Nichita Stănescu

calendar„Dacă tu vrei să comunici cu un copac, ar trebui ca un braţ al tău să se facă ramură cu frunze şi o ramură a copacului să se facă braţ cu degete. Ar trebui să mori puţin ca om şi să învii ca plantă, iar planta să moară întrucâtva şi să devină într-o parte a ei om.”

„Poetul nu are biografie: biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă.”

„Este foarte greu să translezi în noțiune ceea ce nu are caracter noțional. Poezia nu are caracter noțional, deși folosește noțiunea ca și cărămidă în construcție. Sensul ei final este un sens emoțional, metaforic și vizionar. A confunda materialul cu sensul materialului este un lucru foarte la îndemână și foarte păgubitor.”

„A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decît numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. Pentru mine iarba se numește iarbă, pentru mine arborele se numește arbore, malul se numește mal, iar norul se numește nor. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă.”

„Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente, odată este patrie de pământ și de piatră și încă odată este numele patriei de pământ și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine viața se trăiește.”

Nichita Stănescu

Poezia lui Nichita Stănescu (31 martie 1933, Ploiești–13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) este stare, este repaus, este mişcare, este cântec de dragoste, de dor, de jale, este emoţie, metaforă, viziune, este noţiune, idee, gând şi vis deopotrivă, din punctul meu de vedere. Toate acestea şi încă multe altele reprezintă esenţa poeziei lui Nichita Stănescu. A construit, a reconstruit, a inovat dar a şi păstrat linia marii poezii româneşti. A demonstrat cu talent şi iubire că limba română este „dumnezeiesc de frumoasă” – şi la Nichita ca şi la alţi mari poeţi (acesta este, probabil, secretul) aceasta este o evidenţă. Continuă lectura „Nichita Stănescu”

Kasandra Kalmann Năsăudean, zece ani de voluntariat în jurnalismul românesc de dincolo de granițe

kasandra-kalmann-nasaudean-occidentul-romanesc

„Obligaţia unui jurnalist este să apere adevărul şi să scoată nedreptatea la lumină”

interviu-liber-sa-spunPentru mulţi dintre noi, a face voluntariat se rezumă, de multe ori, la acţiuni singulare sau repetabile ocazional, dar există şi oameni pentru care voluntariatul devine un mod de viaţă. Astfel de oameni nu se abat nicio clipă de la misiunea asumată şi existenţa lor personală şi profesională devine mai bogată şi mai intensă tocmai pentru că fac asta. În orice domeniu, voluntariatul nu este uşor; în jurnalism, este poate şi mai solicitant, pentru că atenţia şi peniţa nu pot fi niciodată lăsate deoparte. Despre ce înseamnă un deceniu dedicat voluntariatului în presa dedicată românilor din afara graniţelor vorbim cu Kasandra Kalmann Năsăudean, editor pentru Spania „Gândacul de Colorado” din Denver (Colorado – SUA); redactor-şef la Radio Diaspora Online din Chicago; redactor-şef (editor executiv) al publicaţiei în limba română „Occidentul Românesc”.

sigla-occidentul-romanesc

Camelia Jula: Cu zece ani în urmă, deveneai editor în Spania pentru publicaţia „Gândacul de Colorado” din Denver (SUA) şi, ulterior, redactor-şef al Radio Diaspora Online din Chicago. Prin intermediul acestor instituţii de presă ai reuşit să creezi o punte de legătură între comunităţile româneşti din Spania, SUA, dar şi între acestea şi românii de acasă. Toată munca ta pentru această misiune este voluntară, de atâţia ani. Ce înseamnă să faci voluntariat pentru presa românească din diaspora, mai ales pe o perioadă atât de lungă?

Kasandra Kalmann Năsăudean: Succesul, indiferent de intensitatea sau de complexitatea lui, este ceva ce fiecare dintre noi dorim, materializat în lucruri realizabile sau irealizabile. Însă de fiecare dată când ne gândim la succes, în mintea noastră se crează o analogie cu o dorinţă aprinsă: un vis. Este o certitudine faptul că fiecare dintre noi visează şi îşi doreşte să-şi depăşească condiţia actuală. însă cum faci asta, in termeni cât se poate de concreţi şi reali? Simplu: treci la acţiune. Cea mai simplă metodă este crearea unui plan de promovare a propriei persoane. În tine trebuie să investeşti timp, răbdare şi dorinţe realizabile, care în final să ducă la ceea ce tu defineşti ca succes. Nimic nu este greu dacă vrei cu adevărat să ai succes. Şi succesul nu îl poţi dobândi decât prin muncă. Aici intervine voluntariatul. Continuă lectura „Kasandra Kalmann Năsăudean, zece ani de voluntariat în jurnalismul românesc de dincolo de granițe”

Concursul tematic „Cunoaşte România”, dedicat copiilor români din Spania

concursul-cunoaste-romania

Concursul tematic de limbă, cultră și civilizație românească „Cunoaşte România”, dedicat copiilor români din Spania, cu vârste între 8 și 14 ani, se află în plină desfășurare în luna noiembrie 2016 în cele mai reprezentative orașe pentru comunitatea română din Spania: Almeria, Benidorm, Bilbao, Castellón de la Plana, Ciudad Real, Guadalajara, Madrid, Zaragoza.

