„Tragicii greci (1): Eschil”, conferință de Pușa Roth la Biblioteca Metropolitană București

afis conferinta pusa roth eschil 27 nov 2013

eveniment liber sa spunMiercuri, 27 noiembrie 2013, la ora 17.00, în sala Auditorium (fostă Mircea Eliade”) a Bibliotecii Metropolitane București (Sediul Central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), Pușa Roth va susține cea de-a doua conferință din seria „Istoria teatrului universal”: Tragicii greci (1): Eschil.

Noua serie de conferințe a Bibliotecii Metropolitane București, deschisă în 11 noiembrie 2013pusa-roth (Originile teatrului: Nașterea tragediei în Grecia Antică. Concepţia aristotelică despre naşterea tragediei din ditiramb în cadrul serbărilor dionisiace. Limitele și contestarea concepţiei lui Aristotel), prezintă într-un limbaj adecvat atât publicului larg, cât şi specialiştilor, istoria fenomenului teatral de la origini până în secolul al XX-lea: originile teatrului, epoci de creaţie, curente artistice, genuri şi specii de teatru, mari dramaturgi, forme ale spectacolului teatral. Conferinţele beneficiază de: exemplificări audio – fragmente de teatru radiofonic; exemplificări video – fragmente din filme documentare, fragmente din filme care au la bază piese de teatru; material iconografic în proiecţie video.

În conferința dedicată lui Eschil veți putea viziona, printre altele, un fragment dintr-o montare cu Orestia de Eschil, în limba greacă, reconstituire, desigur cu mijloace moderne, a atmosferei tragediei grecești.

ajax casandra vas antic luvru

Micul Ajax trăgând-o pe Cassandra din Palladium, unde se refugiase. Ceașcă roșie, Attica, cca. 440–430 î. Hr., Muzeul Luvru

Pe lângă caracterul informativ şi formativ, cu adresabilitate directă la publicul de astăzi, această serie de conferinţe subliniază actualitatea clasicilor dramaturgiei universale, a ideilor,agamemnon temelor şi motivelor din diferite epoci de creaţie, din Antichitate până la mijlocul secolului al XX-lea, adică până la cei autori consideraţi valori clasicizate. Modernii de ieri sunt clasicii de astăzi, iar a face dintr-un autor clasicizat contemporanul nostru înseamnă în primul rând a reliefa o dată în plus, din perspectiva omului de astăzi, adevăruri universal-valabile. Dacă teatrul, după cum credea Novalis, este „reflecţia activă a omului despre el însuşi”, lui i se datorează şi prilejul celei mai directe actualităţi, idee exemplificată prin prezentarea epocilor, curentelor de creaţie, a autorilor dramatici și a formelor de spectacol de teatru.

Vezi: „Istoria teatrului universal”, debut de bun augur de Șerban Cionoff

Radio România 85 (8)

istoria radioului la radio3net liber sa spun 85 ani 2013 1 noiembrie

ANII 1964–1968

1964

10 ianuarie: În fiecare vineri de la ora 21.00 se transmite emisiunea „Momente din istoria literaturii române”, realizată de Mihai Pop, în colaborare cu cercetători literari.

14 ianuarie: Ediţia radiofonică a poeziei eminesciene în mai multe episoade este realizată de Tudor Vianu, Valeriu Râpeanu, Demostene Botez şi Perpessicius.

1 mai: Sunt transmise în direct manifestările oamenilor muncii din Bucureşti.

Iunie: Apare primul montaj muzical-literar în care se difuzează lieduri.

În cadrul manifestărilor dedicate comemorării lui Mihai Eminescu apar mai multe emisiuni: „Prietena noastră cartea”, „Zilele Eminescu” ș.a.

eminescu la radio romania

Iunie: Prima „Ediţie Radiofonică Eminescu” cuprinde 20 de emisiuni.

23 august: Parada militară şi demonstraţia de 23 August se transmit în direct.

10 octombrie: Începe cea de-a XVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Tokyo. Radiojurnalele de după-amiază transmit informaţii despre manifestările sportive iar programul I transmite la orele 17.30 şi 21.30 emisiunea „Olimpiada Tokyo 1964”.

1965

Iunie: Reportaje despre realităţile societăţii româneşti. Prima emisiune cuprinde pagini de Geo Bogza în lectura autorului.

