Seară de poezie și muzică dedicată lui Nichita Stănescu

seara de poezie si muzica nichita stanescu

eveniment liber sa spunMarți, 31 martie 2015, ora 19.00, în Sala Studio a Teatrului Odeon din București va avea loc o ediţie specială a Serilor de poezie şi muzică, organizate de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Teatrul Odeon. Seara de poezie și muzică dedicată poetului Nichita Stănescu (1933–1983), de la a cărui naștere se împlinesc, pe 31 martie, 82 de ani, va include o serie de evenimente:

Vernisajul expoziției cu titlul Nichita și prietenii; Lansarea volumului Nichita Stănescu, Vin perşii, mamă!, Armonii poetice (carte + CD), ediţie alcătuită de Mircea Coloşenco, cu o prefaţă de Lucia Fetcu, apărut la Editura Karta-Graphic, Ploieşti. Volumul va fi prezentat de Mircea Coloșenco.

Actorii Teatrului Odeon: Mihai Smarandache, Silvian Vâlcu, Sabrina Iașchevici, Marius Damian vor susține un recital din creația poetului Nichita Stănescu.

Muzica: Adrian Naidin.

Moderatorul Serii de poezie şi muzică va fi scriitorul Ioan Groșan. 

Coordonatorul proiectului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Intrarea liberă în limita locurilor disponibile. 

nichita-stanescu

„Nichita Stănescu se mișca într-adevăr într-o sferă superioară, siderată de valori exclusiv artistice. Cât despre gustul său pentru «compromis», cred sincer că nu prea știa ce înseamnă acest lucru, tocmai pentru că era un ingenuu. Dacă nu mi-ar fi teamă că devin prea… doct, aș zice că spiritul său ludic îl făcea să plutească pe deasupra situațiilor, pentru a căror substanță tragică cred că nu avea «organ»: tălpile lui nu se atingeau nici de flori, nici de mocirlă. Singurul păcat al lui Nichita Stănescu a fost crima săvârșită față de sine însuși: distrugerea sistematică a carcasei care-i asigura superbul exercițiu al spiritului.”
„Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei.” – Ștefan Augustin Doinaș, 1995.

„Poezia stănesciană reia tradiția liricii interbelice, făcând totodată, printr-o sinteză unică neomodernă, trecerea în literatura autohtonă de la modernismul începutului de secol spre postmodernismul sfârșitului de mileniu. Prin ea s-a petrecut în poezia românească, după întemeierea ei de către Eminescu, a doua mare mutație a structurilor limbajului și viziunii poetice, prima fiind cea modernistă a interbelicilor.
Cu fiecare volum al lui Nichita Stănescu s-a produs în literatura noastră o perpetuă revoluție a limbajului poetic, in jurul cărților sale dându-se o adevărată «bătălie a (neo)modernității». – Alexandru Condeescu.

Comunicat al Teatrului Odeon din București

Evenimentele săptămânii la Muzeul Municipiului București

afis fundatia accumm

Miercuri, 4 februarie 2015, ­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Palatul Suțu (Bd. I. C. Brătianu, nr. 2), ora 19.00: Muzică și poezie românească – Actrița Viorica Vătămanu-Matei și percuționistul Alexandru Matei, eveniment al Fundaţiei ACCUM, parte din Stagiunea „Iosif Sava” 2015, ora 19.00. Intrarea liberă.

Cei doi sunt două personalități în a căror viață se împletește armonios calitatea de artist cu cea de pedagog, ambii fiind prezențe apreciate pe diverse scene și cadre didactice la Universitățile Naționale de profil din București, cea de Artă teatrală și Cinematografică și, respectiv, cea de Muzică. Programul serii va cuprinde poeme de Nichita Stănescu, Magda Isanos, Geo Bogza și Eugen Jebeleanu și lucrări aparținând compozitorilor Liviu Dănceanu, Ștefan Niculescu, Peter Szego și Doina Rotaru.

Joi 5 februarie 2015, ora 19:00, dublă lansare de lansare de carte la Hanul lui Manuc, în Sala „Şerban Cantacuzino”: Actele domniei lui Şerban Cantacuzino aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti de dr. Grina Mihaela Rafailă şi Tiparul şi cartea din Ţară Românească în epoca domniilor fanariote (1716–1821) de dr. Daniela Lupu. Prezintă? prof. univ. dr. Panait I Panait și dr. Constantin Rezachievici.

Muzeul „Theodor Aman” (str. C. A. Rosetti nr. 8, București): Deschiderea unei noi săli de expoziție, ce vine să completeze întreg patrimoniul casei muzeu și continuă ciclul expozițional Vindecări miraculoase, aducând în fața publicului noi tablouri restaurate de specialiștii Muzeului Municipiului București.

Program de vizitare: miercuri–duminică, orele 10.00–18.00

Evenimente organizate de Institutul Cultural Român cu ocazia Zilei Naționale a României

evenimente ziua romaniei in strainatateProiecte derulate de institutele culturale românești din străinătate

• Accademia di Romania

La Accademia di Romania va avea loc pe 28 noiembrie 2013 un concert susţinut de chitaristul Maxim Belciug, în sala de concerte a Hotelului Aldrovandi – Villa Borghese. Recitalul de chitară va cuprinde opere clasice ale marilor compozitori români, italieni și spanioli. Evenimentul este organizat în colaborare cu Ambasada României în Italia și este destinat, cu precădere, corpului diplomatic acreditat la Roma și oficialităților din capitala Italiei. Pe 29 noiembrie 2013, chitaristul român va susține un recital, cu ocazia Zilei Naționale a României, și pentru publicul de la Accademia di Romania (Sala de concerte).

sigla-ICR• Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” de la Berlin

Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” de la Berlin organizează, pe 10 decembrie 2013, un concert de muzică clasică la Filarmonica din Berlin. Concertul va avea loc în Sala Mare a filarmonicii din Berlin (cu o capacitate de 3.000 de locuri), fiind susţinut de solişti români de renume internaţional şi de celebra orchestră Berliner Symphoniker, sub conducerea muzicală a directorului său artistic, dirijorul Lior Shambadal. Soliști: Ruxandra Donose, Adina Nițescu, Mihaela Martin, Frans Helmerson, Cristian Niculescu. Din program: Rapsodia română nr. 1 în La major de George Enescu, Aria pentru soprană, pian și orchestră „Che io mi scordi di te” de W.A. Mozart, arii și duete celebre din opere pentru soprană, mezzosoprană și orchestră de Giuseppe Verdi și Richard Wagner, Triplul concert pentru pian, vioară și violoncel de Ludwig van Beethoven.

Proiectul este realizat în colaboare cu Studio Niculescu, Ambasada României la Berlin, Verein für Rumänen Berlin Brandenburg (VRBB), Deutsch-Rumänisches Forum Berlin (DRF), Berolina-Orchester e.V. Berliner Symphoniker, WALL AG şi firma Wintershall.

constantin silvestri

Constantin Silvestri

• Institutul Cultural Român de la Bruxelles

Institutul Cultural Român de la Bruxelles organizează, cu ocazia Zilei Naţionale a României, concertul de gală și recitalul Constantin Silvestri, pe 1 decembrie 2013, la Conservatorul Regal din Bruxelles. Concertul este un eveniment omagial în memoria compozitorului român Constantin Silvestri, de la naşterea căruia s-au împlinit, anul acesta, 100 de ani. Invitaţi: soprana Olga Busuioc şi Orchestra de cameră London Schubert Players, în formula de cvintet (Anda Anastasescu – pian; Anna Liisa Bezrodny – vioară, Yuri Zhislin – violă, Kristina Blaumane – violoncel, Andrei Mihăilescu – contrabas). Programul concertului cuprinde lucrări ale compozitorului român, printre care op. 1 şi op. 28, și două miniaturi de George Enescu, o Doină pe versuri de Vasile Alecsandri (voce – pian) şi un Andante pe melodia populară Eu mă duc, codrul rămâne pentru voce şi instrumente. Piesele muzicale interpretate în premieră absolută în Belgia vor fi lucrarea lui Constantin Silvestri Opt cântece op. 1, pe versuri de Heinrich Heine şi piesa enesciană Doina pentru voce, violă, violoncel. Proiectul beneficiază de sprijinul misiunilor diplomatice româneşti acreditate la Bruxelles şi al Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Belgiei, precum şi de colaborarea cu cabinetul Comisarului European pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.

