Parada tramvaielor electrice

parada tramvaielor electrice bucuresti

eveniment liber sa spunCu ocazia aniversării a 120 de ani de la darea în folosinţă a primei linii electrice din Bucureşti (9 decembrie 1894), Regia Autonomă de Transport Bucureşti va organiza, sâmbătă, 27 decembrie 2014, începând cu ora 10.00, evenimentul Parada tramvaielor electrice

Bucureştenii vor putea admira convoiul de tramvaie, care va marca evoluţia în timp a transportului electric pe şine, începând cu „bătrânul” Thomson V056, realizat în 1955 în Atelierele Centrale ale Întreprinderii de Transport Bucureşti, continuând cu tramvaiul Tatra, urmaşul vagoanelor importate în anii ’70, apoi, înaintând pe firul vremii, cu un vagon V3A modernizat, din generaţia construită în anul 1973 şi modernizată începând din 1993, urmat de tramvaiul Bucur 1 modernizat în anul 2001. Parada va cuprinde şi „piesa de rezistenţă a Regiei”, tramvaiul Bucur LF, proiectat şi realizat integral în cadrul Uzinei RATB.

tramvaie vechi si noi bucuresti

Convoiul va urma traseul linei electrice Piaţa Victoriei (Depoul Victoria)–Şoseaua Ştefan cel Mare–Bucur Obor–Calea Moşilor–Piaţa Sf. Gheorghe.

Pe data de 9 decembrie 1894 a apărut pe străzile Bucureştiului primul tramvai electric, fapt care situează România în rândul primelor zece ţări europene care au introdus tracţiunea electrică în transportul public. Tramvaiul avea indicativul 14 şi circula pe traseul Cotroceni–Obor. Vezi: Primul tramvai electric din București.

De asemenea, pentru cei interesaţi de istoria transportului public, RATB va organiza între orele 8.00–21.00, la terminalul Piaţa Sf. Gheorghe, un muzeu în interiorul unui tramvai de epocă.

Primul tramvai electric din București

primarii-bucurestiului-nicolae-filipescu-introducerea-tramvaiului-electric-in-bucuresti-secolul-XIX

Realizarea cea mai importantă a mandatului primarului Capitalei, Nicolae Filipescu (1 februarie 1893, după alte surse, 9 februarie–7 octombrie 1895) rămâne introducerea tramvaiului electric.

În 1894, 9 decembrie, tramvaiul începe să circule pe traseul Marele Bulevard, astăzi bulevardele Mihail Kogălniceanu, Carol I şi Pache Protopopescu.

nicolae-filipescu-primar-al-capitalei-istoric-primarii-bucurestiuluiÎn Cronologia Bucureştilor de Gheorghe Parusi se precizează faptul că „este pus în funcţiune primul tramvai electric, cu numărul 14 pe linia Cotroceni–Obor (la Târgul Moşilor). Era alimentat de centrala electrică de la Grozăveşti, pusă în funcţiune în 1889. Pornea din faţa acesteia, străbătea bulevardul deschis de Pache Protopopescu în 1888 (Kogălniceanu–Elisabeta–Carol–Pache) şi întorcea la început în faţa actualei Şcoli a Iancului, apoi la Biserica Iancu Vechi (Agricultori–Mătăsari), după aceea dincolo de Piaţa Iancului, în faţa ţesătoriei de azi (pe strada Sătucu, actuala At. Ionescu). Parcul de tramvaie avea 8 vagoane-motor şi 8 remorci.” Filipescu și-a continuat proiectul și a înființat noi linii de tramvai în Capitală. Mai mult, s-a asigurat că orașul va fi iluminat cu gaz și electricitate. Totuși, a fost contestat de presa de atunci din cauza prețului practicat pentru un metru cub de gaz. Dacă la Berlin acesta costa 20 de centime, la București pentru fiecare metru cub de gaz erau percepute 28 de centime.

Pușa Roth

Citește integral: Din Bucureștiul de altădată: Primarii Capitalei (6)

Vezi: arhiva rubricii „Din Bucureștiul de altădată”

Din Bucureștiul de altădată: Primarii Capitalei (5)

Pache Protopopescu

În timpul administraţiei Vlădoianu se modernizează Podul Mogoşoaia, se creează Oficiul de Stare Civilă, începe construcţia liniei ferate Bucureşti–Giurgiu şi se dă în funcţiune prima linie de tramvai, trasă de cai. Apoi, în timpul mandatului său, Dimitrie Brătianu l-a primit pe primul rege al României, Carol I. Primarul Gheorghe Grigore Cantacuzino a construit palatul Cantacuzino, unde acum se află Muzeul „George Enescu”, liberalul C. A. Rosetti, unul dintre liderii Revoluției de la 1848 este considerat fondatorul presei libere, democratice din Romania, iar Dimitrie Cariagdi este primul edil care conduce Bucureștiul, capitală a unui stat independent, realizând rectificarea şi canalizarea Dâmboviţei şi reconstrucţia pavajelor cu piatră cubică, precum şi sistemul de canalizare din Bucureşti. Totuși, în ciuda acestor realizări, ei nu au rămas în memoria colectivă aşa cum a rămas Pache (Pake) Protopopescu*), poate şi pentru faptul că un mare bulevard bucureştean poartă astăzi numele său. Pache Protopopescu a fost ales primar în aprilie 1888 şi a rămas în funcţie până în decembrie 1891.

