectează cu lumea lui „ei”, Teodora Bunea Popescu explorează acest univers misterios, în noua sa carte, Ruleta fatală*), dintr-o perspectivă inedită.

Mă gândesc la ceea ce însuşi titlul cărţii mai degrabă sugerează, pentru că, dacă ar fi făcut asta într-o naraţiune-fluviu (la care, sincer vorbind, tema se pretează atât de bine!), nu ar fi făcut decât să irosească încărcătura de înţelesuri ale experienţelor existenţiale pe care o traversează eroii săi. Aşa stând lucrurile, trebuie să citim acest mirco-roman prin ceea ce titlul său ne dă de înţeles. Este vorba despre jocul absurd între fatalitate şi evadare, între damnare şi izbăvire, în care fragila noastră fiinţă este prins fără putinţă de scăpare. Continuă lectura „Destine în ruleta rusească”

În joc și joacă – Festival interactiv la Teatrul Mignon

festival interactiv teatrul mignon

În perioada 17–19 iulie 2014, la Teatrul Mignon din București va avea loc Festivalul interactiv „În joc și joacă”.

Festivalul, reunind un public de muzică clasică, experimentală și de copii, este primul de acest tip din România prin componenta sa generatoare: interactivitatea.

În joc și joacă promovează ludicul și interactivitatea sub idealul de a dezvolta creativitatea copiilor prin muzică și, pe de altă parte, a familiariza publicul cu muzica clasică și experimentală într-un mod neconvențional și prietenos.

teatrul mignon bucuresti

Program: 

Joi, 17 iulie – Irizații
Orele 16.00–17.15 – Atelier pentru copii: Culori de sunet – culori de tăcere (tehnici de improvizație și dezvoltare a imaginației sonore). Îndrumător: Darie Nemeș-Bota, România

18.00 – Teatru muzical interactiv pentru copii: Masa Tăcerii (aventură sonoră pentru ansamblu și public, explorând culori ale sunetului și tăcerii). Susținut de Trio Zvuv, Darie Nemeș Bota

21.00 – Performance: Touche (circuit sinestetic în căutare de translații ale gestului în sunet și imagine). Susținut de Trio Zvuv, Darie Nemeș-Bota, Elena Rădoi (grafică), George Stănciulescu (live-electronics)

Vineri, 18 iulie – Traseu, trasări
16.00–17.15 – Atelier pentru copii: Partituri grafice (sau cum se transformă imaginea în sunet. Muzică și desen. Partiturile grafice obținute vor fi adăugate la instalația pentru concertul Clepsidre). Îndrumător: Maya Felixbrodt, Israel

18.00 – Concert interactiv pentru copii: Clepsidre (Haydn, Beethoven și alți compozitori celebri într-un loc de joacă cu spațiul și cu timpul în muzică). Susținut de Trio Zvuv și invitați.

21.00 – Teatru muzical interactiv: Meditații în sunet (explorarea unei interactivități totale prin culori ale sunetului și tăcerii). Susținut de Trio Zvuv, Darie Nemeș-Bota, invitați.

Sâmbătă, 19 iulie – Povești și zvonuri
11.00–12.30 – Atelier pentru copii: Povești în muzică. Muzică în povești (despre muzici narative și semantica muzicală. Jocuri și tehnici de povestire. Rezultatele sonore vor fi incluse în instalatia interactivă Postcardzs a grupului DALPOFZS). Îndrumători: Cornelia Zambilă – România, Clara Riviére – Spania