Institutul Cultural Român de la Bruxelles mai organizează, în colaborare cu Ambasada României în Regatul Ţărilor de Jos, un alt concert dedicat Zilei Naţionale a României, concert care marchează şi aniversarea centenarului Maria Tănase, la sediul Primăriei Wassenaar din Haga (28 noiembrie 2013). Concertul va fi susținut de Teodora Enache, acompaniată de instrumentiştii Liviu Butoi – saxofon şi fluier, Ionuţ Dorobanţu – chitară, László Hána – percuţie. Evenimentul se înscrie în strategia Institutul Cultural Român de la Bruxelles de a promova cultura română în spaţiul Benelux.

maria tanase

Maria Tănase

• Institutul Cultural Român de la Budapesta

Institutul Cultural Român de la Budapesta organizează, în colaborare cu Ambasada României la Budapesta, un concert omagial Maria Tănase, pe 27 noiembrie 2013, în Sala de protocol a Hotelului „Gellért” din Budapesta. Concertul va fi susținut de Teodora Enache, alături de Liviu Butoi – flaut şi saxofon, Ionuţ Dorobanţu – chitară şi László Hána – percuţie. Evenimentul este dedicat, cu precădere, diplomaţilor, oficialităților locale şi membrilor comunităţii româneşti din Ungaria.

• Institutul Cultural Român de la „Mihai Eminescu” de la Chișinău

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău organizează, în colaborare cu Ambasada României din Republica Moldova, un concert de muzică clasică, pe 28 noiembrie 2013, la Sala cu Orgă din Chişinău (800 de locuri). Concertul va fi susținut de Orchestra Națională de Cameră, cu participarea violonistei Laura Buruiană, sub bagheta maestrului Cristian Florea. Din program: Ion Dumitrescu – Concert pentru orchestră de coarde; Vlad Ulpiu – Flori de câmp; Edward Elgar – Concert pentru violoncel și orchestră; George Enescu – Intermezzo şi o piesă pentru două violoncele.

Dimitrie_Cantemir_

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău organizează, de asemenea, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul și cu sprijinul Primăriei Municipiului Chișinău expoziția Dimitrie Cantemir – homo universalis la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, în perioada 18 noiembrie–18 decembrie 2013. Expoziția marchează 340 de ani de la nașterea savantului Dimitrie Cantemir și cuprinde manuscrise inedite, mărturii ale cronicarilor (materiale inedite din arhivele otomane), fragmente literare. Evenimentul va fi însoţit și de o expoziţie de carte (opere ale lui Dimitrie Cantemir, documente istorice din epocă, precum şi studii despre opera şi viaţa celebrului savant). La vernisaj vor vorbi acad. Mihai Cimpoi – scriitor, acad. Andrei Eşanu – istoric, acad. Valeriu Matei – directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău, Alexe Rău – directorul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova și Nichita Danilov – directorul adjunct al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău.

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău va itinera, cu ocazia Zilei Naționale a României, în alte orașe din Republica Moldova (Bălți, Cahul, Leova, Hîncești, Soroca, Edineț) și câteva dintre cele mai importante expoziții pe care le-a realizat de-a lungul anului. Printre acestea se numără: Gavriil Bănulescu-Bodoni – un ierarh ortodox promotor al românismului; Mihai Eminescu; Dimitrie Cantemir – homo universalis; Alexie Mateevici – Odă limbii române; Lupta cu inerția – Poeții generației ’60; Grigore Gafencu – diplomat și om politic; Sufletul satului românesc.

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău organizează, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al Republicii Moldova, Primăria Municipiului Chișinău, Clubul Național de Artă „Minerva” şi Casa-Muzeu „Alexie Mateevici” din Zaim, expoziţia itinerantă Alexie Mateevici – Odă limbii române, în perioada 26 noiembrie–20 decembrie 2013. Dedicată și celor 125 de ani de la nașterea poetului Alexie Mateevici, expoziţia, găzduită de Muzeul Naţional de Istorie al Republicii Moldova, prezintă manuscrise, fotografii și poezii, mărturii ale cronicarilor, scriitorilor clasici și contemporani despre limba română și poezii dedicate limbii române. La inaugurarea ce va avea loc pe 26 noiembrie vor vorbi acad. Mihai Cimpoi, Ion Hadârcă, directorul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, filologul dr. hab. Vasile Bahnaru, precum şi acad. Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român de la Chişinău.

silvia onisa sat romanesc

Silvia Onișa, Sat românesc

De asemenea, în colaborare cu Consiliul Raional Cahul și Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu”, ICR Chișinău organizează expoziția Sufletul satului românesc în perioada 27 noiembrie–27 decembrie 2013, la Universitatea de Stat „B.P. Hașdeu” din Cahul. Realizată de artiştii fotografi Constantin Dancoglu şi Gheorghe Petrilă, expoziţia cuprinde 41 de fotografii color realizate în câteva zone etno-folclorice ale Transilvaniei: Bihor, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Tot cu ocazia Zilei Naţionale a României, va avea loc expoziţia itinerantă Nichita Stănescu şi o conferință dedicată poetului. Evenimentele, inițiate de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău în colaborare cu Consiliul raional din Soroca şi Liceul „Ion Creangă” din Soroca, se vor desfășura în perioada 27 noiembrie 2013–12 ianuarie 2014, la Liceul „Ion Creangă” din Soroca. Expoziția Nichita Stănescu – 80 de ani de la naștere a fost vernisată în data de 2 aprilie 2013 la Biblioteca Națională a Republicii Moldovei din Chișinău și a fost itinerată ulterior la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii „Alecu Russo“ din Bălţi şi la Biblioteca Raională din Drochia. În acelaşi context va fi organizată conferința Nichita Stănescu şi va avea loc lansarea cărţii lui Nichita Danilov, Celălalt Nichita, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2013. Vor susține prelegeri: acad. Valeriu Matei – directorul Institutului Cultural Român de la Chişinău, Nichita Danilov – directorul adjunct al Institutului Cultural Român de la Chişinău şi profesori de la Liceul „Ion Creangă” din Soroca.

Nichita Stanescu

Nichita Stănescu

 Totodată, pe 4 decembrie 2013, va avea loc premiera naţională a filmului documentar Tătăreşti, centrul Basarabiei, regia: Gheorghe Mârzenco, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Filmul redă istoria dramatică a Basarabiei, prin prisma unei localităţi şi a locuitorilor săi: personalităţi ale timpului, martori oculari ai evenimentelor. Comentariul peliculei este semnat de istoricul Ion Varta, iar lectura îi aparține actorului Valeriu Mârza. Vor participa Gheorghe Mârzenco (regizorul, producătorul şi co-scenaristul documentarului); Ion Varta, istoric, directorul Arhivei Naţionale a Republicii Moldova; Alexei Rău, directorul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova ; acad. Nicolae Dabija şi acad. Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român de la Chişinău.

• Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul

Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul organizează un concert cu taraful Nicolae Voiculeț și solista Arzu Bozkurt (solistă alto a Operei de Stat din Istanbul): Maria Tănase 100 – în sunetul naiului. Concertul va avea loc pe 23 noiembrie 2013, la sala de spectacole „Cemal Reșit Rey” (860 locuri). Concertul va fi însoțit de un film documentar despre viața și activitatea Mariei Tănase. Parteneri pentru organizarea evenimentului: Consulatul României la Istanbul, Agenția Golden Bridge și Primăria Metropolitană Istanbul.

Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul va lansa cu ocazia Zilei Naționale a României și o hartă interactivă (disponibilă online pe site-ul institutului), cu date despre moștenirea culturală și istorică românească și obiectivele românești din Istanbul. Vor fi identificate, fotografiate, descrise și cartografiate monumente, cartiere istorice, zone de interes, artefacte, precum și alte puncte de interes, din fosta capitală otomană, ce au legătură cu trecutul istoric comun româno-turc. Printre cele mai importante obiective: Muzeul Dimitrie Cantemir, Conacul Musurus Pașa – sediul Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul, Biserica românească „Sfânta Parascheva”, Fortăreața celor 7 turnuri, Topkapi, Palatul Dolmabahce etc. Alte puncte de interes, cum ar fi sediul Legației României înainte de 1903, locul unde s-au aflat Palatele Țării Românești și Moldovei, necesită cercetări ulterioare.

• Institutul Cultural Român de la Lisabona

Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează două concerte cu ocazia Zilei Naționale a României, concerte susținute de Cvartetul „Cellissimo” – Marin Cazacu, Alexandra Guțu, Răzvan Suma și Octavian Lup, la Centro Cultural de Belém din Lisabona (2 decembrie, sala Pequeno Auditório, 400 de locuri) și la Casa da Música din Porto (5 decembrie, 300 de locuri). Concertele sunt organizate în colaborare cu Ambasada României la Lisabona și Consulatul Onorific al României la Porto.

Anita-Hartig

Anita Hartig

• Institutul Cultural Român de la Londra

Institutul Cultural Român de la Londra organizează pe 5 decembrie 2013 (Sala de concerte din 1 Belgrave Square, 200 de locuri), recitalul extraordinar al sopranei Anita Hartig, în cadrul seriei „Concertelor Enescu”. Evenimentul are loc în colaborare cu Ambasada României în Marea Britanie. Programul concertului va cuprinde lieduri compuse de compozitori români, colinde, dar şi arii celebre din opere.

Un alt eveniment dedicat Zilei Naționale va avea loc chiar pe 1 decembrie: proiecţia filmului Independenţa României, cu muzică live, eveniment dedicat, cu precădere, corpului diplomatic acreditat la Londra și reprezentanţilor autorităţilor locale şi centrale. Evenimentul va fi organizat împreună cu Ambasada României la Londra. Filmul va fi proiectat în cadrul seriei „Silent Cinema” şi va avea muzică live compusă şi interpretată de pianista Lola Perrin, compozitoare şi muziciană de origine americană.

sigla-ICR• Institutul Cultural Român de la Madrid

Institutul Cultural Român de la Madrid organizează pe 25 noiembrie, în colaborare cu Ambasada României în Regatul Spaniei, pentru celebrarea Zilei Naţionale a României, un concert de muzică clasică, susţinut de Cvartetul „Enescu”, la Ateneo de Madrid (sală de 341 locuri). Cvartetul Enescu este format din Constantin Bogdănaş – vioară, Florin Szigeti – vioară, Vladimir Mendelssohn – violă și Dorel Fodoreanu – violoncel. Cvartetul a fost fondat în 1979, în memoria compozitorului român George Enescu. Repertoriul cvartetului cuprinde compoziții ale secolelor XVIII, XIX și XX.

• Institutul Cultural Român de la New York

Institutul Cultural Român de la New York organizează, cu ocazia Zilei Naţionale a României, o serie de evenimente, în perioada 30 noiembrie–1 decembrie 2013, la New York şi Washington D.C. Evenimentele sunt organizate în colaborare cu Ambasada României la Washington. Va avea loc o expoziție de fotografii, documente, înscrisuri şi afişe dedicate Marii Uniri de la Alba Iulia, Zilei Naţionale a României și Tricolorului. Sub genericul „From Romanian Roots Revival to the World Symphony”, vor avea loc două concerte menite să pună în valoare izvoarele și rădăcinile muzicii tradiționale românești autentice. Concertele vor fi susținute de Irina Sârbu și de formația Marius Mihalache. Vor fi interpretate piese din repertoriul Mariei Tănase, cu numeroase orchestrații tipice jazz-ului. Formația Marius Mihalache va interpreta și piese din albumul „The World Symphony”. Primul concert va avea loc pe 30 noiembrie 2013, la Kennedy Center Millenium Stage, Washington, D.C. Alte evenimente care vor avea loc la New York: 1 decembrie 2013 – vernisajul expoziţiei şi proiectarea materialului multi-media România, Maria Tănase 100, la sala Auditorium a institutului, precum și un concert la DROM.

george_enescu

George Enescu

• Institutul Cultural Român de la Paris

Institutul Cultural Român de la Paris organizează un concert dedicat lui George Enescu, pe 4 decembrie 2013, la Sala Bizantină a Ambasadei României. Va interpreta Ansamblul „Contempo” (Cristian Niculescu – pian, Teodor Coman – violă, Mihaela Smolean – vioară, Oana Unc – violoncel), iar programul va cuprinde lucrări camerale de George Enescu: Melodie pentru pian solo, Lăutarul, Trio Abaude pentru vioară, violă şi violoncel, Trio Serenada pentru vioară şi violoncel, Sonata torso pentru vioară şi pian, Piesa de concert pentru violă şi pian, Cvintet pentru pian, 2 viori, violă şi violoncel.

Un alt eveniment menit să marcheze Ziua Națională a României va avea loc la sediul Institutului Cultural Român de la Paris, pe 1 decembrie 2013: lansarea albumului Roumanie, un autre regard – ecouri în urma manifestării Les lettres roumaines din cadrul „Salon du livre”. Misiunea colecţiei „Un autre regard” este de a face cunoscute în rândul publicului francez diverse ţări în multiple dimensiuni – patrimoniul, cultura, istoria, natura, arhitectura, populaţia, arta, siturile înscrise în patrimoniul UNESCO. În album sunt surprinse obiective importante ale patrimoniului cultural din România: centrul istoric al Sighişoarei, mănăstirile din Bucovina, ansamblul mănăstirilor din lemn din Maramureş, fortăreţele dacice din munţii Orăştiei, mănăstirile din zona Horezu, bisericile fortificate din Transilvania, Delta Dunării. După lansare, albumul va pătrunde în marile reţele de librării franceze – FNAC, Chapitre.com, Decitre, într-o serie de librării independente din Franţa, precum şi pe site-urile de vânzare on-line: Price Minister sau Amazon.

• Institutul Cultural Român de la Praga

Institutul Cultural Român de la Praga organizează evenimentul Centenar Constantin Silvestri, pe 5 decembrie 2013, la Academia de Muzică din Praga. Va avea loc un concert susţinut de artiştii Anda Anastasescu, Cozmin Sime şi Nicholas Carpenter. Din program: Silvestri, Suită pentru pian – Copii la joacă nr. 2; Enescu, Eu mă duc, codrul rămâne (voce-pian); Enescu, Şapte cântece pe versuri de Clément Marot; Debussy, Clair de lune (pian solo); Silvestri, Trei cântece, op. 28, pe versuri de Rainer Maria Rilke; Schubert, Die Erlkönig (voce-pian).

sigla-ICR • Institutul Cultural Român de la Stockholm

Institutul Cultural Român de la Stockholm va decerna, cu ocazia Zilei Naționale a României, Premiul „Marin Sorescu”. Ceremonia va avea loc pe 2 decembrie 2013, la sediul institutului. Premiul „Marin Sorescu” a fost instituit de Institutul Cultural Român de la Stockholm în 2007 şi se acordă anual unui scriitor suedez care „desfiinţează graniţe, creează locuri de întâlnire și care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală”. Laureaţii de până acum ai Premiului „Marin Sorescu” sunt Steve Sem-Sandberg (2007), Nina Burton (2008), Peter Handberg (2009), Carl-Johan Malmberg (2010), Karin Johannisson (2011) și Aris Fioretos (2012).

