România la Booexpo America 2015

România la BOOKEXPO AMERICA 2015 - Institutul Cultural Român, la a doua prezență la cel mai mare târg de carte din SUA

Institutul Cultural Român, la a doua prezență la cel mai mare târg de carte din SUA

România va fi prezentă la ediția 2015 a Târgului de carte „Booexpo America” (BEA), care se va desfășura în perioada 27–31 mai la New York, cu un stand și o serie de evenimente la Javits Center (spațiul în care se desfășoară târgul) și la sediul ICR New York.

Participarea românească la BEA 2015 este organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții și ICR New York, în parteneriat cu Ministerul Culturii. Este cea de-a doua prezență românească succesivă coordonată de ICR la BEA, cea mai amplă manifestare de profil din S.U.A. Continuă lectura „România la Booexpo America 2015”

Pod de cărți peste Ocean. România, reprezentată în premieră la Book Expo America

pod de cărti afis

eveniment liber sa spunRomânia este prezentă, în premieră, la Book Expo America (B.E.A) desfășurat în perioada 28–31 mai 2014 la New York (Jacob K. Javits Convention Center, 655 W 34th St), cu un stand național și o serie de evenimente organizate de Institutul Cultural Român. BEA, cel mai important târg internațional de carte din spaţiul nord-american, reunește anual peste 1000 de expozanți, atrăgând anual mai mult de 800 000 de vizitatori.

Evenimentele românești, organizate de ICR New York și de Centrul Național al Cărții din cadrul ICR, sunt în consonanță cu tema principală a acestei ediții, traducerea. Astfel, au loc dezbateri și expuneri despre stimularea traducerilor, despre experiențele traducătorilor și prezentări ale unor volume de autori români traduse în limba engleză. Printre invitați se numără traducători, editori și scriitori din România și din Statele Unite: Alistair Ian Blyth, Sean Cotter, Adrian Sahlean, Jill Schoolman, Kendall Storey, Varujan Vosganian ș.a. Programele de susținere a traducerilor derulate de Institutul Cultural Român vor fi prezentate de Bogdan Popescu, director al Centrului Național al Cărții din cadrul ICR.

Programul complet al evenimentelor organizate de ICR: aici

eugen ionescu

Eugen Ionescu

La finalul BEA 2014, ICR NY va găzdui un eveniment retrospectiv în cadrul căruia vor fi prezentate portrete de scriitori români contemporani și cărți publicate recent în România. Expoziția va fi itinerată la Biblioteca Publică din Queens, New York. Tot la sediul ICR New York, va fi putea fi văzută expoziția Eugen Ionescu – portrete (fotografii de Sorin Ionescu), aflată în desfășurare.

Cu aceeași ocazie, o delegație formată din Nagy Mihály Zoltán, vicepreședintele ICR, Ioana Drăgan, director general, Direcția Generală a Reprezentanțelor în Străinătate, și Doina Uricariu, director ICR NY, va oferi Bibliotecii Congresului din Washington, DC, din partea editurilor din România, cele mai importante cărți expuse la standul României de la BEA 2014. Din delegație vor face parte și reprezentanți ai Băncii Naționale a României, care vor oferi câteva dintre publicațiile monumentale dedicate istoriei, culturii și patrimoniului național realizate cu sprijinul BNR. Printre titlurile care vor figura astfel în fondul Bibliotecii Congresului se va afla și ediția integrală a „Manuscriselor Mihai Eminescu”, ediție îngrijită de acad. Eugen Simion, sub auspiciile Academiei Române.

Book Expo America le oferă scriitorilor și editorilor români o oportunitate unică de a avea dialog direct cu cei mai mari editori și difuzori de carte din SUA și de a atrage interesul agenților literari și editorilor americani.

Prima participare a României la cel mai important târg internațional de carte din Statele Unite coincide cu sărbătorirea, în acest an, a unui deceniu de la integrarea României în NATO și de la semnarea parteneriatului strategic cu SUA.

Lucian Ban lansează în Marea Britanie cel mai recent album al său, „Mystery”

lucian ban

liber sa spun evenimentCaracterizat de publicaţia „All about Jazz” drept „cel mai creativ muzician nou de pe scena newyorkeză” şi aflat în permanență în atenţia celor mai importante reviste de specialitate din Marea Britanie, precum „Jazzwize” şi „Jazz Journal”, ingeniosul compozitor şi pianist Lucian Ban se întoarce în Regatul Unit pentru un nou ciclu de concerte prilejuit de lansarea celui mai recent album al său, Mystery.