În luna iunie a anului 1965, când se împlineau 75 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri (22 august 1890), este iniţiat un ciclu de emisiuni care prezintă opera marelui poet.

Septembrie: Se transmit emisiuni prin care erau mediatizate Directivele Congresului al IX-lea, „Programul împlinirii multilaterale a României Socialiste”. Relatări privind lucrările Congresului vor fi difuzate în radiojurnale, buletine de ştiri, radio-gazete şi emisiuni speciale.

Octombrie: Apar noi emisiuni în grila de programe : „Teatru scurt”, „Moment poetic”, „Scena şi ecranul”, „Antologia discului”, „Avancronica muzicii la radio”, „Matineu de operă”, „Întalnire cu prietenii operetei”.

Se lansează emisiuni pentru copii şi tineret: „Gaudeamus”, „Călătorie prin istoria civilizaţiei”, „Întâmplările neobişnuite ale lui Gruia Grozovanu”, „Ineluş Învârtecuş”.

Pe Programul 1, în fiecare zi de luni începe să se difuzeze o nouă emisiune sportivă, „Postscriptum…sportiv”, iar miercurea se transmite „Obiectiv Mexic – 1968”.

18 octombrie: Se difuzează emisiunea „În jurul globului” în care se dezbat diverse teme de politica internaţională.

25 octombrie: Prima emisiune „Amfiteatru literar”.

31 octombrie: Pe programul 2, duminică seară, se transmitea emisiunea „Amintirile caselor”, ce se dorea o călătorie în timp şi spaţiu în cultura românească.

Noiembrie: Debutează două noi emisiuni: „ Teatru pe glob” şi „Jurnale celebre”.

Decembrie: Debutează emisiunea „Memoria pământului românesc”.

yehudi menuhin concerte de mozart

Yehudi Menuhin

Decembrie: Cu prilejul comemorării a 174 de ani de la moartea lui Mozart se transmit cele 7 concerte pentru vioară şi orchestră în interpretarea lui Yehudi Menuhin.

Decembrie: Se difuzează o suită de emisiuni care prezintă realizările româneşti cu ocazia aniversării zilei de 30 decembrie, Ziua Republicii.

igor markevitch in romania

Igor Markevitch

Stagiunea 1965–1966, desfășurată între 7 octombrie 1965–9 iunie 1966, interval în care au fost programate 35 de concerte, este considerată o stagiunea model în istoria Orchestrei Radio. În 5 și 7 noiembrie 1965, la pupitrul orchestrei apare celebrul dirijor Igor Markevitch, programul cuprinzând Simfonia nr. 6 „Patetica” de Ceaikovski și Sacre du printemps de Stravinski.

1966

8 ianuarie: Pe programul 2 începe difuzarea unei noi ediţii radiofonice dedicate scriitorului Mihail Sadoveanu.

11 ianuarie: Începe o nouă emisiune pentru tineret, „Oda vitejilor”, care îşi propune „să redea tinerilor ascultători pagini de neuitat din cartea de aur a patriei”.

4 februarie: Se difuzează o nouă emisiune „Orizont românesc” pe tema construirii noilor cartiere.

Martie: Cu prilejul zilei de 8 martie se difuzează o serie de emisiuni dedicate femeilor.

30 martie: Pe Programul 2 se difuzează o lectură inedită din jurnalul lui Ion Marin Sadoveanu, prezentată de Valeriu Râpeanu.

9 aprilie: Este inaugurată o nouă emisiune de cultură, „Revista literară radio” („Revista vorbită”), formă, de fapt, modernizată în epocă a tradiționalei „Reviste literare radio”, fondată de Vasile Voiculescu în 1939. Cuvântul introductiv este semnat de Tudor Arghezi.

