Opera Comică pentru Copii a intrat în circuitul „Noaptea Europeană a Muzeelor”

Noaptea Muzeelor la OCC

eveniment liber sa spunPentru prima dată în istoria instituției, Opera Comică pentru Copii aderă la programul „Noaptea Europeană a Muzeelor”, invitând publicul de toate vârstele la o incursiune în miraculoasa lume din spatele cortinei, unde prind viață poveștile atât de îndrăgite de cei mici și cei mari.

Sâmbătă, 16 mai 2015, noaptea, în intervalul 20.00–02.00, iubitorii de operă şi balet vor avea ocazia să descopere fosa orchestrei, scena mare, unde vor lua parte la procesul de schimbare a decorului, sălile de studiu şi de repetiţie, cabinele şi magaziile, unde vor descoperi decoruri, costume și butaforie. Foierul Alb al instituţiei va oferi vizitatorilor scurte recitaluri vocal-instrumentale şi de balet.

„Lumea unui spectacol de operă este fascinantă. Până la produsul final, care delectează spectatorul așezat confortabil în fotoliu, sunt nenumărate aspecte, de care se ocupă o armată de oameni. Ne bucurăm să împărtășim aceste mici secrete care fac diferența dintre fantezie și realitate tuturor celor curioși să descopere cum se întâmplă magia pe scenă și în culise.”, a declarat Felicia Filip, managerul instituției.

Noaptea Muzeelor este un eveniment european, iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa în anul 2005. Evenimentul este patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor. Noaptea Muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, care are loc pe 18 mai.

Anul acesta, Opera Comică pentru Copii pregătește alte două noi producții: „Fetița cu chibrituri” (balet, premiera pe 12 iunie) şi „Münchhausen”, de Dan Dediu (operă, premiera are loc în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, în datele de 5 şi 6 septembrie). Biletele se pot achiziționa prin rețeaua bilete.ro – cu 48 de ore înainte de spectacol – și de la casa de bilete a Operei Comice pentru Copii (Calea Giulești nr. 16), cu o oră înaintea începerii spectacolului, în limita locurilor disponibile.

Emil Pantelimon

Director Comunicare, Opera Comică pentru Copii

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Muzica

Arhiva categoriei Muzee

Aniversarea Muzeului Satului – 79 de ani de la înfiinţare

aniversarea muzeului satului afis

15–18 mai 2015

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” aniversează 79 de ani de existenţă în data de 17 mai 2015. Cu această ocazie, vor avea loc o serie de activităţi în perioada 15–18 mai, menite să cinstească acest moment important din istoria muzeului.

Vineri, 15 mai: Deschiderea oficială a evenimentului

Program variat ce cuprinde: colocviul „Artă sacră – Restaurare”, expoziţia etnografică „Feminitate şi împodobire ce valorifică patrimoniul muzeului”, spectacol folcloric, târg al meşterilor populari, lansare de carte.

Vineri 15 mai–duminică 17 mai: Festivalul Culturii Thailandeze

Eveniment organizat în colaborare cu Ambasada Regatului Thailandei în România cu scopul de a face cunoscută poporului român cultura thailandeză printr-un spectacol de muzică şi dans specific, ateliere meşteşugăreşti, gastronomie tradiţională, expoziţie de fotografie turistică.

muzeul-satului-bucuresti

Sâmbătă, 16 mai 

Ritmuri de cântec şi joc în tonurile Fanfarei Militare a Jandarmeriei Române, recitaluri muzicale susţinute de grupurile folclorice Gorjeanca – Tg. Jiu şi Doruri muscelene – Mihăeşti, Argeş, medalion creator popular Alexandru Ilinca, opincar – Rm. Vâlcea.

După-amiaza Muzeului Satului – Proiect dedicat Nopţii Muzeelor

În recital renumiţii intrepreţi de muzică populară Ştefania Rareş, Ionela Prodan, Viorica Flintaşu, Aneta Stan, Dumitru Zamfira, Ionuţ Dolănescu şi ansamblul folcloric Ţara Vrancei – Focşani, Vrancea, ateliere de creaţie – icoane pe sticlă, ţesut, opincărie, momente de cultură aromână ilustrate prin lansări de carte şi expoziţie de fotografie.

Orele 15.00–19.00: Acces gratuit pentru public în cadrul programului european Noaptea muzeelor.

Duminică, 17 mai : Aniversarea Muzeului Satului – 79 de ani de la înfiinţare

Program dedicat ctitorilor Muzeului Satului (onoruri militare, muzică corală şi de taraf, demonstraţii ale meşterilor populari, muzică şi dans: etnii în dialog: greci, aromâni şi ruşi lipoveni), teatru.