Marți, 20 mai 2014, Lucian Ban va concerta la Londra, pe scena celebrului Vortex Jazz Club, după care, pe 21 mai va cânta la Lakeside Arts Centre din Nottingham. Concertele sunt realizate cu sprijinul Institutului Cultural Român din Londra. Pianistul român este acompaniat de membrii faimosului cvartet „Elevation”: Abraham Burton – saxofon, John Herbert – contrabas şi Eric McPherson – tobe.

Lucian-Ban-Elevation-Mystery-album

Cvartetul „Elevation” reprezintă o formulă unică în lumea jazzului contemporan. Grupul amalgamează elemente de jazz modern şi de avangardă, fiind compus din muzicieni cu experiență în ambele genuri, care alcătuiesc împreună o combinație originală. Albumul Mystery, o ilustrare perfectă a sound-ului promovat de „Elevation”, a fost distins cu premiul pentru Cel mai bun album al anului 2013, oferit de New York City Jazz Record.

muzicieni de jazz lucian ban

De două ori nominalizat pentru „Best European Jazz Musician”, Lucian Ban, absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din București, a pus bazele grupului Jazz Unit şi a realizat două albume pentru Green Records. În 1999, s-a mutat la New York unde a studiat timp de doi ani la New School University. Debutul în America i-a adus patru stele din partea revistei „Allmusic” pentru duetul cu Alex Harding, Somethin’ Holy. Acestui succes i-a urmat o altă serie de proiecte primite foarte bine de critică, cum ar fi Premonition (2003), Tuba Project (realizat împreună cu Bob Stewart, 2006) şi Playground (împreună cu Jorge Sylvester, 2006). În 2010, lui Lucian Ban îi apărea, la Sunny Record, Enesco Re-Imagined, cel mai de succes CD al său până la momentul respectiv, album prezentat și la Londra, la Southbank Centre, cu sprijinul ICR Londra, în cadrul ediţiei din anul 2011 a London Jazz Festival.

Mai multe detalii la www.icr-london.co.uk.

Mandra ca sunt romanca

Am „blagoslovit” romanii de multe ori. Cand eram in afara tarii si altii isi pazeau buzunarele daca vorbeam romaneste, cand stateam pe la ghisee si aveam conditii „speciale” de inchiriat o masina cu garantie tripla pentru ca sunt romanca sau cand faceam comparatie cu cetatenii altor tari, mai civilizate etc.

Cu toate acestea, suntem destepti, inventivi, descurcareti si buni la competitii. O sa pun doar cel mai recent exemplu:

La New York  a avut loc „The Youth Business Summit”, un targ international al liceelor, care i-a provocat pe liceeni sa isi promoveze o afacere virtuala si, indirect, ideile si principiile in care cred. Din partea Romaniei este o echipa de trei elevi: Cristina Buzarnescu, Lucian Negot (elevi, clasa a XI-a la Colegiul „Francesco Saverio Nitti” – Timisoara),  Alexandru Balaci – elev, clasa a XI-a, liceul Hyperion, Bucuresti. Coordonator e profesoara Gheorghita Boe, Timisoara, Colegiul „Francesco Saverio Nitti”. Aveti mai multe informatii aici http://veinternational.org/youth-business-summit/

New York 3

Scurt istoric:

Dupa calificare la eveniment, elevii si-au platit transportul cu avionul si cazarea in New York. Au locuit intr-un apartament, unde s-au gospodarit, au gatit, si-au facut singuri menajul. Ca sa le ajunga banutii. Tot singuri si-au platit chiria standului la targ, in „inima” New York-ului.

plecare

 

Nu au avut posibilitate sa isi angajeze PR, motiv pentru care si-au facut singuri catalogul, l-au tradus si ilustrat, apoi l-au printat color. Si-au facut materiale autopromotionale, au imprimat tricouri, si-au cumparat diverse obiecte care sa decoreze standul Romaniei (obiecte ceramice, naframe, stergare, diverse simboluri traditionale romanesti), si-au cumparat ciocolata cu rom, ciocotoff, steaguri si insemne si si-au facut bagajul. 80% stand, 20% obiecte personale, pe ideea „sa fii spalat pe dinti, pe ochi, sa ai costumul si tricourile autopromotionale, restul iti cumperi acolo, speli seara, dimineata imbraci”.

pregatiri

O buna lectie de „iesit in lume” pentru niste copii ocrotiti de familiile lor, dar acolo „injectati” cu ideea: „concurati pentru Romania. Obtineti ce e mai bun”. Asa au facut. Mananca cereale, gogosi la promotie, se simt bine in USA si isi reprezinta tara cu mandrie.

summit

Radio Romania s-a alaturat, a crezut in trei elevi si un dascal care nu erau eroi de „prima pagina”, nu aduceau audienta prin scandal, nu promiteau altceva, decat ca vor munci. I-a promovat, chiar dinainte cu o zi sa plece, ca o incurajare pentru efortul lor. Pentru ca asa trebuie sa se comporte un post public. Iar cetatenii de rand trebuie sa aiba acces la astfel de informatii sau ei insisi sa fie eroii unor astfel de stiri.

new York 1378_o

Rezultate:

Echipa Romaniei a obtinut, din 140 de tari participante, mentiune (locul 4) la sectiunea „Cataloage de prezentare” si locul 9 la sectiunea „Stand-uri”.