• Institutul Cultural Român de la Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv organizează, în colaborare cu Ambasada României în Israel, cu ocazia Zilei Naţionale a României, un concert de muzică clasică şi operă, pe 10 decembrie 2013, la Centrul Cultural „ENAV” din Tel Aviv. Cu aceeași ocazie va avea loc și expoziţia Portrete de oameni. Minorităţi naţionale. Expoziția va fi deschisă în perioada 8-12 decembrie 2013, la galeria Centrului Cultural „ENAV” din Tel Aviv. Concertul va fi susținut de Andrei Licareţ (pian) și de soprana Dika Philosoph (Israel), acompaniată la pian de Sofia Mazar (Israel). Înaintea concertului va fi proiectat un fragment (10 min.) din filmul documentar „Wild Carpathia”, produs de Travel Channel. Expoziţia „Portrete de oameni. Minorităţi naţionale” este organizată în colaboare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi Golf & Co. (lanţ israelian de magazine).

• Institutul Cultural Român de la Varşovia

Institutul Cultural Român de la Varşovia va organiza în data de 29 noiembrie 2013, în colaborare cu Ambasada României, un eveniment de o factură cu totul originală, un spectacol de muzică şi culoare, de lumini şi sunete pline de energie, pentru a marca şi a face cunoscută Ziua Naţională a României. Spaţiul de desfăşurare ales este Muzeul de Istorie a Evreilor Polonezi, o clădire impresionantă, un nou reper instituţional şi cultural al Varşoviei. Deschiderea evenimentului, în urma discursurilor oficiale, va fi făcută de violonistul Alexandru Tomescu, printr-un recital inedit însoţit de proiecţii video, special concepute de Silviu Vişan. Recepţia care va continua va beneficia de aceeaşi ambianţă energică şi spectaculoasă, în spaţiul Muzeului va răsuna vocea Mariei Tănase, în timp ce pe pereţi şi pe ecrane suspendate vor rula imagini din România.

sigla-ICR• Institutul Român de Cultură și Civilizație Umanistică de la Veneția

Institutul Român de Cultură și Civilizație Umanistică de la Veneția organizează, cu ocazia Zilei Naționale a României, la Verona, Torino și Veneția, concerte ale trio-ului Răzvan Popovici, Christian Naș și Vlad Maistorovici. Concertele vor avea loc după cum urmează: 29 noiembrie 2013 – Verona, la Conservatorio di Verona Evaristo Felice Dall’Abaco, în colaborare cu Consulatul General al României de la Trieste, Conservatorul din Verona și Asociația Open Onlus din Verona; 30 noiembrie 2013 – Torino, la Conservatorio Statale di Musica Giuseppe Verdi, în colaborare cu Consulatul General al României de la Torino, Primăria din Torino, Radio Torino International și Ziarul „Ora României”; 1 decembrie 2013 – Veneția, la Conservatorio Benedetto Marcello di Venezia, în colaborare cu Consulatul General al României de la Trieste și Conservatorul din Veneția. Cele trei evenimente se află sub patronajul Ambasadei României în Republica Italiană.

Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția mai organizează, în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Prahova, și expoziția Patrimoniul arhitectural al judeţului Prahova/Il patrimonio architettonico della provincia di Prahova, în perioada 5–15 decembrie 2013, la sediu. Evenimentul marchează sărbătorirea Zilei Naţionale a României şi este realizat cu patronajul Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Prahova, Regiunii Veneto, Provinciei Veneţia şi al Primăriei Veneţiei. Expoziţia face parte dintr-un proiect mai amplu care are drept scop popularizarea şi introducerea în circuitul turistic a valorilor arhitecturii din zona Văii Prahovei. În cadrul expoziţiei sunt incluse mai multe categorii arhitecturale: arhitectura religioasă (biserici şi mănăstiri), conace şi reşedinţe boiereşti, arhitectura sătească civilă, arhitectura orăşenească civilă. Vor fi prezentate monumente importante ale zonei (prin imagini reprezentative, scurte descrieri şi date istorice): casa Hagi Prodan şi casa Ghiţă Ionescu din Ploieşti, biserica Sf. Nicolae Tabaci şi complexul memorial Nicolae Iorga din Vălenii de Munte, castelul Peleş din Sinaia, mănăstirea Sinaia, castelul Zamora din Buşteni, conacul Bellu din Urlaţi, fosta mănăstire Brebu cu reşedinţa domnească a lui Matei Basarab, mănăstirile fortificate de la Apostolache şi Vărbila, casa Cămărăşiei şi biserica Sf. Trei Ierarhi din Slănic Prahova, biserica Sf. Trei Ierarhi din Filipeştii de Pădure (pictată de Pârvu Mutu Zugravu).

Evenimente culturale organizate de Direcția Generală Românii de Pretutindeni cu ocazia Zilei Naționale a României și Zilei Românilor de Pretutindeni (30 noiembrie)

• Ziua Națională a României în comunitatea de români din Transcarpatia (Ucraina)- „Cât-îi Maramureșu” – 24 noiembrie 2013, Slatina (Solotvino- denumirea din Ucraina). Parteneri: Clubul Maramureșenilor din Dreapta Tisei, Asociația „Speranța”, Institutul „Frații Golescu”.

Concertul s-a desfășurat în cea mai mare localitate majoritar românească din dreapta Tisei. Programul a cuprins un concert de muzică populară susţinut de Nicolae Furdui-Iancu acompaniat de Taraful „Crai Nou” din Alba Iulia, un concert de muzică populară românească susținut de Grupul Iza din Maramureș și dansatorii săi. Cu ocazia Zilei Naționale a României a fost organizată o expoziţie de fotografie cu titlul Românii din vecinătatea imediată – Maramureşul din Dreapta Tisei”, realizată de Gheorghe Marina.

• Ziua Românilor de Pretutindeni şi Ziua Națională a României la Bălți – 28 noiembrie 2013. Parteneri: Platforma Civică Acțiunea 2012, Bălți (Republica Moldova).

dan puric

Dan Puric

Cu ocazia Zilei Naționale, la Bălți se va organiza o conferinţă cu titlul Suflet românesc susținută de cunoscutul eseist, actor și regizor de teatru Dan Puric. Evenimentul va avea loc la Teatrul „Vasile Alecsandri”. Dan Puric îl va avea ca interlocutor pe scriitorul, istoricul literar și omul politic Nicolae Dabija, pe tema românilor basarabeni şi a situaţiei actuale de dincolo de Prut, precum și despre literatură şi artă.

• Evenimente culturale românești în Canada – 28 noiembrie – 15 decembrie 2013, Toronto, Montréal și Ottawa.

Parteneri sau/şi co-organizatori: Asociația ROCADE , cu sprijinul Ambasadei României la Ottawa, Consulatul General al României la Toronto și Consulatul General al României la Montreal.

Programul presupune organizarea unui eveniment care să înglobeze ambele sărbători în cadrul unui eveniment extins, pentru numeroasa comunitate românească din Canada (cca 100.000 de persoane), în principalele provincii în care aceștia se regăsesc: Quebec și Ontario.

