Bilete pentru Festivalul Internațional Shakespeare

william-shakespeare-450 arcub

logo-mic-stiri-festivalul-shakespeareLa sfârşitul lunii aprilie 2014, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București aduce în Capitală unul dintre cele mai aşteptate evenimente din lumea teatrului: Festivalul Internaţional Shakespeare. Ajunsă la cea de-a IX-a ediţie, manifestarea îi oferă publicului bucureștean prilejul de a viziona două spectacole inedite, Miranda şi Richard al III-lea, în viziunea a doi dintre cei mai premiaţi regizori contemporani, Oskaras Koršunovas şi Wang Xiaoying.

În serile de 27 şi 28 aprilie, la Sala ARCUB, de la ora 19.00, Teatrul OKT / Teatrul Municipiului Vilnius (Lituania), condus de Oskaras Koršunovas, va pune în scenă reprezentaţia Miranda, o adaptare a Furtunei lui Shakespeare. Văzută uneori ca o dramă socială despre „nesfârşita şi absurda luptă pentru putere”, alteori ca o zbatere a intelectualului într-o lume a mediocrităţii, Miranda este în sine ecoul sufletului lui Prospero, un alter-ego răzvrătit împotriva rezistenţei lumii la valorile culturale, raţiunea filosofică pusă în faţa pragmatismului universal. Miranda (Airida Gintautaite) şi Prospero (Darius Meskauskas) sunt două personaje aparent antagonice, create pentru a descrie lupta Raţiunii şi a Sufletului pentru acelaşi Corp. Regizorul Oskaras Koršunovas este laureat al Premiului Naţional pentru Artă şi Cultură din Lituania şi profesor de actorie la Academia de Muzică şi Teatru din Lituania.

willliam shakespeare

William Shakespeare

În serile de 29 şi 30 aprilie, de la ora 19.00, pe scena Majestic a Teatrului Odeon, va fi prezent Teatrul Naţional din China cu spectacolul Richard al III-lea, o adaptare a piesei cu același nume, scrisă de William Shakespeare, în viziunea regizorului Wang Xiaoying. Aşa cum l-a modelat şi autorul, Richard este întruchiparea tiranului cu sete de putere, geniu demonic, care perturbă ierarhii şi sacrifică alianţe pentru a accede la tron şi care pronunţă sardonic „Eu sunt Haosul!”. Piesa lui Wang Xiaoying dezvăluie însă și o altă faţetă a insidiosului personaj, aceea de bărbat cuceritor al recent văduvitei Lady Ann. Pedepsit de pana creatorului său, protagonistul Richard III, măreţ întruchipat de către regizorul chinez, fascinează, scandalizează şi revoltă publicul în fiecare reprezentaţie.

logo-mic-stiri-festivalul-shakespeareCea de-a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional Shakespeare se desfăşoară sub genericul „Shakespeare al tuturor”, urmând ca, din anul 2016, când se vor împlini 400 de ani de la moartea marelui Will, ediţia să poarte numele „Shakespeare pentru eternitate”.

Biletele la spectacolele festivalului pot fi achiziţionate de la Casa de bilete ARCUB, online pe bilete.arcub.ro şi la Casa de bilete a Teatrului Odeon,, începând de astăzi, 15 aprilie.

Preţ bilete: 55 lei (Categoria I), 45 lei (Categoria II), 35 lei (Categoria III)

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti cultivă identitatea culturală a Capitalei din 1996. De la teatru şi muzică, până la arhitectură, pictură şi carte, ARCUB reprezintă arta şi cultura Bucureştiului, colaborând cu organizaţii şi instituţii de profil şi sprijinind totodată proiecte iniţiate în parteneriat.

ARCUB este organizatorul Festivalului Internaţional de Teatru de Stradă – B-FIT in the Street!, al singurului festival internaţional de jazz din Capitală, Bucharest International Jazz Festival, şi al festivalului de muzică clasică, Bucharest Music Film Festival.

În fiecare an, ARCUB se implică în peste 150 de evenimente culturale, al căror public depăşeşte 2 milioane de participanţi.

Primăria Municipiului Bucureşti şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti sunt principalii finanţatori ai Centrului Cultural ARCUB.

Parteneri media: RFI România, Radio România Cultural, Radio București FM, Cațavencii, Forbes.

Parteneri media online: Port.ro, iconcert.ro, 4arte.ro, orasulm.eu, inoras.ro, bigcitylife.ro, goingout.ro, urban.ro, hipmag.ro, 121.ro.