Admir si salut efortul lor, al tuturor celor patru membri, unul deosebit, supraomenesc, pentru ca:

– Au concurat cu reprezentanti ai unor tari din apropiere care si-au care au putut permite sa isi aduca tot felul de „nazbatii” la stand.

– Au concurat cu tari care au avut firme importante ca sponsor.

Copiii nostri au mers pe fortele lor.

Rezultatul lor este unul deosebit. Si as vrea sa arat, poate unor PR-isti care castiga bani multi pentru promovarea Romaniei, le e de folos. Au contat urmatoarele aspecte promovate:

– Peisajele superbe promovate de echipa. In niciun caz Valea Prahovei, ci zone salbatice sau agroturistice din Banat, Ardeal, Bucovina, Maramures.

– Edificiile impresionante sau cu valoare istorica din Romania.

– Portul popular (au avut costume „la tema”).

 

New York

– Un alt aspect important a fost vizita la liceele americane. Copiii nostri au fost prietenosi, deschisi si au facut invitatii unor elevi din USA. Care sper ca vor veni la vara in Romania si, printre altele, vor vizita si Radio Romania.

liceu New York

Sper ca toti cei trei membri ai echipei si coordonatoarea (care este de cel putin 5 ani indrumatoare la acest targ), ii mentiontez inca o data: Cristina Buzarnescu, Lucian Negot, Alexandru Balaci si Gheorghita Boe, sa faca echipa si sa obtina rezultate si la viitorul summit.

statuia

Sunt mandra ca sunt romanca, avem motive sa credem ca suntem buni.
Va saluta echipa: Cristina, Luci, Alex. Si indrumatoarea, Geta Boe.
echipa

Gherasim Luca, „Sfântul” Avangardei, sărbătorit la ICR New York

gherasim luca new york

eveniment liber sa spunEvenimentul din 28 februarie 2014, ora 19.00, de la ICR New York, din seria Romanian Avantgard/ American Avantgard/ World Avantgard va fi dedicat lui Gherasim Luca. Evenimentul a fost organizat de ICR New York împreună cu poetul suprarealist Valeriu Oișteanu de la New York și cu Allan Graubard, redactorul revistei Hyperion de la New York.

gherasim luca

Gherasim Luca

Seara dedicată lui Gherasim Luca se va desfășura ca un happening literar și muzical, fiind însoțită de un recital la pian, avându-l ca interpret pe David Cieri, muzician şi compozitor redutabil în lumea muzicală newyorkeză.Va fi proiectat un slideshow cu manuscrise, coperți, corespondența purtată de avangardiști, reviste și proiecții video de arhivă. La eveniment sunt invitate peste o mie de persoane din lumea literară și a artelor plastice de la New York. Proiectul Gherasim Luca, face parte din seria evenimentelor dedicate francofoniei în anul 2014, serie care mai include şi marea expoziție Isidore Isou și Lettrismul, o premieră în mediul cultural și academic american care va avea loc în aprilie, la Pratt Institute, cea mai importantă facultate de arhitectură și design din statul New York, aflată în Brooklyn, New York. O parte din portretul dedicat poetului Gherasim Luca a fost prezentată de Valeriu Oișteanu în România, de-a lungul mai multor evenimente care au avut în anul 2013, la Muzeul Țăranului Român și în numeroase alte locații consacrate dezbaterilor literare. A fost editat între timp și Caietul avangardei consacrat lui Gherasim Luca îngrijit de prof. dr. Ion Pop de la Cluj, cel mai documentat cercetător al Avangardei românești în spațiul european. Revista „Viața Românească” a publicat în numerele 9-10/2013 un amplu eseu scris de Valeriu Oișteanu, intitulat Gherasim Luca, zen al morții și nemuririi, la rubrica „Meridian”. Spectacolul Gherasim Luca susţinut de Valeriu Oişteanu a cucerit audienţa mai întâi la Bucureşti, la centenarul de la Muzeul Ţăranului Român.