Luni, 18 mai: Ziua Internaţională a Muzeelor

Program adaptat conform tematicii propusă de ICOM pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Muzeelor. Anul 2015 aduce a 38-a ediţie a acestei „sărbători” (1977) pentru a înştiinţa opinia publică cu privire la rolul muzeelor în dezvoltarea societăţii.
Tema celei de a 38-a ediţii este: „Muzee pentru o societate durabilă”.
Întâlniri cu meşteri populari, ateliere de creaţie, ghidaje tematice – contribuţii la prezentarea şi valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial.

Mai multe detalii:
Biroul Relaţii Publice:
021 317 91 03/int. 178
e-mail: relaţii.publice@muzeul-satului.ro

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Muzee

Arhiva categoriei Aniversare

17 mai – Noaptea Europeană a Muzeelor

muzeul paul paltanea galati

eveniment liber sa spunMuzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi vă aşteaptă sâmbătă, 17 mai 2014, în intervalul orar 18.00-1.00 să sărbătorim Noaptea Europeană a Muzeelor.

În NOAPTEA în care muzeele amintesc cât de importantă este cultura, publicul gălăţean este invitat să rememoreze TRECUTUL prin expoziţiile găzduite de secţiile Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”, din municipiul Galaţi:

Secţia din Str. Domnească, nr. 25

Expoziţii: Arme albe şi de foc (sec. al XIX-lea–înc. sec. al XX-lea); Secvenţe arheologice gălăţene.

Vernisajul expoziţiei Secvenţe arheologice gălăţene – ora 18.00

muzeul-de-istorie-paul-paltanea-galatiMuzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi în parteneriat cu Muzeul Mixt Tecuci propune publicului câteva „secvenţe” privitoare la evoluţia comunităţilor umane ce au locuit pe teritoriul actual al judeţului Galaţi, în preistorie şi perioada romană. Alăturarea acestor perioade s-a realizat din dorinţa de a face cunoscut publicului două dintre cele mai importante situri arheologice din judeţul Galaţi, Tirighina-Bărboşi şi Negrileşti, cercetate în numeroase campanii de specialiştii celor două instituţii.

Situl de la Negrileşti este unul dintre cele mai bogate situri arheologice aflate pe teritoriul judeţului Galaţi, aici descoperindu-se urme materiale ce dovedesc o continuitate de locuire remarcabilă ce îşi are începuturile în neoliticul timpuriu şi epoca bronzului. Cercetările arheologice derulate în ultimii ani de către Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi şi Muzeul Mixt Tecuci, atestă o locuire intensă a acestui areal şi pentru mileniul I p. Chr. şi perioada medievală.

Expoziţia, organizată de muzeograful Costel Ilie, prezintă artefacte ce provin din situl arheologic Negrileşti, judeţul Galaţi, descoperite în trei locuinţe datate mileniul VI a. Chr. Bunurile culturale sunt specifice culturii Starčevo-Criş şi redau evoluţia societăţii umane la începutul neoliticului, schiţând viaţa cotidiană a comunităţilor respective prin intermediul vaselor ceramice, uneltelor din piatră şi os, plasticii zoomorfe şi a obiectelor de cult.

Cel mai important sit arheologic roman aflat în sudul Moldovei, Tirighina-Bărboşi, este reprezentat prin descoperiri de excepţie ce surprind complexitatea vieţii cotidiene şi spiritualitatea locuitorilor din aşezarea romană de la gura Siretului în secolele II-IV p. Chr.

muzeul-de-istorie-paul-paltanea-galatiMuzeul „Casa Cuza Vodă”, Str. Al. I. Cuza, nr. 80

Expoziţii:

Ambient monden românesc – A doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului XX; Patrimoniu muzeal 1939–2014.

Exponatul lunii: „Diploma de Doctor în Medicină a lui George Latouphis, acordată de Academia Franceză, Facultatea de Medicină din Paris, 1884”.

Muzeul „Casa Colecţiilor” (Clădirea fostei Farmacii Ţinc), Str. Eroilor, nr. 64:

Expoziţii:

Ambient interior gălăţean – sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX”; Restituiri Makşay; Smaranda Brăescu – Regina aerului, 50 de ani de cooperare europeană în Spaţiu; Filatelia românească între modernitate şi contemporaneitate; Medalistica românească între 1839–1939.