Bogdan Calciu, Casă veche în București, tuș, peniță

„La sfârşitul secolului al XIX-lea, când s-a tăiat bulevardul Cotroceni–Obor de către Em. Protopopescu-Pake, primarul oraşului, pentru interes şi necesitate edilitaro-urbanistică, au fost demolate biserica Caimata şi biserica Armenească”, scrie istoricul George Potra în cartea sa Din Bucureştii de ieri. „După ce Em. Protopopescu-Pake a deschis noul bulevard care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului, s-a pus problema iluminării lui după noile cerinţe, dar pentru că nu se putea altfel la acea dată, s-a hotărât scoaterea lămplilor electrice din grădina Cişmigiu «care nu avea nevoie de lumină pe timpul iernii şi instalarea lor pe bulevard, între actuala piaţă Sf. Elefterie şi Calea Moşilor»”, mai notează istoricul George Potra.

În anul 1890, Protopopescu a finalizat prelungirea fostului bulevard al Orizontului, iar la insistenţele primarului conservator Nicolae Filipescu, strada a fost redenumită şi poartă şi acum numele lui Pache Protopopescu.

A trasat inclusiv axa Bucureştiului de la est la vest, de la Piaţa Operei, Sf. Elefterie până la Mihai Bravu. Tot Pache Protopopescu este cel care construieşte în Bucureşti primele trotuare, care aveau rolul de a uşura circulaţia.

Sub conducerea primarului de atunci s-a ridicat şi un azil de noapte făcut după model occidendal. Edilul a acordat o atenţie deosebită şi învăţământului în Capitală, în anul 1889 fiind construite 28 de şcoli şi Liceul „Gheorghe Lazăr”. Totodată, el a fondat şi numeroase ziare.

Înainte de a se pune în circulaţie tramvaiele cu cai ale noii societăţi, Em. Protopopescu-Pake, primarul oraşului, a dat o ordonanţă alcătuită din şase articole cu mai multe subpuncte, cu dispoziţiile care trebuiau respectate atât de personalul tramvaielor, cât şi de pasageri. Astfel, „conductorii vor păstra ordinea în vagoane, vor îngriji ca pasagerii să se aşeze pe bănci, fără să aducă supărare unul altuia”, notau istoricii vremii.

„În mijloacele de transport în comun de la acea vreme, era interzis să urce mai mulţi călători decât câte locuri sunt pe bănci şi pe platformă, nu vor fi primiţi în vagoane cei îmbrăcaţi murdari, în stare de beţie sau cei însoţiţi de câini. Nu vor admite nimănui cu tinichele sau ulcioare cu lichide care ar putea să mânjească sau să supere pe ceilalţi călători. Agăţatul de vagoane, fie chiar pe scări este strict interzis şi periculos. Taxa fixată era de 30 de bani pentru toată linia, 20 de bani pentru două secţii şi 15 bani pentru o secţie, toţi călătorii erau obligaţi să prezinte biletul la cerere”, menționează George Potra.

Revenind la iluminatul public, câţiva ani mai târziu, în 1906, străzile oraşului erau luminate de 3.969 de becuri cu gaz, dar şi cu mii de lămpi cu petrol, cu ulei mineral şi altele. Cu toate acestea, multe străzi mărginaşe nu aveau lumină deloc.

Pușa Roth

*) Emilian Pake-Protopopescu (1845–1893), doctor în drept al universităților din Paris, Bruxelles și Geneva a fost unul dintre cei mai importanţi primari ai Bucureștiului. Timp de nouă ani (1879–1888) a fost profesor de drept la Școala Comercială (care se numește astăzi Școala Superioară Comercială „N. Kreţulescu”) din București (al cărei director a fost pentru o scurtă perioadă, în anul 1881), funcție la care a renunțat în aprilie 1888 pentru calitatea de primar al Capitalei, pe care a exercitat-o până în decembrie 1891. Activitatea edilitară nu l-a îndepărtat de Școala Comercială, el având o contribuție esențială la ridicarea edificiului instituției. Moare la 48 de ani, din cauza unei pietre la ficat, „care a rupt vezica fierei și a căzut în pântece unde a făcut puroi”. Monumentul ridicat în memoria lui Emilian Pake-Protopopescu în anul 1903, a fost realizat în marmură albă de Carrara de către sculptorul Ion Georgescu, dar a fost demolat în anul 1948. Era amplasat lângă Biserica Greacă din București, în actualul Parc Izvorul Rece, pe locul unde la 6 decembrie 2007 a fost inaugurat monumentul Nicolae Bălcescu, turnat în bronz de sculptorul Mircea Corneliu Spătaru.