Din Bucureștiul de altădată: „În fiecare piatră stăruie un vis”

Lucian Grigorescu - Peisaj din Bucureşti.

Orașul, satul, cătunul, locul în care te-ai născut, ai trăit, ai iubit sau, poate, ai urât, locul în care ai văzut răsăritul și  apusul de soare, acela este locul de care ești legat sentimental întreaga viață, chiar dacă pașii  te pot purta în oricare alt colț de lume, definitiv sau vremelnic. Și așa, prin amintirile noastre, se scrie istoria unul loc de pe harta lumii, în cazul nostru istoria Bucureștilor. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: „În fiecare piatră stăruie un vis””

Cu bastonul prin București

cu bastonul prin bucuresti

Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate – ARCEN lansează un inedit traseu-cultural al Capitalei, în cadrul proiectului „Cu bastonul prin București”, sâmbătă, 26 iulie 2014, de la ora 11.00, în fața Ateneului Român.

Proiectul „Cu bastonul prin București”, desfășurat în perioada 26 iulie–7 septembrie 2014, cuprinde anul acesta 14 tururi ghidate gratuite, desfășurate pe un traseu de 2 km, în fiecare sâmbătă de la ora 11.00 și duminică de la ora 18.00, având de fiecare dată ca punct de pornire Ateneul Român.

Cea de-a cincea ediție a proiectului „Cu bastonul prin București” se desfășoară sub semnul aniversării celor 555 de ani ai Capitalei, echipa ARCEN pregătind în acest an atât pentru bucureșteni cât și pentru turiști o serie de povești, istorii și informații cu totul deosebite despre trecutul orașului București.

Palatul_Kretulescu_de_pe_Strada_Stirbei_Voda_nr._39,_Bucuresti,_sect._1

Palatul Kretzulescu, str. Știrbei Vodă

Povestirile cuprind detalii despre cea mai mondenă arteră de circulație a Capitalei, istorii despre primele tramvaie trase de cai, despre viața de noapte din București, crime, modă și lux, dar și povești despre chiriași, prinți, curtezane, oameni politici, grădini de vară, palate și teatre; toate acestea vor putea fi ascultate pe parcursul tururilor ghidate organizate de ARCEN.

Prin intermediul noului traseu-cultural, ARCEN îi invită pe locuitorii Capitalei să înțeleagă importanța cunoașterii și conservării memoriei orașului, a protejării patrimoniului construit, dar și necesitatea implicării civice în vederea salvării identității orașului București, în contextul în care lipsa viziunii urbanistice, corupția și dezinteresul pentru patrimoniul istoric și cultural al orașului rămân o realitate care domină prezentul Bucureștiului.

Proiectul „Cu bastonul prin București”, desfășurat sub sloganul „Descoperă orașul pas cu pas!”, este reluat în fiecare an de către Echipa ARCEN, din dragoste pentru oraș și pentru locuitorii lui.

Traseul-cultural ARCEN cuprinde următoarele străzi: Episcopiei – Știrbei Vodă – Calea Victoriei – Nicolae Krețulescu – George Enescu – str. Gen. Berthelot – Banului- Biserica Amzei – Christian Tell – B-dul Dacia – Henri Coandă – Nicolae Iorga.

Concert susţinut de Ovidiu Lipan-Țăndărică și Stelu Enache la Saranda, în Albania

ovidiu lipan stelu enache albania

Ovidiu Lipan-Țăndărică și Stelu Enache, alături de instrumentiștii lor, vor concerta la Saranda, în Albania, sâmbătă, 19 iulie 2014, de la ora 20.00. Proiectul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor și Limba Română, în parteneriat cu Fundaţia Culturală Aromână „Nicolae Iorga” din Saranda, cu sprijinul Ambasadei României la Tirana și al Primăriei din Saranda.

Concertul va avea loc pe Stadionul Jocurilor cu Mâna „Aleko Dajko“ din Saranda și va include piese de pe albumul Bachiţa, pe teme din muzica aromână, interpretate în dialectul aromân. Dintre cele 11 piese, doar două aparţin unor compozitori, restul fiind creaţii colective. Orchestraţiile îi aparţin lui Ovidiu Lipan-Ţăndărică, care a colaborat pentru realizarea acestui program cu solistul aromân Stelu Enache. În deschidere va concerta Nikolin Thano, cunoscut interpret albanez de origine aromână.

Accesul publicului la eveniment este liber.

Saranda albania

Saranda

Conform estimărilor asociaţiilor de aromâni, în Albania trăiesc peste 200.000 de vorbitori de limbă română (aromâni), care constituie aproape 4% din populaţia ţării. Cu toate acestea, aromânii nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională, ci doar ca minoritate lingvistică, motivul invocat de autorităţi fiind lipsa unui stat înrudit. Astfel, aromânii nu beneficiază de emisiuni radio şi tv şi nici de învăţământ de stat în dialectul aromân, iar proiectele culturale şi identitare ale acestora nu beneficiază de susţinerea necesară. Oficialii români au cerut în numeroase rânduri, în cadrul vizitelor și întâlnirilor cu oficiali albanezi, recunoașterea românilor din Albania ca minoritate națională, aromânii din Albania reprezentând ramura sudică a poporului român, iar aromâna un dialect al limbii române.

Institutul Român de la Saranda (Casa Iorga) a purtat încă de la înființare numele întemeietorului său. Casa a fost construită în 1937 pe un teren de aproape 1000 de metri pătraţi pe malul Mării Ionice, la Saranda, pe care Nicolae Iorga (1871–1940) l-a primit în dar din partea regelui Zogu, drept recunoștință pentru redactarea primei Istorii a Albaniei, alcătuită de academicianul român și publicată în 1919. Istoria a fost scrisă în urma unor cursuri pe care profesorul Iorga le-a ținut la Universitatea din București și care au fost utilizate ca material documentar de delegația albaneză la Conferința de pace de la Londra din 1919, unde a susținut cauza independenței și a recunoașterii pe plan internațional a Albaniei și a granițelor ei. Iorga a cedat acel teren statului român, cu condiţia de a se construi acolo o clădire care să servească drept institut de studii arheologice. România a acceptat şi a construit un institut la Saranda, care a funcţionat până în anul 1940. Ulterior, România a fost deposedată de această proprietate, iar acum acest subiect a fost abordat din nou chiar recent în discuţiile bilaterale dintre cele două state, subliniindu-se importanţa finalizării rapide a procesului de retrocedare a Casei Iorga din Saranda (proprietate a statului român naţionalizată după instaurarea regimului comunist în Albania şi vândută de autorităţile albaneze unei persoane private după căderea regimului totalitar în 1991).

Tot lui Nicolae Iorga, Albania îi datorează descoperirea în 1915 a primului document în limba albaneză, în fondul Bibliotecii Laurenziana din Florența (Italia), și anume o formulă de botez, probabil un text liturgic scris de episcopul de Durrës, Pal Engjëlli (1416–1470).

Jupiter de partea ta… Zei și oameni în Antichitate la Dunărea de Jos

muzeul severeanu bucuresti

Începând cu 1 iulie 2014, Muzeul Severeanu din București este deschis zilnic, în intervalul orar 10.00–18.00. Până la data de 15 decembrie 2014, puteţi vizita expoziția Jupiter de partea ta… Zei și oameni în Antichitate la Dunărea de Jos.