Gherasim Luca Vierge à la Colonne colaj

Gherasim Luca, Vierge à la Colonne, colaj

La New York, poetul suprarealist Valeriu Oişteanu i-a ales pe cei doi artişti pe baza notorietăţii lor: Allan Graubard, scriitor, profesor, editor important al revistei „Hyperion” şi David Cieri, pianist şi compozitor american, a realizat coloana sonoră a multor filme, inculusiv pentru televiziunea PBS.

Seria dedicată de ICR New York Avangardei și avangardelor românești a debutat cu expoziția „Muzele” lui Brâncuși și filmul Brâncuși, realizat de Muzeul de Artă Modernă și echipa de cercetători de la Beaubourg Centre Georges Pompidou, Paris, cu prilejul expoziției „Images sans fin Brancusi”, film et photographie avându-i drept comisari pe Quentin Bajac, Clement Cheroux și pe Philippe Alain Michaud.

La 9 februarie 1994, Gherasim Luca, în vârstă de 80 de ani, a lăsat un mesaj de adio, pe mesageria telefonică a iubitei sale, înainte să-și curme zilele, aruncându-se în apele Senei, în dreptul Podului Mirabeau. A lăsat în urma lui o importantă operă poetică, marcând poezia franceză și poezia românească de avangardă, de la Gellu Naum, Dolfi Trost până la Virgil Teodorescu și poeții anilor ‘60, ‘70 și ‘80.

Personalitatea lui creatoare originală se vădește atât în lumea cuvintelor, cât și aceea a imaginilor, poetul fiind dublat de un original artist visual, cum descoperim citind cartea sa Iubită cantitativ / Quantitativement aimée, publicată la București în 1944, apoi în albumul Les Orgies des Quanta din 1946, cât şi în Vampirul Pasiv / Le Vampire passif din 1945. În România, Franța și Israel, Gherasim Luca este privit ca un sfânt al avangardelor, timp de mai multe decenii, fiind invitat la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York.

Comment s’en sortir sans sortir – un film de excepţie realizat, în 1998, de Raoul Sangla. Gherasim Luca recită opt dintre poemele sale:

http://www.youtube.com/watch?v=jIX0xqFxvcw

 

„Marele Gatsby”, omul cu un singur prieten adevărat

marele-gatsby-cronica-film-loreta-popa

cronica de film liber sa spunTimp de aproape un secol, povestea Marelui Gatsby, scrisă de F. Scott Fitzgerald, a străbătut timpul şi spaţiul şi a ajuns la publicul din întreaga lume. Marele Gatsby este atât de ancorat în prezent încât pare că a fost scris astăzi, nu în anii ’20. Totul pare desprins din aceste timpuri moderne, să le spunem, în care economia pare sclipitoare, dar instabilă, în care simţim uneori cu toţii că ne-am rătăcit, dar acţiunea se petrece într-un alt timp şi loc, într-o lume cu o atracţie oarbă spre visuri imposibile, care pot fi oricum spulberate într-o clipă, şi a extravaganţei. Baz Luhrmann, pe care îl admir necondiţionat de la Moulin Rouge încoace, m-a determinat să am aşteptări mari. Şi pot să spun că nu mi le-a înşelat.

Pare că regizorul a fost influenţat de criza financiară globală din 2008, prin care noi, românii, continuăm să trecem. A văzut paralela, aşa că a mers în New York, pentru că trebuia să fie acolo ca să înţeleagă legăturile dintre locurile acelea, cultura şi mentalitatea epocii jazz şi lumea de azi.

Întreaga echipă a filmului a fost energizată de spiritul şi istoria oraşului New York, un leonardo-di-caprio-marele-gatsbypersonaj în sine în romanul lui Fitzgerald. „Am fost binecuvântaţi, pentru că, în anii ’20, imaginile fotografice şi cinematice erau foarte răspândite. Aşadar, perioada a fost surprinsă nu numai în ilustraţii şi desene, caricaturi, dar şi într-o arhivă fotografică foarte vastă. E foarte incitant să vezi naşterea culturii contemporane”, spune regizorul.

Eleganţa, strălucirea, inovaţia acelor ani au fost o provocare incitantă pentru designerul Catherine Martin. „După primul război mondial, s-a renunţat la lenjeria de corp greoaie victoriană, a început moda fustelor scurte şi eliberarea sexuală a femeilor, care le-a permis să se îmbrace mai comod. S-a născut un stil exuberant, decorativ, marcând un moment-cheie în istoria designului.