Vernisaje:

Filatelia românească între modernitate şi contemporaneitate – ora 19.00

Muzeul gălăţean deţine peste 6700 de bunuri filatelice (mărci poştale, coliţe, plicuri poştale, blocuri filatelice, emisiuni de prima zi, etc.) care se constituie într-o atractivă colecţie ce poate fi vizionată de publicul gălăţean. Expoziţia prezintă cele mai relevante emisiuni din secolele XIX-XX emise de către Poşta Română şi Romfilatelia.

Medalistica românească între 1839-1939 – ora 19.00

Medaliile sunt mărturii în metal ce exprimă preocuparea societăţii de a imortaliza pentru viitor diferite evenimente şi fapte deosebite, personalităţi marcante, sau de a cinsti şi răsplăti pe cei merituoşi pentru serviciile aduse binelui public.

Muzeul gălăţean deţine în colecţiile sale peste 1000 de medalii din care aproape 200 sunt prezente în expoziţia Medalistica românească între 1839–1939, ce propune o scurtă incursiune în secolele XIX şi XX, perioadă în care s-au aşezat fundamentele României Moderne.

Expoziţia organizată de muzeograful Costel Ilie prezintă, prin varietatea informaţională sintetizată de aceste medalii, o imagine amplă asupra societăţii româneşti, cuprinzând referiri atât la momente cruciale din istoria României Moderne, cât şi la unele aspecte privind economia, cultura, viaţa comunităţilor locale sau a unor mari personalităţi istorice, politice şi culturale.

Accesul este liber.

 

Maratonul de Poezie şi Jazz

maratonul de poezie si jazz

Sâmbătă, 18 mai 2011, de la ora 20.00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (B-dul Dacia nr.12), va avea loc cea de-a V-a ediţie a evenimentului multiart Maratonul de Poezie şi Jazz. 45 de scriitori români contemporani din generaţii şi geografii literare diferite vor susţine lecturi publice de poezie, în dialog artistic cu Mircea Tiberian & friends.

Această a V-a ediţie se bucură de sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi este unul dintre programele culturale importante în cadrul Nopţii Europene a Muzeelor. Noaptea Muzeelor este un eveniment iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM), la care participă anual aproximativ 3.000 de muzee din Europa. Maratonul de Poezie şi Jazz face parte din programul Târgul Naţional al Cărţii de Poezie ce se desfăşoară, între 16–19 mai 2013, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Scriitorii participanţi la această a V-a ediţie a Maratonului de Poezie şi Jazz sunt: Şerban Axinte, Daniel Bănulescu, Andrei Bodiu, Magda Cârneci, Gabriel Chifu, Dan Mircea Cipariu, Traian T. Coşovei, Ioana Crăciunescu, Laura Dan, Ioana Diaconescu, Virgil Diaconu, Simona-Grazia Dima, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Rodian Drăgoi, Bogdan Ghiu, Horia Gârbea, Mihail Gălăţanu, Adrian Alui Gheorghe, Ioana Greceanu, Valentin Iacob, Dan Iancu, Florin Iaru, Viorel Lică, Doru Mareş, Ioan Matiuţ, Clara Mărgineanu, Anca Mizumschi, Ion Mureşan, Viorel Mureşan, Andrei Novac, Adrian Pârvu, Nicoleta Popa, Valeriu Mircea Popa, Bogdan O. Popescu, Ofelia Prodan, Cornelia Maria Savu, Cassian Maria Spiridon, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Grigore Şoitu, Eugenia Ţarălungă, Lucian Vasilescu, Paul Vinicius şi Florina Zaharia.

„Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit în aceşti ultimi cinci ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, poezia şi jazz-ul. Este socotit de către mulţi colegi ai mei de breaslă drept Revelion al Poeţilor şi al Poeziei, un bun prilej de ipoteze şi de certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca terapie de salvare sufletească şi chiar socială. Cei 45 de poeţi invitaţi vor avea, fiecare în parte, o lectură din propriile lor poeme de cinci minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă pentru toţi cei care nu au fost cotropiţi de consumism, tabloidizare şi secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că într-o ţară normală la cap şi la suflet contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate”, a declarat Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului.

Garoafe mov petru udrea

Petru Udrea, Garoafe mov

Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care să fie promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: poezie şi jazz.

Maratonul de Poezie şi Jazz este organizat de asociaţiile non-guvernamentale şi non-profit Euro Culturart (preşedinte: Dan Mircea Cipariu), Open Art (preşedinte: Ioan Cristescu), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (director interimar: Lucian Chişu), Biblioteca Metropolitană Bucureşti (director interimar: Nicolae Iliescu), Institutul Cultural Român: preşedinte Andrei Marga) şi Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” (director general: Alina Moldovan). Evenimentul este sprijinit financiar de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi susţinut de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER) şi Asociaţia Difuzorilor şi Editorilor- Patronal al Cărţii (ADEPC).