Cele două momente propuse sunt:

– Trei concerte de muzică veche românească : Mihai Mărgineanu & Banda lui la Montréal (29 noiembrie la Théâtre Desjardins), Ottawa (30 noiembrie, Sala „Agora”, Centrul Universitar Jock Turcot, University of Ottawa,) și Toronto (1 decembrie la Sala Kobayashi a Centrului Cultural Canadiano-Japonez).

– Cea de-a doua parte a proiectului o reprezintă spectacolul de teatru „Miss Daisy și șoferul ei” de Alfred Uhry, regia Claudiu Goga, cu Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Mircea Drîmbăreanu, de la Teatrul Evreiesc de Stat din București, prezentat la Théâtre Desjardins din Montréal, pe 14 decembrie și la Sala Kobayashi a Centrului Cultural Canadiano-Japonez din Toronto pe 15 decembrie.

• Zilei Românilor de Pretutindeni (30 noiembrie) şi Ziua Naţională a României la românii din Timoc : 30 noiembrie – 1 decembrie 2013, Sala Școlii de muzică Miodrag Vasiljevici din Bor. Parteneri și colaboratori: Asociația pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”.

Pe 30 noiembrie va avea loc un concert susținut de grupul „Misteria Carpatica”, formație timoceană de world-fusion, care îmbină muzica tradiţională românească cu ritmuri de jazz, rock și funk, încântând prin prelucrări pe ritmuri de etno-jazz ale folclorului românesc autentic. Invitat special este Cornelia Tihon, basarabeancă din Orhei (Basarabia), naistă renumită, capabilă sa interpreteze magistral genuri muzicale diverse (classic, rock, folclor, jazz) la 23 de instrumente aerofone – de la pai la tulnic sau bucium. Cu această ocazie vor oferi un recital de muzică populară românească Angelica Stoican şi grupul AS Izverna. În deschidere vor susține reprezentații ansambluri de muzică și dansuri populare românești din sate românești din Timoc.

• Concert extraordinar cu ocazia zilei de 1 Decembrie – Ziua Națională a României – Helsinki (Finlanda) – 1 decembrie 2013. Parteneri sau/şi co-organizatori: Asociația Culturală Română din Helsinki – Finlanda.

Programul cuprinde un concert extraordionar de muzică folk susținut de Ducu Bertzi şi Mihai Neniţă. În deschiderea evenimentului, Narcisa Suciu va oferi, de asemenea, un recital de muzică folk. Imnul de stat al României va fi intonat la începutul evenimentului de Maria Bârsan. Concertul va avea loc la KokoTeatteri din Helsinki.

Margareta_Clipa

Margareta Clipa

• Ziua Națională a României și Ziua Românilor de Pretutindeni la Cernăuți – 1 decembrie 2013, Complexul „Deni i Nich”, str. Cekalov, 30, Cernăuți – Ucraina. Parteneri sau/şi co-organizatori: Consulatul General al României la Cernăuţi și Uniunea Interregională „Comunitatea românească din Ucraina”

Seria manifestărilor culturale dedicate comunității românești din regiunea Cernăuți va cuprinde un program diversificat, incluzând următoarele evenimente: depunere de flori la Monumentul lui Mihai Eminescu, din centrul oraşului Cernăuţi și un program artistic susținut de interpreta de muzică populară Margareta Clipa.

„Romanian Book Review”, numărul 3

romanian book review

Numărul 3 al publicației „Romanian Book Review”, editată de Institutul Cultural Român, se deschide cu un omagiu adus poetului Nichita Stănescu, de la a cărui naștere s-au împlinit, în 31 martie, 80 de ani.

Ediția din acest an a Salonului de Carte de la Paris, la care România a fost țară invitată de onoare, este tema unui dosar bogat ilustrat. Despre prestația României la acest eveniment, dar și despre literatură ca spațiu al libertății și despre propriile proiecte vorbește scriitorul Matei Vișniec în interviul acordat lui Ioan Es. Pop, redactor-șef al publicației.

Pagina rezervată „Clasicilor literaturii române” este dedicată, în acest număr, vieții și operei lui Marin Preda.

Marin Preda

Poeziei i se acordă un loc important: sunt consemnate apariții semnate de Emil Brumaru, Dan Sociu, Șerban Axinte, Bogdan-Alexandru Stănescu, traduceri în limba germană din Dan Coman și Teodor Dună, volume de Marta Petreu și Floarea Țuțuianu publicate recent în franceză. Alexandru Matei, Iulian Chivu, Ioan Buduca și Alexander Baumgarten sunt autorii ale căror lucrări le găsim semnalate sub genericul „Ideas”. Cosmin Bumbuț și Elena Stancu, Luiza Zamora și Șerban Bonciocat, Marin Gherasim, Victor Ieronim Stoichiță și Ionuț Anton semnează volumele asupra cărora se oprește, în acest număr, rubrica „Arte”. Nu lipsesc, din cuprins, apariții notabile din domeniul istoriei – Spectrele lui Dej de Mihai Burcea și Ștefan Bosomitu, științelor sociale – Gen și cetățenie în România de Diana Elena Neaga sau memorialisticii, reprezentate de Amintirile Patriarhului Iustinian.

Lecția de invidie a lui Nichita Stănescu

bogdan calciu nichita stanescu desen in tus

Bogdan Calciu, Nichita Stănescu, desen în tuș, 2013

Când inimoșii mei prieteni de la VIP m-au întrebat pe cine aș vedea nimerit să depene câteva amintiri despre Nichita Stanescu, nici nu bănuiam că voi ajunge așa de repede la vorba lui George Călinescu: „Se apropie de mine cei care fug de mine”.

Nu încape îndoială, despre Nichita Stănescu se vor găsi destui inși gata să scrie despre o escapadă bahică petrecută împreună cu poetul Necuvintelor, după cum nu vor lipsi veleitarii care etalează peste tot o recomandare scrisă și iscălită (de voie-de nevoie?) de către însuși „Îngerul blond” și în care se vorbește (neapărat) despre vulcanul de lirism ce sta să erupă.

antimetafizica aurelian titu dumitrescu nichita stanescuÎntrebarea este: câți mai sunt, astăzi, cei care l-au cunoscut cu adevărat pe Nichita Stănescu și ar putea să scrie despre adevăratul Nichita Stănescu?

Desigur, prima și cea mai necruțătoare triere a făcut-o însuși Timpul. Nu mai sunt Fănuș Neagu și Mircea Micu, spre a nu pomeni decât doi dintre cei care ar fi putut depune mărturie despre Nichita Stănescu. Urmează, însă, și alte pricini ținând, nu neapărat!, de sfera Idealului Estetic și Moral al Artei.

Lucrul acesta nu trebuie să ne mire prea mult, de vreme ce, generos și risipitor, Poetul însuși a cultivat o falangă de companioni de ocazie (na, că era să le spun mai direct: de țuțări!). I-a aciuiat și i-a ținut pe lângă el, i-a lăsat să-i ciugulească din palmă și de aceea nici nu trebuie să ne mai mirăm atunci când vedem circulând niște băsneli cu pretenții de contribuții documentare la istoria literaturii române contemporane.

Pe de altă parte, viața de zi cu zi a omului Nichita Stănescu a fost plină de episoade pitorești, de picanterii și de isprăvi care i-au acreditat legenda unui boem definitiv și irevocabil. Iar de-aici și până la clișeul de consum pentru puțina pricepere a semidoctului de profesie nu a mai fost decât un pas…

Întrebarea este: „Acesta să fie, cu adevărat, Nichita Stănescu?” Răspunsul categoric este: nicolae labis si nichita stanescu„NU!”.

De parcă ar fi bănuit el însuși încurcatele cărări către mai dreapta înțelegere a Omului și Operei, Nichita Stănescu însuși a gândit și a dus la bun sfârșit, dimpreună cu mai tânărul său confrate, Aurelian Titu Dumitrescu, Antimetafizica, o carte unică prin tulburătoarea sa lecție.