Concursul este organizat de către Asociația Rumes Europa din Spania şi Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Institutul Limbii Române din Bucureşti şi Digi Mobil Spania.

Detalii în publicația Occidentul Românesc.

logo liber sa spunVezi și: Arhiva categoriei Diaspora

„Căci timpul este umbra ta” de Mircea Teculescu

paradoxul gemenilor

 T-Haibun*)

Mențiunea a III-a la Concursul de poezie și proză scurtă (15 ianuarie–15 august 2015) organizat de revista „Occidentul Românesc”, publicație independentă care apare în Spania

Lui Anatol Pavlovschi, profesorul meu de literatură din liceu, care insista mereu să trecem totul prin filtrul personalităţii noastre.

proza scurta rubrica liber sa spunTocmai realizase că atunci când priveşti un album cu fotografii sau intri în folder-ul din computer, regăsind imagini adunate de-a valma, vezi de fapt timpul ce-ţi înveşmântează trupul, într-o anumită zonă a vieţii: timpul copilăriei, cu anii grădiniţei şi prima zi de şcoală, clipe din trecutele zile de naştere, ipostaze cu foşti colegi, de la nunţi și petreceri, din vacanţe ori Sărbătorile de Crăciun şi de Paşte. Vestigiile, desigur egoist-preţioase, ale trecutului.

Luna iunie ajunsese deja la jumătate când răspunsese la un apel telefonic, din trecutul îndepărtat; o fostă colegă de clasă din liceu îl anunţa că se pune la cale o revedere. Acum medita la asta, cu cele câteva poze din anii ’80, anii adolescenţei sale, în faţă; trecuseră mai bine de treizeci de ani, în care se întâmplaseră atâtea, pentru fiecare din tinerii de atunci. Desigur, confirmase prezenţa. Trebuia să aibă curajul de a sta, cu istoria proprie, în faţa parcursului celorlalţi. Oare câţi fuseseră în clasă, până la urmă, douăzeci şi şapte sau douăzeci şi opt? Continuă lectura „„Căci timpul este umbra ta” de Mircea Teculescu”

„Balerina” de Florentina Loredana Dalian

dans-plaja-balerina-petre-chirea proza scurta Florentina Loredana Dalian

Premiul al II-lea la Concursul de poezie și proză scurtă (15 ianuarie –15 august 2015) organizat de revista „Occidentul Românesc”, publicație independentă care apare în Spania

proza scurta rubrica liber sa spunDragă Mădălina,

Te rog să te opreşti câteva clipe din orice vei fi făcând atunci când scrisoarea mea te va surprinde acolo, departe, unde ai ales să mergi, şi să citeşti rândurile obosite ale bătrânei tale profesoare de română. Fă aceasta măcar în schimbul supliciului la care m-ai supus în cei aproape patru ani de liceu, când ţi-am citit lungile texte de proză, uneori cu încântare, alteori cu ciudă (pentru că eu nu fusesem niciodată în stare să scriu atât de frumos) şi care m-au lăsat adeseori cu întrebări fără răspuns, pe mine, cea care se presupunea că te învăţ. Nu ţi-am spus niciodată, dar am avut mereu sentimentul că eu sunt cea care învaţă de la tine. Încadrează această afirmaţie la „enigme nedezlegate” şi să trecem mai departe. Căci nu de aceasta îţi scriu. Înainte de a intra în subiect, te rog ca, citind această epistolă, să nu mă imaginezi la catedră. N-am suportat niciodată obiectul acela interpus între profesor şi elevi, nu l-am suportat ca elevă, dar mai ales ca profesoară (de altfel, poate ai remarcat că nu mă aşezam niciodată pe scaun, sau atunci când eram nevoită s-o fac, preferam să stau în vreo bancă liberă). Dacă n-ar fi trebuit să respectăm anumite convenţii, de la care ştii bine că scorţosul director nu ne permitea să facem rabat, eu v-aş fi dus tot în locuri neconvenţionale să ne desfăşurăm orele: în parc, la muzeu, la bibliotecă etc. Aşadar, imaginează-ţi că stăm amândouă pe o bancă, în parc şi ascultă-mă pentru ultima dată. Nu-ţi voi vorbi de literatură. Îţi voi vorbi despre viaţă. Despre viaţa aşa cum e ea, necosmetizată stilistic şi nemăsluită în cuvinte frumoase. Continuă lectura „„Balerina” de Florentina Loredana Dalian”