12.30  Instalație multimedia deschisă: POSTCARDZS (despre călătoria unui mesaj până la destinație) – grupul DALPOFZS.
13:00  Concert interactiv pentru copii: imPrOVEȘTI (joc în formă de puzzle narativ prin care publicul își construiește propria poveste cu fond muzical), și câteva surprize pentru cei mici! Susținut de Trio Zvuv
14.00 – Întâlnire cu artiștii, dialog, schimb de idei
19:00  Atelier creativ pentru toate vârstele: Partituri grafice (sau cum se transformă imaginea în sunet. Muzică și desen. Partiturile grafice obținute vor fi adăugate la instalația pentru concertul următor). Îndrumător: Maya Felixbrodt, Israel
21.00  Concert interactiv: De-codificare (ansamblul devine un mecanism al căror parametri spațio-temporali sunt determinați de publicș în acest context mesajele ajung la destinație cu distorsiuni. Să ne bucurăm de metamorfoza lor!). Susținut de Trio Zvuv, Elena Rădoi, DALPOFZS
22.30 – Întâlnire cu artiștii, dialog, schimb de idei.

Teatrul Mignon din București, str. Hristo Botev  nr. 1 (rond Rosetti)
rezervari la contact@teatrulmignon.ro sau 0742.24.21.73 / 0722.73.79.03 sau la teatru cu 15 minute inainte de spectacol; bilete online pe iabilet.ro

„Povestea alfabetului” de Pușa Roth

La Editura Ars Longa din Iași, în colecția „Geppetto”, au apărut cu puțin timp în urmă două cărți pentru copii de Pușa Roth, Povești pentru Eric și Povestea alfabetului, cu ilustrații de Nicoleta Bida-Șurubaru.

Sub formă de jurnal, primul text din Povești pentru Eric este o dedicație literară plină de sensibilitate făcută copilului mult așteptat, căruia Zâna cea Bună îi va călăuzi pașii. Mărgeluță și Povestea mingii fermecate sunt primele povești cu care bunica își alintă nepoțelul, scrise sub formă de dialog. Continuă lectura „„Povestea alfabetului” de Pușa Roth”

Lansare la Librăria Cărturești Verona: „Estetica lui Norman Manea” de Claudiu Turcuș

Marți, 15 mai 2012, la ora 18.00, Editura Cartea Românească și Cărturești Verona (str. Arthur Verona 13-15, sector 1, București) vă invita la lansarea volumului Estetica lui Norman Manea de Claudiu Turcuș, apărut recent în colecția „Critică și istorie literară”.

Alături de autor, vor lua cuvântul: Carmen Mușat și Paul Cornea. Moderator: Bianca Burta-Cernat. Invitat special: Norman Manea.

Studiul Estetica lui Norman Manea reprezintă prima monografie dedicată cunoscutului prozator roman, exilat din 1986 la New York. Privită în ansamblu, bibliografia receptării lui Norman Manea depășește trei sute de articole și studii, de aceea nu se poate spune că opera scriitorului reprezintă un aisberg insuficient explorat. Totuși, în ciuda numeroaselor contribuții critice, o abordare sistematică a scrierilor lui Norman Manea lipsește. Dacă se poate spune că s-a scris mult despre autorul Plicului negru, la fel de adevarat este și că s-a scris fragmentar.

În acest context, cartea lui Claudiu Turcuș își propune două obiective. Pe de o parte, interpretarea unitară a literaturii lui Norman Manea (Estetica) prin corelarea poeticii narative, a viziunii despre lume, precum și a recurentelor tematice ori stilistice aferente celor două etape creatoare (românească și americană). Pe de cealaltă parte, demersul vizează contextualizarea discursului etic, care a generat campanii ostile de presă atât în ultimul deceniu al dictaturii comuniste, cât și după 1990.

„Monografie remarcabilă prin soliditatea demersului de istorie literară, ingeniozitate analitică și inteligența de a pleca de la întrebări incomode și de a se confrunta cu probleme nevralgice, cartea lui Claudiu Turcuș are meritul de a fi, nu mai puțin, o narațiune critică și identitară ce radiografiaza acute dezbateri culturale românești ale ultimelor decenii.” (Sanda Cordoș).