Maratonul de Poezie şi Jazz se bucură de parteneriatul media şi de coproducţie oferit de Radio România Cultural (redactor șef: Oltea Şerban-Pârâu) şi de parteneriatele media ale săptămânalelor „Cultura”, „Observator cultural” şi www.agentiadecarte.ro.

Coordonatori proiect: Dan Mircea Cipariu, Ioan Cristescu.

Art Director: Mihai Zgondoiu.

Programul Maratonului de Poezie şi Jazz, ediţia a V-a

Invitat special: Mircea Tiberian & friends

Sâmbătă, 18 mai 2013, ora 20.00 ; duminică, 19 mai 2013, ora 01.00.

Moderatori : Dan Mircea Cipariu & Ioan Cristescu

Invitaţi:

Ora 20.00–21.00: Ion Mureșan, Ioana Crăciunescu, Traian T. Coşovei, Cornelia Maria Savu, Eugen Suciu, Ioana Diaconescu, Magda Cârneci, Florin Iaru, Bogdan O. Popescu, Viorel Mureşan.

Ora 21.00–22.00: Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Andrei Bodiu, Doru Mareş, Lucian Vasilescu, Anca Mizumschi, Adrian Suciu.

Ora 22.00–23.00: Adrian Alui Gheorghe, Simona-Graţia Dima, Gellu Dorian, Ofelia Prodan, Cassian Maria Spiridon, Şerban Axinte, Florina Zaharia (Galaţi), Ioan Matiuţ (Arad), Virgil Diaconu, Andrei Novac.

Ora 23.00–24.00: Marian Drăghici, Ioana Greceanu, Valeriu Mircea Popa, Eugenia Ţarălungă, Mihai Gălăţanu, Daniel Bănulescu, Adrian Pârvu, Rodian Drăgoi.

Ora 00.00 – 01.00: Dan Iancu, Clara Mărgineanu, Nicoleta Popa, Valentin Iacob, Laura Dan, Viorel Lică, Grigore Şoitu, Dan Mircea Cipariu.

„Pianul călător” în versiune internaţională la Paris

După succesul repurtat în turneul naţional care a cuprins 12 oraşe din România, proiectul Pianul călător îşi face debutul internaţional cu un recital pe care pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, îl va susţine, în Noaptea Muzeelor, sâmbătă 14 mai 2011, de la ora 20.00, la Paris, în organizarea Institutului Cultural Român de la Paris. Evenimentul va avea loc în Sala Bizantină a Palatului Béhague – sediul Ambasadei României din capitala Franţei – şi va fi precedat de o prezentare a proiectului Pianul călător şi a relaţiilor între Franz Liszt şi România. Programul ICR Paris dedicat Nopţii Muzeelor mai cuprinde expoziţia L’Inconvénient d’être né?, care propune o explorare fotografică a gândirii lui Cioran, inclusă în cadrul manifestărilor dedicate centenarului acestuia.

Concertul de la Paris al lui Horia Mihail este primul dintr-o serie de recitaluri pe care pianistul le va susţine pe parcursul anului 2011 în mai multe oraşe europene, aşa cum făcea, în urmă cu un secol şi jumătate, compozitorul şi pianistul Franz Liszt. Recitalul din 14 mai, din capitala Franţei, se va intitula Franz Liszt şi România şi este o versiune a periplului naţional de mare succes Pianul călător, desfăşurat în perioada 1–21 aprilie 2011.

Turneul naţional „Pianul Călător – pe urmele lui Franz Liszt” s-a încheiat la Mediaş, unde instrumentul a fost încredinţat comunităţii, pentru trei ani, de către Societatea Română de Radiodifuziune. Evenimentul, organizat de Radio România Cultural şi Asociaţia Culturală Accendo, a marcat împlinirea a 200 de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi a fost realizat după exemplul turneului susţinut de compozitorul maghiar între anii 1846 şi 1847 în Ţările Române. Acesta călătorea şi susţinea concerte pe un pian Érard, care-l însoţea peste tot. Decizia organizatorilor de a relua ideea lui Franz Liszt în 2011 a venit în urma constatării că, în România, există numeroase oraşe care nu au piane de concert şi, în consecinţă, nu au posibilitatea de a avea acces la muzica clasică.

Programul recitalului din cadrul turneului pianistului Horia Mihail va sta la baza unui CD live, aflat în curs de apariţie la Editura Casa Radio.