Casa Severeanu este situată la intersecţia străzilor Henri Coandă şi Nicolae Iorga din sectorul 1.

Ilustrația săptămânală

ilustratia saptamanala revista interbelica tudor teodorescu braniste breaking news

din istoria presei romanesti rubrica liber sa spunSpunea bunul meu prieten, Costin Tuchilă, că nu noi (noi, ziariştii de azi) am inventat „roata” în materie de jurnalism, referindu-se evident la publicaţia „Ilustraţia săptămânală” care a apărut la Bucureşti, între 10 noiembrie 1923–29 martie 1924, la Editura „Cultura Naţională”, format 42 cm, 8 pagini (zi de apariție: sâmbăta; prețul: 6 lei). Redactor al revistei era Tudor Teodorescu-Branişte*). Este o publicaţie în care ştirea ilustrată primează, iar stilul concis şi fără comentarii subiective demonstrează că se poate face gazetărie de calitate atunci când subiectele sunt de interes general. Am putea compara o astfel de publicaţie cu un buletin de ştiri sau, ca să fim şi mai aproape de ziua de azi, adică în pas cu moda jurnalistică, cu un „breaking news”, evident, fără comentarii „interminabile”, de cele mai multe ori. Nu fac referire la cineva anume, dar dacă studiem cu atenţie presa românească, am putea relua formate interesante, idei de substanţă, modele care nu s-au perimat odată cu trecerea timpului. Or, „Ilustraţia săpămânală”, chiar dacă a apărut doar câteva luni, este un asemenea model. Titlurile apăreau în limbile română, franceză şi germană.

Prima ştire ilustrată de pe pagina întâi a primului număr, din 10 noiembrie 1923, are ca subiect deschiderea Parlamentului, iar în fotografie este M. S. Regele, citind mesajul de deschidere. În cea de-a doua fotografie (p. 2) este „Suita miltară a M.S. Regelui pe banca ministerială. În incintă: deputaţi şi senatori”.

deputati si senatori perioada interbelica rege suita militara

O altă ştire se referă la remanierea guvernului Brătianu, iar în fotografie sunt prezentaţi noii miniştri, care au ieşit din Palat, după depunerea jurământului. Tot la capitolul ştiri politice este anunţat Congresul Partidului Naţionalist Democrat, iar în fotografia de grup se află şi Nicolae Iorga.

vincent d indy la bucuresti 1923

Pagina 3 este dedicată culturii. Ilustraţia săptămânală informează cititorii despre sosirea la Bucureşti a marelui muzician Vincent d’Indy: „Maestrul Vincent d’Indy este directorul celebrei «Schola Cantorum» din Paris… Muzician celebru, compozitor pretutindeni apreciat, d. Vincent d’Indy este gloria Franţei musicale de astăzi”. În fotografie, alături de Vincent d’Indy apar, de la stânga la dreapta: „(rândul I): d-l Mihai Bârsan, d-na Vincent d’Indy, d-l George Georgescu, d-l Alfred Alessandrescu; (rândul II): d-l Bârsan, directorul orchestrei de la Iași, d-l Ștefan Popescu, compozitor, d-l Dan Simonescu.”

„Celebrul regisor Max Reinhardt, împlinind 60 de ani a fost obiectul unei strălucite sărbători” este ştirea care însoţeşte fotografia (Foto Atlantic).

max reinhardt

Max Reinhardt

Fotografia lui Alphonse de Chateaubriand, din aceeași pagină 3, este însoţită de următorul text: „Academia Franceză a acordat premiul pentru roman d-lui Alphonse de Cateaubriand pe temeiul ultimei sale cărţi: La Prière”. (Foto Atlantic). Primele două fotografii de pe pagina 5 se referă la propaganda bolşevică făcută prin afişe ilustrate lipite pe pereţii exteriori ai vagoanelor de tren (prima fotografie), iar în cea de-a doua, titrată Confiscarea bunurilor în Rusia, apar membrii comisiei care „cercetează odoarele confiscate”.

bolșevici abuzuri rusia interbelica

Pe pagina 8 este o fotografie deosebită pentru acele vremuri, o fotografie ce surprinde saltul uui actor de pe o stâncă pe alta, la o înălţime ameţitoare. Riscurile filmului, considera fotoreporterul revistei „Ilustraţia săptămânală”, dar noi am adăuga: riscurile meseriei!

riscurile filmului stire ilustrata

Răsfoind, virtual, această revistă, am remarcat faptul că imaginea, aici fotografia, poate suplini o explicaţie amănunţită. Frumuseţea acestei publicaţii este dată de ştiinţa celui care a conceput-o. Deşi este o apariţie meteorică din prima jumătate a secolului XX, din punctul nostru de vedere reprezintă un reper pentru o presă de calitate.

Pușa Roth

istoria presei romanesti revista ilustratia saptamanala nov 1923

Paginile 5, 6, 7 ale primului număr al  revistei „Ilustrația săptămânală”, sâmbătă, 10 noiembrie 1923. Sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

*) Tudor Teodorescu-Braniște (12 mai 1899, Pitești–23 martie 1969, București), prozator, gazetar, memorialist, traducător. Colaborator şi redactor al multor publicaţii: „Rampa”, unde a debutat în 1915, „Curentul”, „Vremea”, „Adevărul” (prim-redactor), Cuvântul liber”, „Jurnalul”, „Jurnalul de dimineață” etc. Între 1922–1926 a fost secretar al Editurii „Cultura Națională”. Din 1929 a colaborat la Radio, cu rubrica „Revista săptămânii literare și artistice”. A publicat volumele de proză: Suflet de femeie (nuvele și schițe, 1920), Șovăiri (1921), Fundătura cimitirului nr. 13 (roman, 1932), Prințul (roman, 1944); Primăvara apele vin mari (roman, 1960); Pavilionul de vânătoare (roman postum, 1986); cronici literare, amintiri, portrete literare: Oameni și cărți (1922), Oameni de ieri… (1938), Oameni și paiațe (1967), Scara vieții (1976); Doctrina bâtei: naționalism, reacționarism, antisemitist (1936). A tradus din Benjamin Constant, André Maurois, Leopold Stern. Din 1948 până la începutul anilor ’60 i s-a luat dreptul de semnătură.

Târgul de Carte „Alba Transilvania”, 2013

targ carte alba transilvana edittia 6 mai 2013

eveniment liber sa spunDevenit tradițional, una dintre cele mai apreciate manifestări de gen, Târgul de Carte „Alba Transilvania” (ediția a VI-a) se va desfășura anul acesta în perioada 10–12 mai la Alba Iulia. Sărbătoare a cărții în Cetatea Marii Uniri, Târgul „Alba Transilvana” se află sub patronajul spiritual al poetului și filosofului Lucian Blaga. Ca și ediția precedentă, Târgul de Carte de la Alba Iulia va fi găzduit de Alba Mall (str. Tudor Vladimirescu, nr. 50A), cel mai mare centru comercial din Alba Iulia. Motto-ul actualei ediții este „Cartea care te cucerește!”.