Estetica lui Norman Manea este o premieră în cercetarea critică românească: de o excelentă calitate, cu meritul pionieratului, dar impunându-se mai ales prin nivelul demersului analitic și reușita cuprinderii sintetice. Particularul spirit de pătrundere justifică situarea lui Claudiu Turcuș printre cei mai înzestrați critici din ultima generație, remarcat nu o dată pentru acuitatea, exigența, siguranța opiniei și echilibrul judecăților de valoare.” (Ion Pop).

Claudiu Turcuș s-a născut pe 1 septembrie 1981 la Beiuș. A absolvit Facultatea de Litere și masteratul Literatura română în context european din cadrul Universitatii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din 2011 este doctor în filologie. Predă naratologie și scriere creativă la Universitatea „Babeș-Bolyai”, fiind prezent în volumele colective Exilul literar românesc înainte și după 1989 (Univerzita Komenskeho, Bratislava, 2011) și Obsesia incertitudinii/The Obsession of Uncertainty. în Honorem Norman Manea (Polirom, Iași, 2011).

Între 2007 și 2009 a fost cronicarul revistei culturale „Vatra”, iar din 2011 colaborează constant la „Observator cultural”. Semnează, de asemenea, articole în „Cultura”, „Dilema veche”, „Steaua”, „Verso”.

În 2010 a beneficiat de un Fellowship Research la Bard College, New York, susținut de Institutul Cultural Roman și Institute for International Liberal Education. Estetica lui Norman Manea reprezintă debutul sau editorial.

Claudia Fitcoschi

„The AfterMode. Present Day English Fiction” de Lidia Vianu

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român anunță publicarea volumului The AfterMode. Present Day English Fiction de Lidia Vianu.

Literatura a început cu o Poveste și un oftat. Atunci când ea a devenit joc, s-a născut critica literară. Când Vorba a luat locul Poveștii, s-a născut Joyce. Acest AfterMode al scrisului din ziua de azi este colacul de care au izbutit scriitorii să se agațe după Potopul numit Joyce.

Cartea Lidiei Vianu se adresează tuturor celor ce vor să înțeleagă literatura contemporană. Autoarea urmărește soarta Poveștii în romanul englez de azi. Jocul cu narațiunea, cu uneltele ei tradiționale are atâtea chipuri câți scriitori există. Volumul de față alege pentru analiză următorii romancieri în ordine alfabetică: Peter Ackroyd, Martin Amis, Julian Barnes, Malcolm Bradbury, A.S. Byatt, Angela Carter, Tracy Chevalier, Jonathan Coe, Helen Fielding, Laura Hird, Kazuo Ishiguro, Hanif Kureishi, Doris Lessing, David Lodge, Ian McEwan, Timothy Mo, Salman Rushdie, Graham Swift, Rose Tremain și Jeanette Winterson. Aceștia sunt cu toții ucenicii-vrăjitori ai lui James Joyce.

Contemporary Literature Press s-a ocupat pe larg de Finnegans Wake în trei Lexicoane – german, român și scandinav (seria continuă).

The AfterMode urmărește un singur lucru, de fapt: să analizeze povestirea cu unelte ușor de mânuit. Autoarea ocolește cu bună știință limbajul critic al anului 2012. Joyce, Eliot și Ezra Pound erau îndreptățiți să cultive jocul cu vorbe, așa cum sunt îndreptățiți să jongleze cu povestirea scriitorii de azi. Materia primă a scriitorului sunt Povestea și Cuvântul. Regula după care merge volumul de față este aceea că un critic literar, pe de altă parte, are o obligație față de limbaj. Obiectul muncii lui este în final să explice celor care îl citesc Jocul Autorului.

Volumul The AfterMode. Present Day English Fiction de Lidia Vianu se lansează oficial la data de 1 februarie 2012, dar el poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/Lidia.Vianu-The-AfterMode.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul http://www.editura.mttlc.ro/. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidiavianu@yahoo.com.