Alo, alo, aici e Radio! – „Ora veselă” pe CD

EVENIMENT

Prin noua colecţie de CD a Editurii Casa Radio puteţi descoperi sau redescoperi o emisiune legendară, care vreme de opt decenii a constituit o sărbătoare a umorului şi bunei dispoziţii româneşti: ORA VESELĂ.

La 1 octombrie 1932, într-o duminică, la ora 14.00, s-a auzit pentru prima oară:

„Alo, alo, aici e Radio

Stroe şi Vasilache

Lache, lache, lache!…”,

pentru ca mai apoi semnalul permanent să devină binecunoscutul:

„Ora veselă, doamnelor,

Ora veselă, domnilor,

Ore vesele pleacă-n zbor

Către inimile tuturor!”

De atunci – aşa cum îi plăcea să spună maestrului Ion Vova (1917–2011), animatorul emisiunii vreme de 55 de ani – , când începea „Ora veselă”, indiferent ce nume a mai purtat de-a lungul timpului („Radio-Magazin”, „Satiră şi umor”, „Comici vestiţi la microfon” sau „Unda veselă”…), toată lumea dădea radioul mai tare!

De-a lungul anilor prin faţa microfonului „Orei vesele” s-au perindat stelele comediei româneşti: Constantin Tănase, G.. Groner, H. Nicolaide, Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan, Costache Antoniu, Niki Atanasiu, Ion Lucian,Vasile Tomazian, Nicolae Gărdescu, Mircea Crişan, Horia Şerbănescu, Radu Zaharescu, Toma Caragiu, Amza Pellea, Octavian Cotescu, Draga Olteanu-Matei, Dem Rădulescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Mihai Fotino,Vasilica Tastaman, Marin Moraru, Florin Piersic, Ileana Stana Ionescu, Nicu Constantin, Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Cristina Stamate, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru şi… mulţi, mulţi alţii, care au dat glas textelor unor apreciaţi umorişti ca: Mircea Ştefănescu, Aurel Felea, George Mihalache, Fred Firea, Mihai Maximilian, Valentin Silvestru, Eduard Jurist, Dan Mihăescu, Cornel Udrea, Aurel Storin, Sadi Rudeanu ş.a.

Primele titluri ale noii colecţii, ce restituie momente umoristice de neuitat din Fonoteca Radio, sunt dedicate, cum este şi firesc, acelor monştri sacri ai divertismentului autohton, care au fost Stroe &Vasilache şi Constantin Tănase.

CD-ul intitulat Stroe şi Vasilache: Alo, alo, aici e Radio reuneşte 22 de scheciuri şi cuplete acoperind patru decenii de umor radiofonic (1932–1972), iar cel de-al doilea, D’ale lui Tănase, redă 18 faimoase cuplete ale „regelui neîncoronat al teatrului de revistă românesc ”, marele Constantin Tănase, copiate de pe discuri Odeon, Columbia (1926–1934), identificate, recuperate şi recondiţionate în studiourile Radio România, prin strădania celui care vreme de mai bine de 50 de ani s-a confundat cu teatrul şi cu divertismentul radiofonic, regizorul Ion Vova, autorul antologiei cu acelaşi titlu, realizată în 1986, dar difuzată în premieră abia la emisiunea „Ora veselă” din 3 februarie 1991…

Despre toate aceste fascinate poveşti ale celei mai longevive emisiuni din istoria Radioului şi despre cei al căror har au făcut-o să dureze, aflaţi mai multe la întâlnirea găzduită de Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, luni, 7 mai 2012, ora 17, cu prilejul lansării celor două albume.

Evenimentul se va bucura de participarea unor îndrăgiţi actori de comedie, precum Cristina Stamate, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru…, cărora li se vor alătura dramaturgul Aurel Storin, realizatorii Redacţiei de Divertisment de la Radio România, Silvia Cusursuz şi Mircea Zăvoianu şi, prin intermediul unui mesaj video, actorul şi scriitorul Eugen Nacht, fiul inegalabilului N. Stroe, de la a cărui naştere tocmai se împlinesc 101 ani.

Vă aşteptăm la perpetua sărbătoare a „Orei vesele” pe CD!

Detalii pe www.edituracasaradio.ro

STROE ŞI VASILACHE

ALO, ALO, AICI E RADIO!