Organizatori: Consiliul Județean Alba, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba. Parteneri: Primăria Municipiului Alba Iulia, Alba Mall, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara, Inspectoratul Școlar al Județului Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba, Inspectoratul Școlar al Județului Alba, Fundația Inter-Art Aiud, Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, Asociația Agora Alba Iulia, Palatul Copiilor Alba Iulia, Librăria Humanitas Alba Iulia.

Program de vizitare: vineri, 10 mai: orele 10–20; sâmbătă, 11 mai: orele 10–20; duminică, 12 mai: orele 10–20. Intrarea este liberă.

imagine-targ-carte-alba-mai-2012-ansamblu-monica-avram

„Evenimentul, spun organizatorii, constituie un bun prilej de a reuni specialiști din toate zonele culturii scrise românești: autori, editori, traducători, distribuitori, tipografi, bibliotecari, agenți literari, critici, animatori și jurnaliști în domeniul cultural, precum și alți actori cu aport important în universul cărții și al lecturii.”

În cadrul Târgului vor avea loc activități interactive, dezbateri, lansări de carte, momente artistice, expoziţii.

Deschiderea festivă va avea loc vineri, 10 mai, la ora 12.00, la Alba Mall. Cuvânt de bun venit: Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia, Mioara Pop, director al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba.

alba transilvana 2013 program vineri 10 mai 2013

Din programul zilei de vineri, am selectat:

Ora 12.30: Prezentarea Colecţiei „Opere fundamentale”, editată de Fundația Națională pentru Știință și Artă. „Lansată în ianuarie 2000, Colecţia «Opere fundamentale», care apare sub egida Academiei Române, sub coordonarea acad. Eugen Simion, publică lucrările reprezentative ale literaturii române clasice şi contemporane, în ediţii de înalt nivel ştiinţific realizate de cei mai buni specialişti în domeniu. Fiecare ediţie din opera unui autor cu¬prinde, în afara textelor publicate integral, o prefaţă sau un studiu introductiv, tabel cronologic privind viaţa şi opera scriitorului, repere critice, note, comentarii şi, dacă e cazul, indici.”

blaga opere

Acad. Eugen Simion va prezenta recenta apariție, Lucian Blaga, Opere, vol. I–III, ediţie critică de George Gană, cronologie şi aducere la zi a re¬ceptării critice de Nicolae Mecu, introducere de Eugen Simion.

La ora 13.00, va fi prezentat proiectul Lucian Blaga – ediţii multilingve, ediţii anastatice, ediţii critice, restituiri, proiect multianual derulat de către Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi a unor instituţii partenere: editurile Ars Longa, Ardealul şi Princeps Edit; Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina; Societatea de poezie ARADOS (Polonia). Acest proiect își propune: publicarea operei blagiene în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi promovarea acesteia în ţară şi străinătate prin varii mijloace (târguri de carte, seminarii, sesiuni de comunicări, donaţii de carte, schimburi culturale ş.a.); publicarea unor ediţii anastatice ale operei lui Lucian Blaga; reeditarea unor scrieri importante ale acestuia.

Nebanuitele trepte blaga editie multilingva ars longa

Editura Ars Longa din Iași va lansa noua apariție: Lucian Blaga, Nebănuitele trepte, ediţie multilingvă de lux, colecţia „Către cititor”. Volumul cuprinde versiunile inedite în limbile franceză, spaniolă, engleză şi germană a douăsprezece poeme din ciclul Nebănuitele trepte (1943). Traduceri de Paul Villard (franceză), Christian Tămaş (spaniolă), Rodica Albu (engleză), Anneliese Poruciuc și Andrea Bargan (germană). Prefață de George Gană. Grafică de Nicoleta Bida-Șurubaru. Prezintă: Mioara Pop, Brânduşa Tămaş.

În 2006, Editura Ars Longa publica un volum cu un profil cu totul aparte: versiunea poeziei lui Lucian Blaga, Către cititori, în 18 limbi străine, în ediție de lux. Scriam atunci că gestul editurii ieșene este singular în contextul actual, neștiind că era doar începutul unui proiect care, iată, continuă cu succes și astăzi, prin publicarea anuală a unor selecții din volumele lui Lucian Blaga (în ordinea apariției lor în epocă), în ediții multilingve, bibliofile, realizate în condiții grafice deosebite. Au apărut până acum: Poemele luminii (2007), Paşii profetului (2008), În marea trecere (2009), Lauda somnului (2010), La curțile dorului (2011), La cumpăna apelor (2012), Nebănuitele trepte (2013). Volumele sunt însoțite de 100 CD-uri cu poeme în lectura actriţei Doina Iarcuczewicz, ilustraţie muzicală de Gheorghe Şfaiţer (Teatrul „Luceafărul” din Iaşi). CD-urile, distribuite gratuit, sunt destinate nevăzătorilor.

Amănunte despre această strălucită inițiativă editorială: Lucian Blaga în ediții multilingve, la Editura Ars Longa.

lucian blaga

În cadrul aceluiași proiect, vor fi prezentate vineri, 10 mai ediția anastatică Lucian Blaga, Cruciada copiilor. Dramă în trei acte, 1930 și volumul Lucian Blaga, Discurs poetic cruciada copiilor lucian blaga editie anastaticaşi discurs filosofic. Interpretări critice de Iulian Boldea și Eugeniu Nistor, apărute la Editura Ardealul din Târgu Mureș. Prezintă: Eugeniu Nistor, Mioara Pop.

Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina va lansa ediția româno-sârbă de Poeme de Lucian Blaga, prezentată de Maria Nenadici și Ileana Ursu.

Scriitorul Ion Brad va vorbi despre revista „Acasă” a Fundației Naționale „Satul Românesc”. La ora 15.30 va fi prezentat Programul destinat bibliotecilor publice din România, Biblionet. Lumea în biblioteca mea. În continuare vor avea loc lansări de carte ale editurilor: Humanitas (Căutătorii de povești de Radu Paraschivescu, Cătălin Ștefănescu, Irina Păcurariu, Vlad Petreanu); Buna Vestire din Blaj (Veta Biriș, Cântecul vieții de Ioan Moldovan, ediția a II-a, 2013) – ora 16.30; Eikon, Cluj-Napoca și Societatea nicolae iorga istoria bisericii romanestiSocietatea de poezie ARADOS, Polonia (Ovidiu Ivancu, Identitate culturală și mental colectiv românesc în postcomunism, 1990–2007. Imagini, mituri, percepții, repoziționări; The Woods Are Gowing Younger / Pădurile întineresc de Diarmuid Johnson, volum bilingv, traducere de Emilia Ivancu) – ora 17.00; Princeps din Iași (Viața și opera lui Ion Creangă de Emil Precup; Rostirea postmodernă. Generația poetică ’80 în literatura română de Daniel Corbu; Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a românilor de Nicolae Iorga) – ora 17.00; Lansarea colecţiei „Biblioteca virtuală – Mari scriitori români”. CD multimedia: Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc, Vasile Alecsandri, Mihai Ursachi ora 18.00.

La ora 18.30 Editura Nico din Târgu Mureș va prezenta volumele: Poezii verzi pe pereți de Nicolae Băciuț, Întoarcerea în Babilon (traduceri din poezia lui Nicolae Băciuț), Poemul din colivie (Nicolae Băciuț în interpretări critice).

targ carte alba 2013

alba transilvana 2013 program 11 mai

Programul zilei va începe la ora 10.00, cu un Moment artistic susținut de Grupul Primavera și Grupul Primavera jr. al Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, coordonator Marinela Popa.