„Noi susţinem Excelența!”, campanie de promovare a valorilor româneşti din străinătate

occidentul-romanesc-spania-publicatie-martie-20142

eveniment liber sa spunCampania de promovare a valorilor româneşti din străinătate, „Noi susţinem Excelența!”, lansată în luna ianuarie 2015 de către publicația în limba română „Occidentul Românesc”, care apare în Spania, se apropie de final. Acțiunea s-a desfășurat în trei etape distincte, iar sâmbătă, 16 ianuarie 2016 se va finaliza printr-o Gală de premiere a tuturor celor nominalizați în această amplă campanie. Continuă lectura „„Noi susţinem Excelența!”, campanie de promovare a valorilor româneşti din străinătate”

S-a înființat Uniunea Jurnaliștilor Români de Pretutindeni

Uniunea Jurnaliștilor Români de Pretutindeni

eveniment liber sa spunLa inițiativa privată a Asociației „Mihai Eminescu” din Viena s-a înființat prima formulă asociativă a jurnaliștilor români din Diaspora, cu titulatura: Uniunea Jurnaliștilor Români de Pretutindeni. Continuă lectura „S-a înființat Uniunea Jurnaliștilor Români de Pretutindeni”

„Noi susţinem Excelența!”, campanie de promovare a valorilor româneşti din străinătate

campania noi sustinem excelenta

eveniment liber sa spunCampania de promovare a valorilor româneşti din străinătate, „Noi susţinem Excelența!”, lansată în luna ianuarie 2015 de către publicația în limba română „Occidentul Românesc”, care apare în Spania, se apropie de final. Acțiunea s-a desfășurat în trei etape distincte, iar pe data de 15 ianuarie 2016 se va finaliza printr-o Gală de premiere a tuturor celor nominalizați în această amplă campanie. Continuă lectura „„Noi susţinem Excelența!”, campanie de promovare a valorilor româneşti din străinătate”

12 octombrie – Ziua Națională a Spaniei

ziua nationala a spaniei

calendar„Sărbătoarea Națională a Spaniei sau Ziua Hispanității se celebrează în fiecare an la data de 12 octombrie. Această zi comemorează și Descoperirea Americii de către Cristofor Columb în anul 1492. De atunci, Spania începe procesul de colonizare în emisfera vestică, ajungând după trei secole un imens imperiu.

Christopher_Columbus

Cristofor Columb

Secolele XVI și XVII reprezintă apogeul imperiului spaniol care devine prima putere europeană și mondială, sub conducerea Casei de Habsburg.

Continuă lectura „12 octombrie – Ziua Națională a Spaniei”

Serată literară pe muzica lui Ciprian Porumbescu și versurile lui Eminescu

tavino spania

Clubul German al Iubitorilor de Literatură

Marți, 10 martie 2015, începând cu ora 18.00, Restaurantul Tavino din Calpe (Spania), specializat în gastronomie de înaltă clasă și, în special, în vinuri de calitate excepțională, găzduiește Serata literară organizată de Clubul German al Iubitorilor de Literatură.

Restaurantul, aflat în proprietate elvețiană, dar cu management românesc, și-a făcut deja un obicei din a-și invita clienții, odată pe lună, la un adevărat festin cultural-gastronomic. Tema întâlnirii din martie este reflectarea în literatura română a tematicii strămutării din patrie, cuprinzând atât aspecte amuzante cât și reflecții mai profunde. Gabriela Căluțiu Sonnenberg va citi fragmente de proză scurtă sub semnătură proprie, traduse în germană, iar promotoarea de cultură Natascha Michnow va recita poezii semnate de poeți români, de asemenea traduse. Paleta lirică se întinde de la Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana până la autori contemporani aflați încă pe drumul consacrării.

eminescu-adina-romanescu-desen-2012

Mihai Eminescu, desen de Adina Romanescu, 2012

Programul muzical care acompaniază prelegerile va cuprinde piese clasice consacrate, din repertoriul lui Enescu, Porumbescu sau Gheorghe Zamfir, alături de piese muzicale moderne, înregistrări în interpretarea formației „Phoenix” și a soliștilor Dida Drăgan, Anda Călugăreanu, Doru Stănculescu. Programul a fost alcătuit la cererea expresă a publicului vorbitor de limba germană, interesat de de melodicitatea limbii române și de valorile culturale perene. (Sursa: Occidentul Românesc).

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Diaspora