Prezentare de Silvia Cusursuz şi Mircea Zăvoianu

Grafică: Alexandru Ciubotariu

Durată CD: 66’19’’

Colecţia „Ora veselă”

http://www.edituracasaradio.ro/prod.shtml?grp=3&cat=61&prod=691 

D’ALE LUI TĂNASE

Prezentare de Silvia Cusursuz şi Mircea Zăvoianu

Grafică: Alexandru Ciubotariu

Durată CD: 51’16’’

Colecţia „Ora veselă”

http://www.edituracasaradio.ro/prod.shtml?grp=3&cat=61&prod=701

De la Tamerlan la Ubu: Recital Mircea Constantinescu

Duminică, 29 ianuarie 2012, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultați spectacolul „Din teatrul lumii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu. Regia artistică: Vasile Manta. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Recitalul cuprinde fragmente din Tamerlan cel Mare de Christopher Marlowe, Avarul de Molière, Faust de Goethe, Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului de Vasile Alecsandri, Faust de Goethe, Ubu încornorat de Alfred Jarry. Mircea Constantinescu interpretează rolurile Tamerlan, Harpagon, Faust, Iorgu, Ubu şi Conştiinţa lui Ubu. În celelalte roluri: Dan Aştilean, Delia Nartea, Silviu Biriş, Ştefan Velniciuc, Ionuţ Kivu, George Grigore, Mihai Popescu. Regia de montaj: Florina Istodor şi Mirela Anton. Regia de studio: Janina Dicu. Producător: Costin Tuchilă. Înregistrare difuzată în premieră în 30 ianuarie 2011.

Spectacolul face parte din seria de recitaluri inaugurată de Teatrul Naţional Radiofonic în septembrie 2004. Fiecare dintre aceste spectacole au individualitatea lor, conferită de tema aleasă şi de personalitatea actorului supus probei de foc presupuse de un asemenea recital, în care interpretează cinci roluri şi trebuie să fie el însuşi dar totodată diferit, cu un singur mijloc de expresie: vocea. Într-un reportaj la TVRM, Marina Roman caracteriza aceste emisiuni cu o sintagmă potrivită: eseuri teatrale. În „Cronica Română’’, Eugen Comarnescu le califica drept exerciţii de virtuozitate. Cât despre alegerea textelor, intenţia realizatorilor a fost ca, oprindu-se la o temă sau la o tipologie, să ofere titluri semnificative din istoria dramaturgiei universale, urmând metabolismul secret al temei sau evoluţia personajului, dar şi potrivite personalităţii artistice a actorului, capacităţii sale proteice.

Doctor în teatru, profesor de arta actorului la Academia de Arte „Luceafărul”, Mircea Constantinescu şi-a început cariera artistică la Teatrul de Stat din Oradea (1975–1981). Din 1981 este actor al Teatrului Odeon din Bucureşti.

Excelent actor de compoziţie, Mircea Constantinescu s-a remarcat în roluri diferite din punct vedere stilistic, dovedind o largă paletă de mijloace interpretative. Amintim, între multe altele: Gaev şi Leonid Andreevici în Livada de vişini de A. P. Cehov, Bufonul în Cymbeline de William Shakespeare, Doctorul şi Domnul în Cinci piese scurte de Eugène Ionesco, Hangiul în Ultima femeie a señorului Juan de Leonid Juhovitki, Lou şi Domnul De Witt în Camera de hotel, o trilogie de Barry Gifford, Charlotte von Mahlsdorf în Sunt propria mea soţie de Dough Wright, Theseus în Pyramus & Thisbe 4 you după William Shakespeare.

În recitalul Din teatrul lumii, Mircea Constantinescu, vechi şi statornic colaborator al Teatrului Naţional Radiofonic, reuşeşte performanţa rară de a da identitate expresivă, prin câteva fragmente, unor personaje complexe, din epoci şi arii stilistice complet diferite, care presupun schimbarea rapidă şi convingătoare a registrelor interpretative, de la personajul titanic al lui Marlowe, scitul Tamerlan, „biciul lui Dumnezeu”, la avarul lui Molière, care, sub aparenţa de bufon „smintit”, are „un caracter particular de măreţie dramatică” și la ridicolul bonjurist Iorgu, educat într-un centru imaginar de cultură (Sadagura) sau de la Faust din scena pactului cu diavolul la nebunia suprarealistă, cu date atât de particulare, în ton de fabulă absurdă, a lui Ubu, inventatorul patafizicii, care nu mai doreşte „să descreierisească”. În mod special se cuvine remarcată interpretarea personajului lui Jarry din aceste fragmente extrase din Ubu încornorat, probă de virtuozitate actoricească, Mircea Constantinescu reuşind un portret radiofonic plin de plasticitate al „nebuniei ubueşti”. Interpretând de fapt două personaje, Ubu şi Conştiinţa lui Ubu, de la o replică la alta, actorul îşi schimbă complet registrul, de la timbrul vocii la intonaţie, cu un efect teatral extraordinar.

Costin Tuchilă