La ora 11.00, Editura Marist din Baia Mare va lansa volumele: Regina Maria în amintirile Branului de Emil Stoian, Ultimul curier ilegal de Cornel Nemetzi și Cnutul Maicii Rusia de Cristian Negrea. Prezintă: Cristian Mareş.

Editura Tipo Moldova din Iaşi va prezenta volume de Aurel Pantea (Fragmente cu nimicitorul, colecţia „Poezie română contemporană”), Ioan Radu Văcărescu (Moartea lui Omu; Anul din luna săptămânii de ieri, colecţia „Opera omnia”), Rodica Braga (Vânare de vânt, colecția „Opera omnia”) Sonia Elvireanu (Fața întunecată a lui Ianus, colecția „Academica”, și Însingurarea irisului); Pace şi război (1940-1944). Jurnalul mareşalului Ion Antonescu, vol. I, editat de Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea; Antologie de poezie română contemporană (volum multilingv) – ora 13.00. Prezintă: Aurel Pantea, Aurel Ștefanachi, Diana Câmpan.

in trecerea timpului documentar blaga

În trecerea timpului… Documentar Lucian Blaga (1949–1951) de Eugen S. Cucerzan și Singurătatea pământului de Rodica Braga se află printre ofertele Editurii Ecou Transilvan – ora 16.00.

La ora 17.30 vor avea loc lansări ale editurilor Cartea Românească (Arhivele de la Monte Negro de Octavian Soviany) și Max Blecher (Piața cerului și Jurnal de bucătărie de Nora Iuga; Pulberea, praful și revoluția de Octavian Soviany). Prezintă: Daniel Cristea-Enache.

targ-alba-transilvana-cetate-alba-iulia-liber-sa-spun

Editura Ars Longa din Iași va lansa la ora 18.30 șapte noi apariții: Prezentul absent. Pușa Roth în dialog cu Dumitru Radu Popescu, biobibliografie și postfață de Costin Tuchilă (colecția „Summa cum laude”); José Guillermo Vargas, El cansancio del centauro / Oboseala centaurului, ediție bilingvă română-spaniolă, traducere de Flavia Cosma, prefață de Christian Tămaș (colecția „Española”); Luis Benítez, Manhattan Song. Cinci poeme occidentale, ediție bilingvă română-spaniolă, traducere de Flavia Cosma, prefață de Christian Tămaș (colecția „Española”); Ion Miloș, Singur cu adevărul / Seul avec la verité, ediție bilingvă română-franceză, îngrijită de Catinca Agache, traducere în limba franceză de Maria Augustina Hâncu, postfață de Constantin Frosin (colecția „Arcadia”); Samih Al-Qasim, Poeme, traducere din limba arabă, prefață și note: George Grigore și Gabriel Bițună (colecția „Alif”); Pușa Roth, Povestea alfabetului, carte pentru copii (colecția „Geppetto”); Dorel Vișan, Psaumes, traducere în limba franceză și prefață de Christian Tămaș. Prezintă: Mioara Pop, Catinca Agache, Costin Tuchilă, Christian Tămaș.

editura ars longa d r popescu prezentul absent ion milos luis benitez j g vargas colectia alif

Prezentul absent. Pușa Roth în dialog cu Dumitru Radu Popescu este a cincea apariție în cadrul colecției „Summa cum laude” a Editurii Ars Longa. Cartea este un adevărat eveniment literar și documentar, în același timp. Convorbirea cu scriitorul D. R. Popescu este o fascinantă incursiune în opera și biografia artistică a autorului Vânătorii regale, cu detalii revelatoare despre o întreagă epocă literară, mărturii de creație și reflecții asupra lumii contemporane.

Elaborate, dar fără a cădea în livresc, versurile cunoscutului poet peruan José Guillermo Vargas, străbătute de o tristețe metafizică deschid, într-un joc de lumini și umbre, calea scrutării sinelui și a lumii.

Cele „cinci poeme occidentale” ale argentinianului Luis Benítez, exponent de seamă al poeziei sud-americane, oferă cititorului o imagine reală a unei lumi superficiale în care universul existențial al ființei umane se pierde în fragmentele dispersate ale unei oglinzi în fața căreia omul contemporan se regăsește în fața unei alterități lipsite de sens.

„Ideea pe care o transmit poemele lui Ion Miloș este că omenirea și-ar putea regăsi sensul fundamental al existenței dacă ar da la o parte măștile ipocriziei, prejudecățile, dacă ar descoperi-redescoperi esența.” (Catinca Agache).

Al unsprezecelea volum din cunoscuta colecție „Alif” aduce în atenția cititorului român un cunoscut poet palestinian, Samih Al-Qasim, ale cărui poeme, pline de forță și dramatism, reconstituie un univers cultural din imagini simbolice: apa, piatra, gazela etc.

aiud victoria cozmolici

Victoria Cozmolici, Aiud

alba transilvana 2013 program 12 mai

La ora 12.00 va avea loc lansarea celor două volume de Poeme alese de Ion Mărgineanu, apărute la Editura Ardealul (antologie de Mircea Tomuș). La ora 13.00, sub genericul „Interferențe culturale transilvănene”, vor fi prezentate volume de Mihai Pascaru (Efectul Pygmalion, sinteze de sociologie aplicată), Monica Grosu (Literatura Apusenilor), Constantin Cubleșan (Lectura, profesiune și delectare), Mircea Popa (Agârbiceanu. Constelația realului), Lucia Stănescu (A fost o viață sau un vis?), apariții ale Editurii Eikon.

La ora 14.30 va avea loc decernarea premiilor Concursului de artă plastică pe motive blagiene, „Vreau să joc”. Participă elevi ai Liceului de Muzică și Arte Plastice din Alba Iulia. În continuare vor fi decernate premiile Concursului de bricolaj și eseuri literare „Salvează o carte”.

victoria cozmolici kitten and cat 2

Victoria Cozmolici, Pisoi și pisică, 2

La ora 17.00, la Muzeul Național al Unirii va avea loc vernisajul expoziției Vise în culori a artistei Victoria Cozmolici (Republica Moldova). Prezintă: Gabriel Rustoiu, Mioara Pop, Ioan Hădărig. La același muzeu va fi vernisată expoziția Atingerea AfriciiKingsley Nwabia (Nigeria) – ora 18.00.

Programul ultimei zile se va încheia cu un spectacol de muzică și poezie, Pelerinaj spre insulele celtice, în Sala Unirii de la Muzeul Național al Unirii, ora 19.00. Invitați: Diarmuid Johnson (Irlanda, Țara Galilor), Emilia Ivancu, Przemisław Wawrzyniak (Polonia).

Programul complet al Târgului de Carte „Alba Transilvana”: Catalog de evenimente.

În aceeași perioadă, 10–12 mai 2013, la Lancrăm, Sebeş și Alba Iulia se va desfăşura cea de a XXXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”.