Și, de parcă ar fi bănuit că nu îl vom înțelege cu o dreaptă, meritată măsură, Nichita Stănescu însuși ne-a oferit o impresionantă lecție despre ceea ce înseamnă raportarea la o personalitate de geniu cu care ai avut șansa astrală de a fi contemporan. Mă refer la felul în care autorul celor 11 elegii l-a privit pe Nicolae Labiș. De obicei, mai toată lumea face trimitere la vorbele lui Nichita: „Nu-l iubeam (pe N. Labiș, n.n). Eram topit de ură.” Din discreție sau din alte pricini, se omite, însă, propoziția care urmează: „Fusese îndrăgostit de femeia pe care o iubeam.” Citește integral în Revista VIP, 31 martie 2013.

Șerban Cionoff

Poezia e ochiul care plânge

nichita stanescu

eveniment liber sa spunMarți, 2 aprilie 2013, ora 18.30, în Sala de Festivităţi a Institutului Cultural Român din Praga (Růžová 17, Praga 1), ICR Praga şi Asociația Cehia-România organizează programul Poezia e ochiul care plânge (80 de ani de la naşterea lui Nichita Stănescu). Invitaţi: PhDr.Libuše Valentová CSc., PhDr. Libuša Vajdová CSc., PhDr.Jitka Lukešová, PhDr. Jiří Našinec.

Improvizaţii muzicale la flaut: Vít Prudil.

Fragmente din opera lui Nichita Stănescu în lectura Dariei Scetinschi.

Expoziţie de panouri: Poetul şi versurile sale.

Film documentar: Nichita Stănescu, regia: Marian Baciu

Intrarea liberă.

80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu

80 de ani nichita stanescu

eveniment liber sa spunÎn perioada 29 martie–12 aprilie 2013, la Institutul Cultural Român va fi deschisă expoziţia omagială 80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu. Vernisajul va avea loc vineri, 29 martie, ora 17.00, la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38, București. În deschidere, vor lua cuvântul Andrei Marga, președintele ICR, artistul plastic Mircia Dumitrescu, Lucian Chișu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Ioan Cristescu, curatorul expoziției și Horia Gârbea, vicepreședinte al ICR. Invitați speciali: Ioana Crăciunescu și Eusebiu Ștefănescu.

Proiectul este organizat în parteneriat cu Muzeul Literaturii Române și Radio România Cultural.

Expoziţia propune publicului un material documentar constituit din manuscrise și fotografii deținut de Muzeul Literaturii Române, precum şi din arhiva de fotografii a Dorei Stănescu, soţia poetului. De asemenea, va include 25 de panouri cu poeme de Nichita Stănescu traduse în mai multe limbi străine.

nichita-stanescu-

Pentru aniversarea a 80 de ani de la nașterea lui Nichita Stănescu (31 martie 1933, Ploiești–13 decembrie 1983, București), vor fi organizate evenimente care vor rememora biografia poetului și vor aduce în discuţie opera sa, atât la Bucureşti cât şi în ţară – la Ploieşti, Craiova, Timişoara, Arad, Satu Mare, Cluj-Napoca, Bistriţa, Braşov, Iaşi, Piatra Neamţ, Brăila, Galați, Tulcea sau Botoşani.

Accesul publicului la evenimentul organizat la sediul ICR este liber.

Totodată, pentru prima oară de la înfiinţarea sa, Institutul Cultural Român organizează onichita-stanescu poezie contemporana acţiune sincronizată, la nivelul întregii reţele de institute, pentru promovarea marilor valori ale culturii române. În perioada 27 martie–10 aprilie 2013, ICR va coordona o serie de evenimente dedicate aniversării a 80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu, laureat al premiului Herder şi unul dintre cei mai importanți și inovatori scriitori români ai secolului al XX-lea.

Omagierea poetului va fi realizată prin itinerarea în rețeaua institutelor din străinătate a unei expoziţii de fotografie şi poezie (cuprinzând pozeii traduse în engleză, germană, franceză, spaniolă, turcă, maghiară și suedeză), oferite de criticul Ioan Cristescu de la Muzeul Literaturii Române şi de artistul Mircia Dumitrescu. În cadrul acestei manifestări, profilul liricii lui Nichita Stănescu va fi evocat printr-o serie de prelegeri şi comunicări legate de viaţa sa, de stadiul actual al traducerilor, de prezenţa în biblioteci precum şi prin lectura poeziilor traduse în limba ţăriianiversare nichita stanescu gazdă.

Evenimentul face parte din seria Programelor-cadru pentru strategia institutelor culturale românești din străinătate.

Una dintre liniile directoare majore privind promovarea României culturale, pe care este structurată strategia cadru a Institutului Cultural Român în 2013, este cea care valorizează creativitatea românească. Aniversările și comemorările semnificative ale acestui an, din perspectiva promovării însemnătății creației unor personalități ale culturii române în contextul patrimoniul creativ universal, îi aduc în prim plan pe poetul Nichita Stănescu, pe pionierul aviației, Aurel Vlaicu, pe cântăreața Maria Tănase și pe dirijorul și compozitorul Constantin Silvestri.

Leopoldina Bălănuță – Ființă din ființa poeziei nemairostite azi

leopoldina balanuta

„Aştepţi ce de altă tărie ţine, / ce-i unic, puternic din cale-afară, /

trezirea pietrelor, / adâncimi întoarse spre tine.”

Rainer Maria Rilke

Unii Oameni s-au născut spre a fi model celorlalţi. Alţii – copii morţi spiritualiceşte încă de dinainte de a se naşte – spre a fi călăi tuturor. Dacă aş putea sculpta în memoria timpului o imagine anume plămădită din aceeaşi substanţă cu veşnicia, în stare să-i întruchipeze pe cei veniţi pe această lume pentru a fi prin ei înşişi un veritabil exemplu celor din jur, atunci aceasta ar fi compusă din portretele acelor multe Fiinţe pe care le-am iubit de-a lungul parcursului meu existenţial de până acum, de fapt, o umilă încercare întru dezvoltarea unei relaţii pe cât se poate de simetrice între Cuvânt şi Suflet, care să tindă către intenţia iniţială a Creatorului de Verb primordial şi lume, Dumnezeu. Iar în această mulţime destul de încăpătoare de portrete cu pricina, s-ar afla, în mod evident, şi chipul fascinant, de o rară expresivitate artistică al celei care a fost actriţa Leopoldina Bălănuță, o entitate umană cu aparenţă telurică, ajunsă între graniţele înguste ale spaţiului de aici de undeva, de dincolo de lume şi de timp.

poezie leopoldina balanuta magdalena albu

Leopoldina Bălănuță (10 decembrie 1934, Păulești, jud. Vrancea–15 octombrie 1998, București)

Actriţa Leopoldina Bălănuță reprezintă în viziunea mea unul dintre cele mai frumoase poeme lumeşti închinate îngerilor Luminii… Şi aş îndrăzni să realizez în această direcţie o legătură specială între smerenia şi nevoinţa telurică a acestei actriţe-model a teatrului şi filmului românesc şi cea a poetului plin de har şi de patimi nestinse Cezar Ivănescu. Pe amândoi, Cel de Sus a catadicsit să îi lege organic şi destinic cu două lanţuri deosebit de puternice de taina neştiută a ţărânii: suferinţa şi versul… Alcătuită de divinitate dintr-o structură interioară echivalentă cu însăşi personalitatea inefabilă a poeziei Universului, Leopoldina Bălănuță închide în lăuntricitatea sa întreaga comunitate a precuvintelor zămislite din starea de nestare a Fiinţei omeneşti ziditoare de civilizaţie şi cultură, din izvorul nestins de lacrimi zăvorâte pentru totdeauna între cutele adânci ale inimii încercănate ori din şoapta nemărturisită a suferinţei nevoitorului umil al existenţei, Poetul…

ambrosius-benson-marie-madeleine-lisant c 1525

Ambrosius Benson, Maria Magdalena citind, c. 1525

Şi, pentru că îngerii Luminii dumnezeeşti vin să te mângâie pe frunte şi pe mult încercatul tău suflet fără ca tu să îi vezi vreodată, ori de câte ori te doboară chinurile durerii amare, încerc să-mi închipui cum ar susţine Leopoldina un deloc ultim recital poetic din cele Şapte cântece ale morţii semnate de Georg Trakl într-o îngheţată şi albă seară de repetabilă iarnă românească. Spectacolul ar începe, probabil, cu o notă gravă a vocii singulare leopoldine în armonia misterioasă şi tainică a Adagio-ului albinonian, intonând ca un imn închinat durerii următoarele cuvinte ale cunoscutului poet austriac, printre altele, al Toamnei însinguratului:

„Amară zăpadă şi lună.