Femeile, până la acel moment încorsetate, au luat o foarfecă şi şi-au tuns părul. Faptul că nu mai sunt căsătorite şi nu par să intenţioneze să se căsătorească le demonstrează tăria de caracter şi neînfricarea. Clădirile se înălţau, petrecerile erau din ce în ce mai mari, moravurile din ce în ce mai uşoare, iar băutura mai ieftină. Neliniştea se apropia…”, spune designerul.

Deşi mare parte din documentare şi scrierea scenariului au fost realizate în New York, majoritatea lungmetrajului a fost filmat în studiourile Fox din Sydney. Aşadar, New York-ul anilor ’20 a fost transpus în Sydney, recreat în detaliu cu mare atenţie, de la cele mai extravagante platouri la cele mai mici elemente de recuzită.

Decorurile erau atât de frumoase, încât şi actorii şi realizatorii veterani au rămas impresionaţi, iar la unele scene tehnicienii nu au rezistat impulsului de a filma cu telefoanele mobile. Chiar dacă se aflau în spatele aparatului de filmat, ceea ce nu se prea întâmplă, mai ales la un film de o asemenea anvergură. Şi clubul ascuns face parte din contextul erei prohibiţiei, în care corupţia, crima organizată, beţiile şi destrăbălarea erau înfloritoare. În Harlem era de altfel şi faimosul Cotton Club, dar erau multe asemenea localuri care serveau alcool de contrabandă.

the-great-gatsby

Baz Luhrmann spune poveşti aşa cum nimeni nu a crezut vreodată că este posibil. Marele Gatsby spune, datorită geniului lui Luhrmann, o poveste modernă despre o iubire fantastică, despre lumea contrabandei, lumea celor bogaţi, o poveste despre bani, destin, moarte şi prietenie. Luhrmann nu este genul care să renunţe la ceea ce-şi doreşte, oricât de extravagant ar părea celorlalţi. Joacă totul până la capăt, fără reţineri, fără subtilităţi, fără explicaţii.

Sfârşeşti prin a renunţa să te mai întrebi de ce, cum, când. Trăieşti fiecare secundă în lumea creată de el şi când el pune punct, te opreşti şi tu… După această pauză începi să respiri şi astfel revii la ceea ce se numeşte realitate. Asta am simţit urmărind cea mai nouă producţie semnată Baz Luhrmann, Marele Gatsby şi pot spune că nimeni nu va reuşi să descrie vreodată nebunia acelor ani, furtunile acelei perioade, mai bine ca acest regizor efervescent şi fabulos.

Baz-Luhrmann-marele-gatsby

Nu sunt şi nu voi fi vreodată adepta tehnicii 3D, indiferent de spectaculozitatea pe care aceasta o oferă. Prefer filmul în toată splendoarea lui. Totuşi, nu sunt de acord cu părerea celor care spun că se pierde mult din film şi că mişcarea arată oarecum caricatural în anumite scene. Tocmai aceasta cred că era ideea, de a surprinde spiritul acelei epoci, fervoarea, trepidaţia, neastâmpărul. Luhrmann încearcă în permanenţă să spargă bariera dintre poveste şi public. Iar asta este o metodă de a transpune publicul în lumea aceea, de a doborî zidul şi de a-i face să simtă că este în aceeaşi încăpere cu personajele. Citește cronica integral în Jurnal spiritual, revistă de dialog etic, estetic și religios.

Loreta Popa

Constantin Chiriac în recital la New York și Montréal

constantin chiriac foto

eveniment liber sa spunCunoscutul actor Constantin Chiriac va susține două recitaluri pentru promovarea limbii române în America de Nord. Evenimentele vor avea loc la New York și Montréal, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe și al Institutului Cultural Român.

Constantin Chiriac este director general al Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu din anul 2000 și fondatorul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, al treilea cel mai important festival de artele spectacolului din Europa. În perioada 2004–2007 a fost vicepreședinte al Asociației „Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007”, iar din 2010 membru al comitetului de selecție și monitorizare a orașelor candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. A jucat în peste 20 de filme, în circa 50 de spectacole, peste 20 de one man show-uri, susținând recitaluri în peste 50 de țări din lumea întreagă. Printre cele mai cunoscute pelicule în care a jucat se numără Moromeții (regia Stere Gulea), Croaziera (regia Mircea Daneliuc) și Undeva în Palilula (regia Silviu Purcărete).