Costin Tuchilă

„Năpasta” de Ion Luca Caragiale

După patru ani de la difuzarea primei serii a comediilor lui Caragiale în regia lui Sică Alexandrescu, cărora le-am dedicat patru emisiuni postate pe Portal „Centenar Caragiale”, Constantin Moruzan monta la Teatrul radiofonic drama Năpasta, distribuindu-i pe Nicolae Sireteanu (Dragomir), Constantin Codrescu (Gheorghe), George Calboreanu (Ion), Aura Buzescu (Anca), Tiberiu Simionescu (Crainicul). Această primă înregistrare cu Năpasta s-a difuzat în premieră în 22 ianuarie 1956, la ora 18.00, la Radio România I. În 1964, același regizor avea să realizeze o a doua versiune, cu o altă distribuție și substanțial diferită stilistic față de prima, renunțând la formula tradițională cu comentator, ceea ce conferă spectacolului mai multă teatralitate, apropiindu-se astfel de stilul montărilor moderne, inclusiv prin jocul actorilor: Boris Ciornei (Dragomir), Alexandru Azoiței (Gheorghe), Emil Botta (Ion), Olga Tudorache (Anca), Gheorghe Soare (Un țăran), Traian Moraru (Alt țăran). Premiera s-a difuzat în 14 octombrie 1964. […]

Celor patru versiuni radiofonice ale dramei Năpasta, existente în Fonoteca SRR, le este dedicată a cincea emisiune audio-video pe care o puteți viziona pe Portalul „Centenar Caragiale”. Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth. Fotografii: Valentina Vărzaru. Grafică de Costin Tuchilă. Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă.

Costin Tuchilă, Pușa Roth

Vezi emisiunea pe Portalul „Centenar Caragiale”

 

Aristizza Romanescu

Constantin Moruzan

Aura Buzescu

George Calboreanu

Emil Botta

Olga Tudorache

Fotografii de Valentina Vărzaru pentru emisiunea „Năpasta” de I. L. Caragiale

Concert aniversar al Corului „Preludiu”

Sâmbătă, 3 noiembrie 2012, ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român va avea loc concertul aniversar susţinut de Corul de Cameră „Preludiu”, la 40 de ani de la infiinţare. Dirijor: Voicu Enăchescu.

În program: Toinot Arbeaux – Pavana; Luca Marenzio – Sotto l’ombra; Antonio Scandelli – Bonzorno Madona; Pierre Passereau – Il est bel et bon; Luca Marenzio – Scherzando con diletto; Heinrich Schutz – Lobe den Herren meine Seele; Francis Poulenc – Prière; *** Doamne, pe noi miluieşte-ne; Romuald Tvardovsky – Vospoite gospodevi; Paul Constantinescu – Rugăciunea inimii; Nicolae Lungu – Iubi-Te-voi Doamne, solist: Ciprian Mardare; Dmitri Vasiliev – Aliluia, solişti: Gabriela Mădincă, Siluan Eloi; Iuri Falik – Necunoscuta; *** – Shenandoah (arr. James Erb); Bob Chilcott (arr.) – Ev’ry Time I Feel the Spirit; Constantin Arvinte – Trecui dealul la băiuţ; Richard Oschanitzky – Două colinde laice; Vasile Spătărelu – Floare albastră, solist: Marius Nine; Alexandru Paşcanu – Noaptea de mai; Gheorghe Cucu – Haz de necaz.

Cu ocazia aniversării a 40 de ani de activitate artistică, nume de prestigiu din lumea muzicală românească şi internaţională, dar şi oameni care iubesc muzica corală au semnat în Cartea de onoare a Corului „Preludiu”.

Claude Monet, Buchet de floarea-soarelui

„Gândindu-ne la Corul «Preludiu» şi la dirijorul fondator al său, Voicu Enăchescu, ne vine în minte această adâncă cugetare mioritică materializată atât de frumos într-un basm. Traseul de patru decenii al acestui frumos cor românesc şi al Maestrului său de fapt se aseamănă unui frumos basm: un cor care nu îmbătrâneşte, este mereu tânăr, aparţinător acestei vechi societăţi întemeiată de elevi şi profesori ai Liceului «Matei Basarab», cu o contribuţie semnificativă a unui nume nemuritor al neamului, Nicolae Iorga. Membrii lui, concordant cu numele aşezământului de cultură (Centrul Naţional de Artă «Tinerimea Română») stau în cor numai la vârsta indicată de făuritorii acestui locaş în care artele îşi dau mâna întru slujirea spiritualităţii româneşti. […]” – Prof. univ. dr. Dan Buciu.

„Repertoriul autohton, pornit de la clasicii noştri de temelie şi adus până la contemporanii valoroşi ai zilelor noastre, a fost abordat cu o grijă aparte. «Preludiu» a cântat foarte multă muzică corală românească şi a ştiut să sorteze pentru a fi audiate public lucrări efectiv valoroase, scrise de compozitorii noştri. Această alegere se datorează mai ales priceputului şi pretenţiosului conducător al formaţiei, exigentul dirijor Voicu Enăchescu, cel ce trudeşte de ani buni de zile şi pentru menţinerea mişcării corale româneşti sub aspect organizatoric şi de îndrumare, la nivel corespunzător pentru a fi cât mai competitivă în relaţiile noastre cu formaţii corale din străinătate.” – Stelian Olariu, dirijorul Corului Operei Naţionale Române.

„Despre «Preludiu» şi al său Maestru Voicu Enăchescu nu pot să vorbesc şi să scriu decât cu un mare respect. De ce acest respect? Pentru că e normal să fii recunoscător cuiva care ţi-a schimbat viaţa în bine într-o perioadă a existenţei în care era nevoie de aşa ceva. Am realizat atunci (în 1975) că pășeam într-o altă lume decât cea pe care o cunoşteam eu, o lume care m-a educat şi m-a făcut să înţeleg mai bine relaţiile interumane, o lume în care am învăţat să cânt, să râd şi să iubesc. […]” – Ştefan Năftănăilă, realizator Radio România.

„Primul concert al formaţiei a avut loc la 1 noiembrie 1972 pe scena Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti. Membrii fondatori fuseseră selecţionaţi din Corul Universităţii, dirijat în acea perioadă tot de Voicu Enăchescu. Acestora li s-au mai alăturat un grup de studenţi de la Conservator, constituind astfel nucleul de început al «Preludiului». […]

Repertoriul formaţiei este vast, cuprinzând peste 300 de lucrări de muzică preclasică, clasică şi romantică, colinde de Crăciun şi cântece religioase, muzică românească şi cântece din muzica popoarelor, lucrări din literatura contemporană, lucrări vocal-simfonice. Trebuie menţionat că toate piesele sunt interpretate în limba lor de origine.

Abordarea unui asemenea repertoriu impune din partea dirijorului şi a coriştilor o bună cunoaştere a stilurilor, o perfectă omogenizare a vocilor, o nuanţare fină şi calităţi tehnice remarcabile. Astfel, formaţia a parcurs, de la înfiinţare, nu doar un repertoriu de mare întindere, dar a abordat stiluri diferite, impunând o manieră proprie de interpretare unor lucrări din diverse epoci de creaţie şi demonstrând o indiscutabilă maleabilitate în execuţie. Această extremă mobilitate şi adaptabilitate la lucrări din epoci diferite şi de compozitori diferiţi sunt impresionante. […]” – Prof. Alina Pârvulescu, Secretar general ANCR.

