Gina Patrichi: Amintiri din turnee

gina patrichi amintiri din turnee annie musca revista teatrala radio

Între anii 1963–1972, sub directoratul regizorului Liviu Ciulei, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” a cunoscut o evoluție copleșitoare și o faimă în lumea teatrală europeană, iar actrița Gina Patrichi, pe scena care îi va deveni în scurt timp atât de familiară, trăiește bucuria debutului în Jocul de-a vacanța (1964) de Mihail Sebastian, în regia lui Valeriu Moisescu.

Socotit, pe bună dreptate, un teatru de elită al anilor ’70–’80, aici juca seară de seară Gina Patrichi, alături de actori extraordinari – Clody Bertola, Irina Petrescu, Octavian Cotescu și Rodica Tapalagă, Toma Caragiu și Florian Pittiș, Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc, Virgil Ogășanu, Ion Caramitru – și sub îndrumarea unor regizori de excepție: Liviu Ciulei – alături de care ajungea la Festivalul de Film de la Cannes în 1965 – Valeriu Moisescu, Cătălina Buzoianu sau Lucian Pintilie.

În acest deceniu, Gina Patrichi și-a purtat personajele prin Europa și Statele Unite, chiar și în Brazilia, turneele fiind pentru ea și pentru fiecare dintre colegi o oază de libertate, în care pasiunea lor pentru teatru era manifestată cu dăruire.

În 1990, Gina Patrichi trăia alături de colegii de scenă entuziasmul succesului obținut pe scena National Theatre London, cu piesa Hamlet, în regia lui Alexandru Tocilescu, în care actrița o întruchipa pe Gertruda, Regina Danemarcei, iar Ion Caramitru pe fiul ei, Hamlet.

gina patrichi ion caramitru turneu hamlet sua

Gina Patrichi și Ion Caramitru în Hamlet, regia: Alexandru Tocilescu, National Theatre din Londra, 1990

Iată încă un motiv pentru care în anul următor Teatrul Bulandra devine membru cu drepturi depline al Uniunii Teatrelor din Europa, fondat de Giorgio Strehler, în martie 1990, alături de renumite companii teatrale europene: Odéon Théatre de l’Europe, Piccolo Teatro di Milano sau Teatre Lliure de Barcelona, dar și Düsseldorfer Schauspielhaus. Ca urmare, din 1991, Bulandra a participat în fiecare an la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa.

Mircea Patrichi a adunat în cartea sa dedicată Ginei impresii și emoții ale actriței din călătoriile prilejuite de turnee. Unele dintre aceste însemnări erau redactate pe cărțile poștale pe care le trimitea fratelui ei, însuși autorul…

gina patrichi cannes 1965 liviu ciulei victor rebengiuc ana szeles padurea spanzuratilor

Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Ana Szeles, Liviu Ciulei, Mihnea Gheorghiu, Petre Sălcudeanu, la Cannes, în 1965. Fotografii din arhiva familiei

Despre New York…

„Cei ce trăiesc acolo spun că orașul acesta este o nouă Americă. Și într-adevăr, așa este. Publicul este teribil de copilăros, de entuziast și de… sincer. Niciodată n-am văzut oameni cu reacții atât de directe și de diferite: unii spectatori se prăpădesc de râs, alții se ridică pur și simplu și pleacă din sală, dacă nu le place ceva. Ai putea crede că pentru un actor o asemenea reacție este penibilă. Poate este adevărat, dar mie-mi convine, pentru că ea reprezintă barometrul exact al muncii mele. […] Nimănui nu-i pasă de nimeni. Ziua, noaptea, la orice oră, fiecare face ce-i trece prin minte. Poți, de pildă, în plină noapte să vezi un tip cu un magnetofon în brațe urmat de doi prieteni care-i țin boxele și, după ei, o droaie de dansatori…” (p. 122). Citește integral în Revista Teatrală Radio Fragment audio-video din „Cameristele” de Jean Genet (1992).

Annie Muscă

Reamintim că Revista Teatrală Radio a dedicat luna martie 2014 actriței GINA PATRICHI

Contraste. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Albulescu

Cinci autori, reprezentând tot atâtea repere ale dramaturgiei româneşti şi universale, cinci piese complet diferite, cinci personaje între care nu se poate face nici o legătură, în fragmente definitorii pentru caracterul lor, un mare actor într-un recital extraordinar: Contraste. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Albulescu, în regia lui Cristian Munteanu. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Acest recital extraordinar va putea fi ascultat duminică, 30 ianuarie, la ora 19.00, la Radio România Cultural.

În 2006, când a fost difuzată în premieră, aceasta era a şasea emisiune dintr-o serie de mare succes, începută în 2004. Cele cinci personaje interpretate de Mircea Albulescu sunt tot atâtea posibilităţi de reliefare a proteismului artistic: Danton (Danton de Camil Petrescu), Tache Farfuridi (O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale), Ivan Petrovici Voiniţki (Unchiul Vanea de A.P. Cehov), Hagi-Tudose (Hagi-Tudose de B. Şt. Delavrancea), Lear (Regele Lear de William Shakespeare).