Recitalul susținut de Constantin Chiriac în America de Nord este structurat în două părți. Prima parte are la bază texte scrise de Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Aron Cotruş, Ştefan Augustin Doinaş, Radu Gyr, William Shakespeare, R. M. Rilke și aduce în prim-plan întrebările fundamentale ale omului în raport cu sine şi cu creatorul. Intitulat Metanie ţie, Părinte!, acest recital este un spectacol despre viaţă, moarte, destin, credinţă şi, mai ales, despre iubire. Cea de-a doua parte a recitalului este construită ca un dialog între Mihai Eminescu și Ion Creangă și pornește de la dimensiunea poeziei populare ca matrice, explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori români.

recital constantin chiriac

Primul recital din acest turneu va avea loc joi, 29 august 2013, de la ora 19.00, în Biserica Ortodoxă Sf. Maria din New York (42-14 74th St., Elmhurst NY) și este organizat de Institutul Cultural Român de la New York. Recitalul din Canada va avea două reprezentații și este prezentat în cadrul Zilelor Limbii Române, un eveniment organizat împreună de opt asociații românești din Grande Région de Montréal. Primul spectacol din Montréal va avea loc sâmbătă, 31 august, de la ora 11.00, la Sala Mare a Centrului Comunitar (6767 Côte-des-Neiges), iar cel de-al doilea va avea loc duminică, 1 septembrie, de la ora 13.30, la Biserica Sf. Ilie (5055 – Rue JOFFRE, H1K 2T7).

Intrarea este gratuită.

Norman Manea participă la Festivalul „World Voices”

norman-manea

A noua ediţie a marelui Festival Literar newyorkez „World Voices”, organizat de Centrul PEN american între 29 aprilie şi 5 mai 2013 are o amploare participativă şi o tematică deosebită. Printre personalităţile participante se numară Salman Rushdie, Philip Roth, Paul Auster, Margaret Atwood, Peter Nadas, Ai Weiwei, Gary Kasparov, Antonio Molina, Claudio Magris, Edna O’Brien, Ingrid Betancourt, Julia Kristeva etc.

Festivalul va prezenta şi va dezbate literatura clasică şi contemporană, teme de interes precum: multilingvismul, totalitarismul, democraţia şi solidaritatea, cărţile pentru copii, rezistenţă şi scris, exilul, limbi primejduite, prietenia şi marea literatură, bravura estetică şi politică, cultura şi istoria în Haiti, Burma, Africa de Sud, industria cărţii, tineri romancieri britanici, oraşe invizibile, limbi marginale, traducerile, cartea electronică, mitul şi magicul etc.

În cadrul Festivalului, scriitorul român Norman Manea va fi prezent la două evenimente publice, pentru a evoca limba prieteniei, dar şi traumele secolului al XX-lea şi identitatea lingvistică multiplă.

„Lettre Internationale”, nr. 84, iarna 2013

expresionism abstract

revista revistelor culturale rubrica liber sa spun„Walter Benjamin spunea că Îngerul Viitorului înaintează întors cu fața spre trecut, iar Paul Klee a dat o înfățișare plastică acestei viziuni” – scrie Adrian Mihalache în deschiderea noului număr al revistei „Lettre Internationale”, în cuvântul Către cititorii noștri. Trecutul la care se referă articolele din secțiunea „Retrospective” a acestui număr ascunde, încă, surprize.

Aflăm, astfel, de exemplu, cum CIA a susținut și orchestrat voga europeană a expresionismului abstract de sorginte newyorkeză. Surprizelor li se adaugă paradoxuri de felul celui la care se referă, pe urmele lui Václav Havel, articolul semnat de Ion Vianu: faptul că un regim despotic aflat în disoluție pare să permită mai multe grade de libertate decât unul liberal în care regulile sunt respectate riguros.

Dinspre Europa, privirea se îndreaptă, în secțiunea „Dincolo de eveniment”, către est, spre India, China și Afganistan. O secțiune nouă – „Gastronomie și convivialitate” – face trecerea între deja cunoscutele de către cititorii fideli „Cultura – cardiograme” și „Știință, filosofie, credință”. Numărul se încheie cu o obișnuita corespondență de la Praga, în care Mircea Țicudean relatează, la cald, despre succesul stângii la recentele alegeri din Cehia.

lettre internationale

Sumarul nr. 84:

• Retrospective

Henri Zalis – Depoziții asistate de memorie

Alexandru Grigorescu – Războiul cultural

Iolanda Malamen – Pictură și insurgență

Ion Vianu – Adu-ne cea mai bună șampanie!

• Dincolo de eveniment

Perry Anderson – Gandhi – în centrul scenei

Hans Kühner – Distrugeți tot ce aparține trecutului!

Ahmed Rashid – Întoarcerea generalului dezertor

Birger Priddat – La ce bun să fii bogat?

• Cultura – cardiograme

Janne Teller – Printre rânduri

Carlos Fraenkel – O democrație filosofică?