Voicu Enăchescu

„Înregistrări de radio, televiziune şi disc (majoritatea la pupitrul «Preludiului»), participări în jurii de specialitate la festivaluri şi concursuri muzicale completează imaginea unei activităţi complexe, menite a impune un nume de referinţă în viaţa muzicală, la nivelul maeştrilor. Marcel Corneloup, preşedintele mişcării corale «A Cœur Joie International», a afirmat, în 1996, după audierea unui concert al Corului «Preludiu»: «De câte ori vă ascult, cred că perfecţiunea există. Ce frumuseţe!» Voicu Enăchescu este cel care a realizat-o, prin stăruire, voinţă şi muncă, în slujba talentului şi a muzicii.” – Prof. univ. dr. Grigore Constantinescu.

Editura Mușatinia la aniversare

Editura Muşatinia din Roman împlineşte în această lună, cea a lui gustar, 10 ani de activitate şi 100 de apariţii editoriale. Echipa „Liber să spun” urează Editurii Muşatinia „La mulţi ani !”, multe apariţii şi succes.

Pentru a onora această aniversare am preluat un fragment din interviul doamnei Emilia Ţuţuianu, fondatoarea editurii.

„Am fondat această editură în mai 2002, la îndemnul poetului Daniel Corbu, iar în luna august am editat prima carte… Am pornit la acest «dificil» dar frumos drum, în colaborare cu publicistul Gheorghe A. M. Ciobanu, filosoful prof. univ. dr. Tudor Ghideanu, poeta Cecila Pal, doamna Felicia Dumbravă şi diaconul Ciprian Ignat. Deşi tânără, trecută uneori sub tăcere, Editura Muşatinia a reuşit să dea cititorilor opere de mare valoare pentru cultura naţională şi implicit pentru cultura romaşcană. Am editat într-un timp destul de scurt în jur de 26 volume… iar acum în 2012 numărul titlurilor editate a ajuns la cifra simbolică de 100!

[…] „Editura Muşatinia face saltul cultural către maturitatea valorică, a edificării şi scoaterii în lumină a caldei asumări de către cititorii Cărţii frumoase şi adevărate. Peste puţin timp va ieşi de sub tipar un volum bibliofil, dedicat celor trei poete: Ioana Balaban, Irina Brânduşa Irimescu şi Viviana Michiu, plecate mult prea devreme dintre noi… Umbre ce dispar iremediabil, ceea ce nu se întâmplă cu veşnicia, această implacabilă eternitate abstractă şi impenetrabilă gândirii noastre… Un volum argumentativ despre ceea ce a pierdut literatura română prin moartea prematură a acestor poete… Am realizat acest volum printr-o frumoasă colaborare cu scriitorul pietrean Ermil Bucureşteanu. În perspectivă editorială anunţăm, cu deplin curaj şi înaltă responsabilitate, publicarea Cronicii Romanului, operă datorată marelui episcop de Roman, Melchisedec Ştefănescu (secolul al XIX-lea), istoric de mare valoare, atât de preţuit de către Nicolae Iorga.

Reeditarea de către Muşatinia a ediţiei princeps (1875) a Cronicii Romanului se bucură de colaborarea cunoscutului filosof ieşean prof. univ. dr. Tudor Ghideanu, de la Universitatea «A. I. Cuza» din Iaşi, specialist în istoria filosofiei româneşti. Şi tot în perspectivă, o dorinţă mai veche, editarea albumului de artă dedicat pictorului romaşcan Victor Stanciu. Rămâne să vedem în ce condiţii vom reuşi.”

Editura Cuget Românesc

La Editura Cuget Românesc a Parohiei Malovăţ, localitatea Malovăţ, județul Mehedinţi, prin stăruința părintelui profesor doctor Al. Stănciulescu-Bârda, au apărut de peste 20 de ani sute de titluri de cărţi şi broşuri cu conţinut teologic, istoric, literar, care au fost răspândite în parohia Malovăț, în ţară şi în străinătate în sistemul ,,cartea prin poştă”. Părintele Al. Stănciulescu-Bârda mărturisește că face acest lucru „cu convingerea că astfel facem un act de apostolat pentru Domnul Hristos şi în acelaşi timp slujim cultura şi neamul românesc. Nu avem nici o susţinere decât de la Dumnezeu şi de la cititorii noştri. Fiindcă am publicat lucrări pe înţelesul dumnealor şi care au răspuns căutărilor spirituale ale omului de astăzi, am putut rezista inflaţiei, concurenţei şi răutăţii multora, care au căutat să ne pună piedici.”

Vă prezentăm câteva titluri apărute la această editură:

Gheorghe Duncea, Tudor Vladimirescu, aşa cum l-am cunoscut

Gheorghe Duncea a fost căpitan al lui Tudor Vladimirescu. Este unul dintre prietenii cei mai apropiați ai lui Tudor Vladimirescu. Au fost împreună de la vârsta de cinci ani. Au fost colegi de școală, tovarăși în afaceri, în armată, în lupte. Lucrarea de față cuprinde însemnările scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris ,,cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou. Însemnările lui s-au păstrat ,,la căpriorul unei case” din Prejna, au fost transcrise de un urmaș al său, au fost publicate în reviste din perioada interbelică sub formă de serial și văd acum pentru prima dată lumina tiparului sub formă de carte. Manuscrisul este însoțit de un studiu introductiv semnat de Pr. Stănciulescu-Bârda. „Ne facem o datorie de conștiință din publicarea acestui manuscris și sperăm că el va intra în circuitul științific și-n atenția istoricilor și a marelui public.”

Sf. Irineu al Lyonului, Cuvânt împotriva ereziilor, traducere de prof. Elena Nistor

Sfântul Irineu al Lyonului a trăit în secolul al II-lea în Occident. Până azi, el este cinstit atât în Biserica Romano-Catolică, cât și în Biserica Ortodoxă, iar scrierile lui recunoscute în ambele biserici ca puncte de reper în ceea ce privește învățăturile dogmatice. Scrierile sale, atâtea câte ni s-au păstrat, constituie un tezaur nepreţuit, un creuzet în care a fost plămădită învăţătura creştină autentică, în care izvoarele principale, respectiv Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, sunt întoarse pe toate feţele şi din ele se scoate filonul de aur al adevărului nealterat.

Temele majore ale lucrărilor Sf. Irineu privesc în special dogmele referitoare la Sfânta Treime, persoanele Sfintei Treimi, mântuirea omului și multe altele. Activitatea lui privește, pe de o parte, lucrarea de convertire a popoarelor necreștine cu care intră în contact, pe de alta lupta împotriva vechilor religii din epocă și nu în ultimul rând lupta împotriva ereziilor vremii, în special împotriva gnosticismului și a ereziilor care atacau învățătura despre Mântuitorul Iisus Hristos. În măsura posibilităților sale, Sf. Irineu a contribuit la restabilirea și consolidarea creștinismului apusean cu cel răsăritean din vremea lui. Lucrarea de față este un adevărat tratat de hristologie.

Prof. Dr. Constantin Negreanu, Istoria proverbului românesc

Constantin Negreanu a inițiat o adevărată școală de paremiologie în Mehedinți. El însuși și-a luat doctoratul cu o teză despre proverbele românești, a editat câțiva ani o revistă de paremiologie, a organizat și condus patru simpozioane naționale de paremiologie, a reeditat vechi culegeri de proverbe românești, a publicat numeroase articole și studii în țară și străinătate despre proverbele românești și era pe punctul de a obține aprobările necesare pentru a înființa la Turnu Severin o secție a Academiei Române pentru studiul proverbelor. Suflul morții l-a smuls dintre noi și proiectele lui au rămas neîmplinite.