Mircea Albulescu (Danton) şi Delia Nartea (Louise Gély) în studioul „Mihai Zirra” al Radiodifuziunii, la înregistrarea recitalului Contraste, 19 aprilie 2006

În celelalte roluri: Dan Condurache, Delia Nartea, Radu Amzulescu, Oana Ştefanescu, Eusebiu Ştefanescu, Petre Lupu, Virginia Mirea, Daniela Ioniţă, Sorin Gheorghiu, Aurelian Georgescu, Gheorghe Pufulete. Regia de montaj: Radu Verdeş, Florina Verdeş, Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Data difuzării în premieră: 30 aprilie 2006.

Un erou de benzi desenate în căutarea unui sponsor

Primul roman grafic românesc despre fotbal, Ciutanul de Mihai Grăjdeanu a ajuns la volumul al II-lea. Un personaj pe care copiii ar putea să-l îndrăgească şi să se inspire din peripeţiile lui dacă l-ar cunoaşte!

Povestea acestui personaj a început cu doi ani în urmă, când Mihai Grăjdeanu dădea viaţă în benzi desenate, personajului Ciutanul din volumul cu acelaşi titlu, având ca partener Editura Dacica. Dar cum bine se știe, multe dintre editurile din ţară şi-au închis porţile sau şi-au redus drastic posibilităţile de publicare. Continuarea acestei poveşti (o trilogie) a fost încetinită, iar acum, după ce desenatorul a terminat volumul al II-lea al seriei, povestea râmâne pe masa de lucru a autorului, editurile neavând posibilităţi finaciare să-l publice. Nimic rău în acest crud adevăr, dar când mergi în oraş şi vezi la toate standurile şi librăriile tot felul de cărţi, reviste şi ziare traduse, împrumutate, copiate, te întrebi: de ce nu are loc în această colecţie şi o carte pentru copii, cu un subiect românesc, concepută şi realizată de un român, cu un erou pornit din grupurile de copii care încă se mai joacă prin spatele blocurilor sau în parcurile din mijlocul oraşelor? Acest lucru nu-l înţeleg! Probabil că dacă autorul ar fi mers la o editură cu o carte cu un subiect dezbrăcat atât de haine cât şi de caracter, cu o mitralieră în mână sau cu o trupă de vampiri, ar fi avut mai mult succes! Sau dacă ar fi ales să traducă o publicaţie străină şi nu ar fi făcut nimic decât să copieze ce au făcut alţii, lucruri care nu au nimic în comun cu felul nostru de a fi, cu obiceiurile şi moştenirile noastre culturale, ar fi fost şi mai bine! Dar, deși acest tânăr, şi ca el sunt mulţi în ţară, mulţi talentaţi şi fără succes pentru că nu au un spate asigurat, acest desenator a ales un subiect atât de frumos şi de neaoş pentru copiii noştrii, îşi găseşte cu greu drumul spre standurile de cărţi şi ghiozdanele copiiilor, acolo unde această poveste îşi are locul.

Îi doresc lui Mihai Grăjdeanu şi altor tineri talentaţi ca el să nu se lase intimidaţi de această nepăsare a celor care ar putea să le înnobileze munca prin promovarea ei. Este greu să continui, să dai viaţă poveştilor pe care le ai în vârful creionului, să le definitivezi şi să le orânduieşti gata să sară dintr-o carte pe buzele copiilor, când vezi atâta nepăsare în jur. Sper să existe cineva care să vadă în astfel de cărţi posibilități nenumărate. Aştept să aud de lansarea volumui al II-lea, să pot scrie cu bucurie că cineva s-a trezit şi şi-a dat seama de potenţialul pe care îl au aceşti tineri talentaţi din România, munca lor şi mai presus de toate, subiectele lor care sunt originale, nu copiate, nu transformate, ci inspirate din întâmplările ţării în care trăim.

Născut în Mangalia, Mihai Grăjdeanu desenează de când era mic copil. La 11 ani, ilustra deja zeci de pagini cu benzi desenate. La numai 19 ani, în urma Salonului de Benzi Desenate din 2006, a început să lucreze la primul său proiect de benzi desenate: Istoria alternativă a literaturii române, în colaborare cu scenaristul Luca Dinulescu. A publicat După gratii, prima bandă desenată pentru deţinuţii din penitenciarele din România şi Ciutanul, volumul I, Editura Dacica, primul roman grafic românesc despre fotbal. A publicat tot la Editura Dacica primul volum din Legendele dacilor liberi – Piatra sacră. Cu ocazia Anului Caragiale 2012, publică din fonduri proprii o ediţie limitată a primei benzi desenate după piesa O scrisoare pierdută. Un alt proiect aşteaptă lumina tiparului, continuarea trilogiei Ciutanul, cu volumul al II-lea, noi dezvăluiri ale eroului fotbalist de benzi desenate. Mihai Grăjdeanu susţine copiii şi tinerii pasionaţi de benzi desenate prin evenimente mixte în cadrul proiectului-expoziţie Artă la pachet şi prin publicarea ilustraţiilor şi paginilor de bandă desenată în revista online „Atelier BD”. Mihai face caricaturi şi portrete la diferite evenimente, susţine ateliere de creaţie şi participă la diferite expoziţii, saloane şi concursuri de gen.

http://ciutanul.blogspot.ro/ ; http://mihaibd.blogspot.ro/  

Mădălina Corina Diaconu