Zé Do Rock – São Paulo, monstru roz

Jean-Claude Soulages – Discursul publicitar și imaginarul său

• Gastronomie și convivialitate

Pascal Lardellier – Masa în familie: scena, riturile și culisele

Vintilă Mihăilescu – Gastrogonii

• Știință, filosofie, credință

Adrian Mihalache – Istorii romanțate despre știință și tehnologie

Simona Brînzaru – E vremea lumilor ce mor

Mihai Spăriosu – Religie, globalizare și democrație liberală europeană

Cătălin Bogdan – Cine îl apără pe creștin de Biserică?

Constantin Hostiuc – De ce (nu) ne temem de Apocalipsă

• Biblioteca „Lettre Internationale”

Michela Murgia – Accabadora

Giovanni Papini – Geniul satanic

Alexandru Vlad – Ce fel de zi?

• Comentarii și corespondențe

Adrian Mihalache – Cibernetică și cibercultură

Mircea Deaca – Moartea artei cinematografice

Urs Mannhart – Gara de frontieră pentru 85 de milimetri

Rodica Binder – Capcanele transparenței

Mircea Țicudean – Viraj spre roșu

Începând din luna februarie 2013, prețul revistei este de 10 lei. Numerele mai vechi pot fi achiziționate la prețul de 5 lei.

Revista poate fi achiziționată online, pe www.e-icr.ro

„Occidentul Românesc”, decembrie 2012

occidentul-romanesc-spania-publicatie-decembrie 2012

A apărut ediția pe luna decembrie a publicației independente Occidentul Românesc, adresată în special comunităţii de români din Spania. Conţinutul editorial, de o foarte bună calitate, este pregătit de o echipă redacţională profesionistă, sub coordonarea directă a jurnalistului Michael H. Cronkite din California – SUA, american de origine română.

Alături de articole cu informaţii practice şi utile, publicaţia oferă cititorilor săii şi teme de interes şi cultură generală, pregătite de jurnalişti români din Spania, SUA, România şi Australia.

Vă prezentăm câteva dintre rubricile permanente: Consultanţă juridică, Sfatul psihologului, Tradiţii româneşti, Bucătărie românească, Interviuri cu personalităţi din România, Pagina sportivă, Informaţii ale autorităţilor române din Spania, Ştiri din Spania şi din România.

Ziarul este gratuit, Occidentul Românesc ajungând direct în locurile frecventate de românii din Spania, sau în care aceştia au acces.

martin-rico- la torre de las damas en la alhambra de granada 1871 72

Martin Ríco, La Torre de las Damas en la Alhambra de Granada, 1871–72

Din ediţia pe luna decembrie am selectat câteva titluri pentru cititorii din România:

• Prezentarea diplomatică a României în Regatul Spaniei, informaţie utilă pentru toţi românii, rezidenţi, cetăţeni spanioli de origine română, sezonieri sau turişti.

• Asociaţia Jurnaliştilor Români din America de Nord (NARPA) a celebrat ziua României alături de românii din Sacramento, California

• Valencia. Congresul avocaţilor români din Spania: 22–23 decembrie 2012

• Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri, rubrică permanentă semnată de Dan Caragea, critic literar, Portugalia.

• Când e vorba de ţara mea, nu fac compromisuri. Interviu realizat și editat de Gabriela Căluțiu Sonnenberg cu Mihaela Mihai, din care vă prezentăm un fragment:

G. C. S.: O viață palpitantă și o carieră ca-n filme, s-ar putea spune! Contrar aparențelor, însă, dacă este să aruncăm o privire asupra tractoriei pe care ați urmat-o după revenirea în țară, cu greu ne putem decide care din perioade a fost mai interesantă: sunteți la ora actuală Director de Comunicare al Consiliului National al Audiovizualului din București (din anul 2000); între 2006 și 2008 ați deținut Președinția Federației Naționale a Sindicatelor din Cultură și Artă – Cartel-Alfa, iar din anul 2005 sunteți Președinta Uniunii Artiștilor Liber-mihaela mihaiProfesioniști din România (U.A.L.P.R.). Depășind sfera artisticului, în anul 2008 ați candidat pentru postul de Primar General al Capitalei. Judecând după numărul mare de responsabilități oficiale pe care vi le-ați asumat începând cu anul 2001, ca personalitate publică, se poate spune că ați inaugurat o nouă etapă în viață?