,,Proverbele ne oferă exemple concludente ale felului cum s-a reflectat învățătura dogmatică și practica litur¬gică în mentalitatea colectivă. Este surprinzător cu câtă atenție și cu câtă profunzime omul din popor a receptat adevărul teo¬logic, l-a trecut prin filtrul conștiinței și sufletului său, l-a concentrat în cupa foarte strâmtă și sintetică a proverbului și l-a transmis din generație în generație. Sperăm că ne va ajuta Dumnezeu ca în viitorul apropiat să dăm la lumină o antologie de proverbe religioase românești și o sinteză de etnoteologie bazată pe tezaurul inestimabil al paremioticii românești. Stu¬diul de față este un început.” (Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Sfintele Taine și proverbele românești).

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română” (1874–2004), vol. I

Primul volum cuprinde secțiunile Biblică (Sfînta Scriptură, Vechiul Testament, Noul Testament, Arheologie Biblică), Sistematică (Dogmatică, Morală, Filozofie Creștină), Practică (Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Muzică Psaltică, Pedagogie, Sectologie). Este un instrument de lucru de mare valoare pentru teologi, dar și pentru cercetători.

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Urme

Este o lucrare de literatură în general, deși cuprinde materiale și de altă factură, grupate în capitole precum: File de legendă, Oameni, fapte și întâmplări de altădată, Eseuri, Versuri, Documentare, Oameni, fapte și întâmplări de azi, Biserica și Școala, Aspecte pastorale, In memoriam, Recenzii. Oricum, cititorul nu are timp să răsufle sau să se plictisească din momentul în care începe lectura acestei cărți pline de viață. „Călători suntem pe drumul vieții. Încercăm fiecare să lăsăm un semn al trecerii noastre pentru cei prezenți, pentru cei viitori. Unii lăsăm palate, alții averi, alții de toate; unii lăsăm copii, alții un nume bun; unii lăsăm ură și blesteme, cirezi de vite, mașinării de tot felul, alții un rând într-o carte de istorie; unii lăsăm o poezie sau o melodie, un tablou sau un monument. Oricum, nu vrem să trecem ca pasărea prin aer și peștele prin apă […]. Toată viața m-am chinuit să scriu o carte! Au ieșit mai multe, pe care le-am răspândit până la marginile lumii. Nu știu, însă, dacă măcar vreuna din ele îmi va supraviețui și va fi o urmă a trecerii mele prin această lume. Știu doar atât, că fiecare carte este un semn al iubirii mele față de semeni și față de Dumnezeu, este încă o formă prin care îmi împlinesc misiunea.”

Profeții privind România, vol. I.

Conștient că există în toate vremurile și în toate timpurile oameni înzestrați de Dumnezeu să prezică sau să prevadă viitorul, am început o serie cu astfel de scrieri care privesc România sau contextul internațional în care se derulează istoria țării noastre. Pentru aceasta, am considerat că cel mai reprezentativ în acest sens este Sundar Singh. Într-o vreme în care emigrația este masivă, în care atâția dintre confrați se declară nemulțumiți că sunt români, venim cu această scriere, pe care, după ce o citești, îi mulțumești lui Dumnezeu că te-a rânduit să fii român și să trăiești în România de azi și de mâine.

Colinde din Transilvania, vol. IV

„Cu ajutorul lui Dumnezeu, încheiem seria celor patru volume din seria Colindelor din Transilvania, la care se adaugă volumul Balade din Transilvania, culese de neobositul folclorist Pavel Rătundeanu-Ferghete de-a lungul ultimei jumătăți de veac. Precizăm, însă, că nu este specie folclorică, din care acest admirabil român să nu fi descoperit măcar câteva piese. Uneori acestea acoperă zeci de pagini, alteori greutatea manuscriselor însumează câteva kilograme. Pavel Rătundeanu-Ferghete a fost și a rămas un om modest sub aspect material și social, tocmai în această vreme în care goana după avere și mărire este mai acerbă decât oricând! El partea bună și-a ales, reușind să intre, prin muncă și sacrificii numai de el știute, în universul lui a fi. Culegând și făcând lumii cunoscută această zestre inestimabilă a sufletului românesc, poți înțelege mai bine miracolul supraviețuirii neamului de-a lungul mileniilor într-o zonă atât de frământată, atât de încercată și atât de binecuvântată. Colindele din această carte sunt grupate pe teme, precum: Colinde de Crăciun, Colinde de Anul Nou, Colinde de Bobotează, Colinde de Florii, Colinde de Paști, Colinde pastorale (dintre acestea avem 19 variante la Miorița), Colinde istorice, Colinde diverse etc.”  (Pr. Al. Stănciulescu-Bârda).

Pr. Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Ortodoxia” (1949–2008)

Revista ,,Ortodoxia” a fost și este un fel de prințesă a revistelor bisericești. Dacă ,,Biserica Ortodoxă Română” se voia un fel de ,,buletin” al instituției, în care să se consemneze în primul rând faptele și după aceea articolele, studiile și recenziile, dacă ,,Studii Teologice” era revista facultăților de teologie, având menirea să găzduiască, în primul rând, studiilor profesorilor, masteranzilor și doctoranzilor în teologie, revista ,,Ortodoxia” era, pe de o parte, creuzetul în care se plămădeau ideile și pozițiile teologiei românești față de curentele religioase care se vehiculau în lume la un moment dat, iar pe de altă parte, tribuna de la care răsunau vocile cele mai autorizate ale teologiei ortodoxe românești cu prilejul contactelor pe care Biserica Ortodoxă în general și Biserica Ortodoxă Română le avea cu bisericile surori și cu cultele creștine sau religiile lumii. Ea a fost ,,vârful de lance” al Bisericii noastre în confruntările ecumenice și teologice internaționale. Nivelul acestei reviste a fost întotdeauna superior celorlalte reviste centrale bisericești. Am putea spune, că materialele cele mai bune au fost publicate aici, ca o carte de vizită a teologiei românești. Cele mai bine realizate studii ale profesorilor noștri de teologie și al celorlalți colaboratori au găsit găzduire în paginile acestei reviste. Chiar tezele de doctorat au fost selectate și au fost publicate aici doar cele care aveau deschidere spre universal, spre domeniul ecumenic. Poate pentru cititorii de rând și pentru unii preoți a fost mai greoaie prin limbajul utilizat, dar trebuie înțeles acest lucru ca pe ceva firesc în contextul misiunii pe care îl avea revista.