Un lup roşcat pe care-l sugrumă un înger. Picioarele tale scrâşnesc în umblet ca gheaţa albastră şi, plin de tristeţe şi trufie, un zâmbet îţi împietreşte chipul şi fruntea păleşte în voluptatea gerului;

sau se-nclină-n tăcere peste somnul unui paznic prăbuşit în coliba-i de lemn.

Ger şi fum. O albă cămaşă-nstelată îţi arde umerii împovăraţi şi vulturii Domnului îţi sfâşie inima de metal.”

rainer maria rilkeAm simţit de foarte multe ori nevoia să fi rămas la stadiul celest de duh neînomenit, de spirit care să se fi revărsat tainic în această lume a trăirilor profund inestetice şi, în genere, ignobile prin şoapta sau prin respiraţia de una sau de mai multe secunde ale unei Fiinţe deloc oarecare şi banale, dar completamente lipsite de putinţa de a călca zilnic în picioare tina cu gândul maladiv că acest lucru i se cuvine într-un mod cu totul şi cu totul justificat datorită simplului său statut biologic caracteristic. Din fericire, asemenea soi de Fiinţe, prin sufletul cărora Universul îşi respiră în chip liber şi concret existenţa, nu sunt doar o simplă plăsmuire a raţiunii mele scriitoriceşti, ci ele au ca axă de reprezentare continuă un alt fel de prototip uman comparativ cu toate celelalte, unul fix ca geometrie internă alcătuitoare, evident detaşat de noroiul impur al eterogenităţii lumeşti postmoderne, încărcat până la esenţă cu simplitate şi curat ca inima unui sihastru al pustiei primind în dar, cu o smerenie nemărginită, seva euharistică mântuitoare a bunului şi de viaţă dătătorului Său Dumnezeu incontestabil. Cu alte cuvinte, m-aș fi bucurat a sălăşlui duhovniceşte pentru totdeauna în vibraţia superioară a acelei inimi calde în stare să nască din gestul şi trăirea-i personale veritabilul mit al fericirii reale, o fericire specifică, până la urmă, oricărei formule comunitare din încâlcita şi multimilenara istorie a bietei noastre umanităţi cu iz vădit decadent în ziua de azi.mari actori romani leopoldina balanuta

Pentru foarte mulţi dintre noi, aceste Fiinţe umane scoborâte din Os divin şi capabile întru totul de a lăsa urme adânci în colbul timpului iluzoriu nici măcar nu există. În ceea ce mă priveşte, am crezut dintotdeauna că ele, Entităţile acestea sfinte cu nume aproape nefiresc de Om, locuiesc în permanenţă foarte aproape de noi, de privirea, de raţiunea, de sufletul pe care îl avem, ca o infinită multiplicare a sărutului divinităţii oferit cu blândeţe fiecărui construct al naturii în parte de Dumnezeul întreit ca persoană al Iubirii veşnice. Mărturisesc faptul că după asemenea gen de Fiinţe contopite în mod absolut cu ne-Fiinţa perceptibilă a divinităţii îmi aleargă cu nădejde, dar şi cu disperare, în acelaşi timp, sufletul, pentru că, întâlnindu-le, primesc, de fapt, în palma mea uscată de lut mâna binecuvântată a unicului Creator al Universului (un Univers întors ştiinţific pe toate feţele lui posibile), Dumnezeu. Când mi-a fost dat să întâlnesc pentru prima oară chipul solemn al Leopoldinei Bălănuță, tot ceea ce până atunci semnifica, într-un chip diferit pentru mine, Poezie cu majusculă s-a transformat dintr-o dată în altceva, într-o Fiinţă concretă, cu trup şi destin personal, izvorâtă cu bucurie imensă dintr-o altă Fiinţă, una umană de această dată, dar la fel de concretă şi de serafimică, întocmai unei reluări perpetue, dacă putem spune aşa, a mitului ancestral al Facerii celei dintâi a omenirii…

Louis Janmot Poème de l'âme 5 Souvenir du ciel

Louis Janmot, Poemul sufletului, 5, Amintirea cerului

„Poezia poate să spună cel mai mult dintre toate formele de expresie de pe pământ, cu două excepţii, căci sunt două stadii care o depăşesc: muzica şi mitul”, scria nu de mult poetul Cezar Ivănescu, un Eminescu recent, nerecunoscut încă, aşa cum merită, al versului autohton şi universal. Apropiată prin credinţă de tăria înaltelor sfere ale divinităţii, actriţa Leopoldina Bălănuță a reuşit, în afara multiplelor sale roluri reprezentative din teatru şi din cinematografie, să înnobileze prin descătuşarea vizibilă şi completă a sufletului său profund acel ceva anume cumplit de greu de prins în mrejele pânzei de păianjen a oricărei rostiri artistice de geniu, anume esenţa însăşi a fibrei poetice a lumii, îngenunchind, cu o putere ieşită din comun, aidoma unui psalm ce alungă definitiv demonii, o mare parte din răul spiritual al Omului prezent (entitate extrem de firavă, din păcate, încărcată însă de prea mult lut şi înconjurată realmente de prea puţin spirit) prin şoapta abia rostită a stihului metamorfozat cu inteligenţă şi delicateţe în silaba increată, parcă, a unei ode divine semnate de un înger cu aripi ţesute din Lumină.

În genere, se spune că psalmul „scoate lacrimă şi din inimă de piatră”, născând „tristeţea cea după Dumnezeu”. Sfântul Vasile cel Mare a explicat cel mai bine acest lucru în lucrarea sa  Tâlcuire duhovnicească la psalmi. Mergând pe firul acestei fireşti analogii, despre Leopoldina Bălănuță se poate afirma incontestabil că, în textura creaţiei sale, această mare personalitate a teatrului românesc şi universal tocmai exact acest lucru s-a şi străduit să nască din propria-i durere şi din patima neţinută în frâu pentru arta dramatică în sine: să scoată la iveală, cu toate puterile sale dăruite de divinitate, semantica precisă a oricărui crâmpei de vers decodificat la nivel analitic-interpretativ cu o minuţie rară, într-o aşa manieră de parcă el, versul cu pricina, ar fi primit pentru prima oară viaţă atunci şi nicidecum cu ceva vreme în urmă din mintea şi din mâinile creatorului său…

terpsichore Francois Boucher Terpsichore, la muse de la poesie lyrique de chorale