M. M.: Cred că am făcut trecerea de la acumulare la valorificarea experienței adunate. Fără îndoială că îmi doresc de pe acum să pun în practică ce am învățat și să ajut acolo unde este mai multă nevoie, acolo unde românii sunt neglijați și dezavantajați. Pentru început mi-am îndreptat atenția spre colegii mei de breaslă și sunt mândră că am reușit să fiu inițiatoare, autoare și membru în Comisia pentru punerea în aplicare a Legii 109/2005. Legea reglementează îndemnizația pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor intrepreți sau executanți din România… Din 2006, grație acestei legi, în jur de 7000 de artiști primesc lunar, prin Casele de pensii, această îndemnizație pe care o așteptau de 50 de ani…

G. C. S.: Înțeleg că v-ați îndreptat atenția și spre reprezentarea României în afara granițelor, mizând pe experiența acumulată în cei 24 de ani petrecuți în Franța. În ce mod intenționați să interveniți pe plan european? Vă propuneți să interveniți și pentru românii din străinătate?

M. M.: În anul 2009 mi-am depus candidatura pentru Parlamentul European. Deși candidam ca politician independent, fără a avea un partid care să mă susțină, am reușit să adun 60.000 de semnături pentru acest demers. Fiind alegeri uninominale, a fost o încântare să constat cât de mult mă apreciază românii. Mulți mi-au scris că mă iubesc și că mă respectă ; singura problemă este să afle că sunt candidat. Intenția mea este să candidez din nou la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2014 și sper de data aceasta într-un final fericit. Cunosc problemele românilor din străinătate din proprie experiență. Comunitatea română nu este la fel de bine închegată ca aceea a polonezilor, portughezilor sau a altor nații. Știu de ce și pot propune soluții, atât pentru consolidarea solidarității românilor din străinătate, cât și pentru obținerea și respectarea drepturilor noastre în contextul european.

G. C. S.: Concret, care ar fi măsurile la care v-ați gândit?

M. M.: Voi face demersuri pentru a obține în cadrul Uniunii Europene dreptul la muncă al cetățenilor români, recunoașterea diplomelor, recunoașterea drepturilor la asigurări sociale (reciprocitatea drepturilor de pensie, gratuitatea îngrijirilor medicale, ajutoarele pentru handicapați etc.). Acestea sunt drepturi care se negociază prin acorduri cu UE și se semnează de către Guvernul României. Noi, parlamentarii, avem datoria să facem presiuni, în scris, asupra Guvernului României pentru a accelera aceste negocieri spre rezolvarea problemelor românilor din diaspora europeană…”

juan miro ferma 1922

Juan Miró, Ferma, 1922

• Despre dualitatea sufletului omenesc în „Viaţa pe fugă”, un roman de Mirela Roznoveanu (New York)

„…Romanul Mirelei Roznoveanu, Viaţa pe fugă, este elaborat dinamic ca stil, dramatic. Staticul rezultă din singurătatea destinului pe care autoarea îl prezintă. În carte se detaşează mirela roznoveanusondarea morală, puterea de discernământ şi luciditatea analitică a scriitoarei. Personajele sunt realizate prin trasături repezi şi incizii. Aparent, personajul principal al volumului Mirelei Roznoveanu este o femeie, Angela. Simbolic însă, adevăratul personaj principal din Viaţa pe fugă este o întreagă lume devenită fiinţă, o societate, o Cetate numită Lumea Nouă, cu obiceiurile, regulile şi prejudecăţile ei. Arta Mirelei Roznoveanu constă tocmai în ştiinţa portretizării structurii acestei Lumi Noi, căreia îi inventariază atent, toate unghiurile.” (Octavian D. Curpaş, Arizona/USA).

Pentru că ne aflăm în ultima lună a anului 2012, luna bilanţurilor activităţii noastre, mulţumim colegilor de la publicaţia Occidentul românesc pentru efortul făcut de a informa comunitatea românească din Spania. Ei sunt: Kasandra Kalmann Năsăudean şi Florin Barbu, fondatori; coordonator: Michael H. Cronkite (CA); redactor şef: Kasandra Kalmann Năsăudean; editori: Ana-Maria Marinescu (Spania), Dan Caragea (Portugalia) Irina Georgescu Şova (România), Lucian Oprea (Colorado), Marian Petruţa (Illinois), Tudor Petruţ (California); redactori: Alexandru Stancu (Asturias), Anastasia Criste (Barcelona), Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Alicante), Mircea Fluieraş (Málaga), Sebastian Rus (Boston), Vasile Mureşan (Illinois), Tiberiu Grădiştean (Timişoara),Timeea Opreanu (Cluj-Napoca), Zoe Stoleru (Valencia); specialişti: Ionuţ Niţu, avocat, Jeni Chiriac, psiholog; redactor investigaţii : Cristian Ioanoviciu (Spania).

Pușa Roth

http://occidentul-romanesc.com/