Viețile Sfinților, vol. II

„Anul trecut am tipărit volumul I din această serie și l-am distribuit gratuit de Sărbători tuturor familiilor din parohie și celor din afara parohiei, care ne-au ajutat în timpul anului. Aceasta este deja o tradiție în parohia noastră. Pentru anul acesta, le dăruim vol. II. Vol. I cuprindea viețile sfinților din lunile ianuarie, februarie și martie. Actualul volum preia textul oficial, stabilit de Sfântul Sinod și cuprinde viețile sfinților pe luna aprilie, la care s-au adăugat textele pericopelor biblice reprezentând Sf. Evanghelie, Apostolul și troparul zilei, cât și cugetări din Sfinții Părinți. Volumul II din Viețile Sfinților cuprinde povestirea principalelor momente din viața sfinților înscriși în calendarele creștine ortodoxe în luna aprilie. Nu putem vorbi de sfinții dintr-o anumită perioadă a istoriei creștine, ci de o epocă foarte extinsă, dacă este să ne gândim că cei dintâi sfinți căzuți pentru Hristos și credința creștină au fost chiar dintre Sfinții Apostoli și ucenicii lor, iar ultimii menționați în prezentul volum au trăit în secolul al XIX-lea. Nu putem vorbi nici de sfinți dintr-o anumită parte a lumii. Unii dintre ei au trăit în Imperiul Roman și au suportat persecuțiile greu de înțeles pentru omul zilelor noastre, alții în Imperiul Bizantin și au luptat pentru apărarea valorilor majore ale învățăturii creștine, prin sinoadele ecumenice, prin scrierile lor, prin predica lor, dar mai ales prin însăși jertfa vieții lor. Alții au trăit în Europa Occidentală, alții în Rusia țaristă sau în Principatele Române. Viețile Sfinților nu sunt povești, ci fapte de viață, scrise cel mai adesea cu sânge și lacrimi, dar și cu speranță nestrămutată. Cu ani în urmă, răsfoiam la Biblioteca Academiei din București câteva din cele peste 40 de volume din Vitae Sanctorum (Viețile Sfinților), care cuprindeau hotărârile judecătorești ale instanțelor romane privitoare la creștinii care nu voiau să jertfească idolilor sau să mănânce din cele jertfite acestora, care nu voiau să ia parte la manifestările și sărbătorile dedicate împăratului, care era socotit zeu sau semizeu (secolele I–IV). Romanii nu ucideau pe creștini de dragul de a ucide, ci îi condamnau în urma unei judecăți oficiale, desfășurată după toate regulile procedurale, în conformitate cu legislația imperială în vigoare de la acea dată. Colecția menționată mai sus conținea, așadar, sentințele judecătorești, prin care erau condamnați la moarte pentru nerespectarea legilor imperiului. Volumul de față nu ne prezintă documente judecătorești, ci povestirea multora din acele procese. Vedem oameni simpli, oameni cu diferite ocupații, cu diferite pregătiri intelectuale, cu diferite poziții sociale, care manifestă credința și apartenența lor la Biserica lui Hristos cu un curaj impresionant. Nu se înfricoșează de judecată, de bătăi, de închisoare, de maltratări, de moarte. Mărturisesc credința lor și suportă cu un eroism cutremurător metodele sălbatice prin care li se storcea și ultima picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de: sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul pentru apărarea învățăturilor fundamentale ale credinței creștine: Sfânta Treime, Maica Domnului, Sfintele Taine, Sfintele Icoane și multe altele. Pentru curajul lor suferă alungări din funcții, confiscări de averi, exiluri, bătăi și chiar moartea. Aceștia sunt stâlpii teologiei creștine, pe care se sprijină Biserica de două mii de ani. Astfel de modele de credință și de viață oferim enoriașilor și cititorilor noștri, într-o vreme în care mass-media, pe toate canalele sale, oferă cu totul alte modele.” (Pr. Al. Stănciulescu-Bârda).

Anton Pann, De la lume adunate și iarăși la lume date…, ediția a II-a

Prima ediție a acestei lucrări a apărut în 1976. Ea reunește 1678 cugetări, maxime și proverbe selectate din opera lui Anton Pann, organizate pe teme și probleme, cu prefață, tabel cronologic, note și indice tematic realizate de Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. Anton Pann este primul cântăreț bisericesc cunoscut, care s-a înscris la loc de cinste în rândul marilor oameni de cultură, plămăditorilor de limbă, culegătorilor de folclor, muzicienilor rafinați, într-un cuvânt, reprezentanților de seamă, cu care veacul al XIX-lea românesc a intrat maiestuos în istorie.

Al. Stănciulescu-Bârda, Nicolae Iorga. Concepția istorică (Prefață de Acad. Ștefan Pascu), ediția a II-a

Prima ediție a cărții a apărut în 1994. Actuala ediție este revăzută și îmbunătățită, fiind dedicată împlinirii a 140 de ani de la nașterea istoricului și savantului român. Lucrarea are o poveste interesantă, fiind respinsă de mai multe ori de cenzură înainte de 1989, pentru simplul motiv că autorul era preot, dar în ciuda faptului că președintele Secției de Științe Istorice a Academiei Române îi semna referatul și prefața, susținând publicarea. Regretatul acad. Ștefan Pascu scria despre această carte, printre altele: ,,Lucrarea lui Al. N. Stănciulescu-Bârda, nu e nici neavenită, nici inutilă şi nici de prisos. Dimpotrivă, este binevenită şi, de aceea, bine privită, întrecându-le pe cele dinainte prin vastitatea sa, prin bogăţia informaţiei şi prin strădaniile, reuşite, de analiză şi interpretare în contextul istoriografiei vremii. Pentru realizarea ei, autorul a întreprins o muncă laborioasă, investigând mai întâi opera principală a lui Nicolae Iorga, confruntând-o cu concepţiile contemporanilor săi şi cu concepţia materialist-istorică, ducând mai departe ceea ce s-a scris până acum în problemă. Impresionanta bibliografie consultată, pe care se bazează impresionanta bogăţie de note, stă mărturie a hărniciei, seriozităţii şi cuprinderii teoretice a gândirii istorice a lui Nicolae Iorga. O lucrare muncită cu pasiune şi dăruire şi, de asemenea, cu hărnicie de albină, culegând, autorul, din zecile de mii de pagini ale lui Nicolae Iorga şi din alte mii ale altor istorici ceea ce se referea la subiect. Acest bogat material informativ a fost apoi organizat într-o structură corespunzătoare, potrivit proble¬mei înfăţişate […]. Al. N. Stănciulescu-Bârda şi-a deschis cu grijă drumul printre numeroasele meandre, construind o carte bogată în informaţii, precum şi în judecăţi, proprii sau împrumutate, pentru a înfăţişa concepţia istorică a unui mare istoric. Este aşezat, astfel, prin această lucrare, Nicolae Iorga pe piedestalul ce i se cuvine şi ca teoretician al istoriei, întregindu-i, astfel, personalitatea ce a dominat cu prestigiu de necontestat două generaţii de istorici, români şi străini […]. În noua formă cred că lucrarea corespunde din punct de vedere ştiinţific şi de aceea propun şi susţin publicarea sa.”

Pr. Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Studii Teologice” (1929–2008)

Lucrarea este o adevărată cheie, cu care se deschide cu ușurință un tezaur de cultură teologică, respectiv colecția revistei ,,Studii Teologice” pe o perioadă de 80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic (Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un indice alfabetic de autori încheie cartea. Ea se adresează ierarhilor, preoților, elevilor seminariști, studenților teologi, masteranzilor și doctoranzilor, tuturor cercetătorilor și oamenilor de cultură. Normele de alcătuire a unor astfel de lucrări promovate de Academia Română au constituit un ghid inestimabil pentru autori.

Editura Cuget Românesc – oferta de carte