François Boucher, Terpsichore

Pentru harul desăvârşit al Leopoldinei, nu s-a conceput în timpul vieţii sale o piesă de teatru care să îi definească în totalitate fiinţa şi care să fi transcens prin forţa mesajului întreaga gamă dramaturgică universală creată până în acel moment de sfârşit de secol XX, când actriţa s-a mutat definitiv, în toamna anului 1998, pe tărâmul necunoscut al pieselor de tip monolog cu distribuţie unică. Nu a fost să fie aşa, pentru că, de foarte multe ori, din păcate, priorităţile şi viziunile existente în perimetrul teatral contemporan privesc în cu totul alte direcţii proscrise (de cele mai multe ori) şi nicidecum în lăuntrul cel mai de preţ al unui artist de geniu – sufletul său. Personal, consider că întreaga filozofie a interpretării actoriceşti impuse de Leopoldina Bălănuță, interpretare ce face trimitere, bineînţeles, doar la o mică parte a marii poezii a omenirii, a determinat apariţia unui stil unic în ceea ce priveşte modalitatea de abordare a unui text poetic prin descifrarea sensurilor lui prime gândite de creatorul operei literare respective, propunând astfel, în sfera complexă a actului artistic analizat, un adevărat model semiotic sui-generis, demn de a fi studiat şi urmat pe viitor în cadrul şcolii de teatru contemporan de aici şi de pretutindeni, modelul interpretativ-teatral Leopoldina Bălănuță, precum este cel dezvoltat de mezzosoprana Elena Cernei în muzica de operă – este vorba aici, bineînţeles, despre modelul Cernei-Poen.

Sculpture de la Poésie par François Jouffroy un des groupes de la facade de l'Opéra Garnier Paris 9e arr

François Jouffroy, Poezia, grup statuar pe fațada Operei Garnier din Paris

„Lângă Dumnezeu există muzica, iar după numai tăcerea!”, ne rosteşte în grai românesc desăvârşit acelaşi poet Cezar Ivănescu. Prin spiritul său de esenţă angelică, Leopoldina Bălănuță a adus în inima celui care i-a ascultat versul toate cugetările profunde ale spiritului creator omenesc. În arta dramatică plină de sacralitate a artistei, artă legată într-un fel organic de matca genuină a religiozităţii sale vădite, s-a simţit întotdeauna plutind peste firea răsfăţată a imperfectului spectru humanoid melancolia unei emoţii fără umbre şi fără vreme a ne-temporalităţii celeste, ne-temporalitate în cuprinsul căreia Doamna Poeziei nemairostite, din păcate, azi sălăşluieşte, prin Voie divină, din toamna unui an cu multe zile nefaste şi goale de conţinut, când mormântul de frunze dimprejurul paşilor mult prea zgomotoşi ai omenirii îmi năştea în suflet o tăcere extrem de greu de suportat, de care doream să mă desprind cu orice preţ spre a nu mai reveni niciodată pe pământ printre oameni…

arta rostirii leopoldina balanuta„Ce este fericirea?”, se întreba cu o retorică scăldată în tristeţea unei lumi pierdute în neputinţă şi alienare Leopoldina Bălănuță, prin modulaţiile distincte al glasului său încărcat de o sensibilitate ieşită din comun şi dublată în permanenţă de accentele grave ale unei meditaţii personale profunde. Fericirea este „Tot ce nu am uitat” între graniţele imaginare ale acestei existenţe telurice necognoscibile încă, şi-ar răspunde probabil Leopoldina, un miracol scoborât printre oameni din aburul cald al rugăciunii cuvântate cu lacrimi de amară suferinţă a inimii în faţa tulburătoarelor şi incontrolabilelor, totodată, taole de destin…

„Să ningă peste noi cu miei” în aceeaşi străveche limbă românească şi nu doar azi, când zăpada spulberă în taină tăcerea de pe urmă a morţii. „Să ningă inima în noi”, căci „Noi niciodată nu am fost noroi / O spun şi mieii care ning pe noi”… Sunt versuri aşezate în piatra templului zeesc al Iubirii de poetul Nichita Stănescu, un templu divin unde, printre altele, ruga eminesciană şi spaţiul precuvintelor-cuvinte de sorginte rilkeană ale sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX au format cu fiecare rostire tânguitoare a lor fundamentul solid al discursului artistic fără precedent al acelei Fiinţe creatoare de vers nemutilat lăuntric (aşa cum se întâmplă astăzi, în postmodernitatea vulgară şi inestetică, pe care suntem obligaţi a o parcurge împotriva voinţei noastre dornice de puritate şi frumos), actriţa cu glas îngeresc şi chip serafic a teatrului românesc şi universal – Leopoldina Bălănuță…

Magdalena Albu

10 decembrie 2012

 Leopoldina Bălănuță – Recital Eminescu (fragment), Măcin, 15 ianuarie 1996

Leopoldina Bălănuță – „Liniște” de Lucian Blaga

Leopoldina Bălănuță – Mihai Eminescu, „O, mamă…”

Caramitru – Mălăele, câte’n lună şi în stele

Spectacolul Caramitru – Mălăele, câte’n lună şi în stele se va juca încă o dată, în ediţie extraordinară, joi, 28 iunie, de la ora 20.00, pe Scena Mare a Teatrului Național din Bucureşti. Deşi spectacolul din data de 28 mai trebuia să fie ultimul din acest sezon, la cererea spectatorilor care nu au reuşit să îşi cumpere bilet pentru ediţia finală, cei doi actori şi-au amânat plecarea în concediu pentru a susţine încă un spectacol la sfârșit de stagiune.

O revelație a începutului de an, acest spectacol a fost jucat cu casa închisă la fiecare reprezentaţie la București și a avut premiera în mai multe orașe din țară. Înfruntarea are forţă, se râde cu lacrimi în reprize vulcanice de haz spumos, iar hohotele devin emoţii, în momente cu o încărcătură sensibilă profundă.

La marea finală, orice lovitură de teatru este permisă. De la Shakespeare la Topârceanu, de la Nichita la Marin Sorescu, Ion Caramitru îi răspunde cu inteligenţă şi subtilitate unui partener vulcanic, irezistibil în rolurile comice, impresionant în cele dramatice – Horaţiu Mălăele. Seducători, cu un umor irezistibil şi cu profunzimea care i-a făcut legende, cei doi se vor înfrunta în versuri, un duel plin de forţă şi energie, moderat de incredibila muzică a violoncelistului Adrian Naidin. Adrian Naidin şi-a sedus întotdeauna publicul cu o combinaţie de stiluri muzicale, pe un violoncel care atinge note de-o frumuseţe şi perfecţiune rare.

Biletele pentru spectacolul de la București, care va avea loc pe 28 iunie, în Sala Mare a Teatrului Național, se găsesc la casieria Teatrului Naţional din București (tel 021. 314.71.71), la Sala Palatului, în Unirea Shopping Center (parter), Librăriile Adevărul, Librăria Mihai Eminescu şi online, pe  www.biletoo.ro, www.blt.ro și pe www.bilete.ro, sau în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro.

Dimineață marină

Andreea Gheorghiu, Bărci la Ayvalik, acrilice pe pânză, 2012

O dungă roșie-n zări se iscase

și plopii, trezindu-se brusc, dinadins

cu umbrele lor melodioase

umerii încă dormind, mi i-au atins.

Mă ridicam din somn ca din mare,

scuturându-mi șuvițele căzute pe frunte, visele,

sprâncenele cristalizate de sare,

abisele.

Va fi o dimineață neobișnuit de lungă,

urcând un soare neobișnuit.

Adânc, lumina-n ape o să-mpungă:

din ochii noștri se va-ntoarce înmiit!

Mă ridicam, scuturându-mi lin undele.

Apele se retrăgeau tăcute, geloase.

Plopii mi-atingeau umerii, tâmplele

cu umbrele lor melodioase.

Din vol. Sensul iubirii, 1960

„La Mer”, muzica și versurile: Charles Trenet, 1946. Interpretează: Charles Trenet