cristian-munteanu-regizori-romani-teatru-radiofonic1

În 28 aprilie Teatrul radiofonic difuzează Orestia de Eschil, unul dintre primele mari spectacole regizate de Cristian Munteanu, cu Olga Tudorache, Ileana Predescu, Dan Nasta în distribuție. Cele patru decenii şi jumătate dedicate de regizorul Cristian Munteanu teatrului radiofonic, începând din 1962 pînă în 2007) înseamnă peste o mie de spectacole cu piese din toate epocile de creaţie, de la antici la contemporani, ilustrând toate speciile de teatru, de la cele consacrate la formule moderne, cum sunt documentarul teatral sau emisiunile scenarizate. Artist desăvârşit, unul dintre numele cele mai mari ale teatrului radiofonic, Cristian Munteanu, primul redactor șef al Redacției Teatru după 1990, avea darul de a inspira acea seninătate absolut necesară actului creator. Seninătate care înseamnă, în artă, echilibru, bun gust, adecvare a mijloacelor faţă de scopul propus, maturitate. Seninătate care se poate traduce, în cazul artei interpretative, şi printr-o detaşare de bun augur faţă de aspecte fără relevanţă în plan stilistic. Cele mai multe dintre spectacolele sale sunt astăzi înregistrări de referinţă, aflate în Fonoteca de Aur. Amintesc câteva: Broaştele de Aristofan, Odiseea de Homer, Electra de Sofocle, Cel ce se pedepseşte singur de Terenţiu, Henric al IV-lea, Othello, Troilus şi Cresida şi Cymbeline de Shakespeare, Tragica istorie a doctorului Faust şi Eduard al II-lea de Marlowe, Arden din Feversham, Viaţa e vis de Calderón de la Barca, Faust, Torquato Tasso, Iphigenia în Taurida şi Clavigo de Goethe, Maria Stuart şi Intrigă şi iubire de Schiller, Ruy Blas şi Marion Delorme de Victor Hugo, Roşu şi negru de Stendhal, Pasărea albastră de Maurice Maeterlinck, Brand şi Rosmersholm de Ibsen, Duhul pădurii de Cehov, Lungul drum al zilei către noapte, Anna Christie, Din jale se întrupează Electra, Dramele mării de Eugene O’Neill, Ciocârlia de Jean Anouilh, Cumpăna amiezii de Paul Claudel, Procesul şi Castelul de Kafka, Serenadă târzie de Alexei Arbuzov, Deşertul tătarilor de Dino Buzzati, Labirintul de Fernando Arrabal, Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, Răscoala de Liviu Rebreanu, Avram Iancu, Zamolxe şi Arca lui Noe de Lucian Blaga, Moartea lui Ivan Ilici, Mantaua, Duios Anastasia trecea, dramatizări de Pușa Roth după Tolstoi, Gogol, D. R. Popescu, Adunarea femeilor de Aristofan, Comedia măgarilor de Plaut. În toate, amprenta stilistică a regizorului este inconfundabilă.

Mai: Se difuzează serii de emisiuni consacrate celei de-a 45-a aniversări a PCR.

Septembrie: Se transmit emisiuni dedicate Centenarului George Coşbuc.

Pe Programul 1 începe emisiunea „Radiosimpozion” în care se dezbat probleme legate de înfăptuirea cincinalului.

5 octombrie: Se reiau emisiunile muzicale „Figuri şi momente din istoria muzicii româneşti”. Primele transmisii sunt dedicate creaţiei enesciene.

19 decembrie: La aniversarea a 150 de ani de teatru cult în limba română se difuzează săptămâna teatrului românesc.bogdan calciu radiodifuziunea romana

Bogdan Calciu, Radiodifuziunea Română

 1967

Ianuarie: Începe o nouă serie de emisiuni dedicate creaţiei shakespeariene care se transmit în următoarele 4 luni.

Martie: Pe programul 1, „Răspunderea personală”, emisiune-anchetă, se difuza de trei ori pe săptămână de la ora 18.05.

Aprilie: Se transmitea emisiune „Estrada artistului amator”.

Debutează emisiunea „Orizont ştiinţific”.

17 aprilie: Redacţia emisiunilor pentru tineret lansează emisiunea „Antena tineretului” care se va difuza de luni până vineri.

30 aprilie: La 5 ani de la încheierea colectivizării, se transmit discursurile preşedinţilor de cooperative agricole de producţie despre realizări şi perspective.

2 mai: Cu ocazia Zilei Tineretului din România se difuzează emisiuni realizate de către tineri.

4 iunie: Este sărbătorită în premieră „Ziua Pionierilor” iar cu această ocazie emisiunea „Tot înainte” are o ediţie specială.

Iulie: Postul „Radio Vacanţa” începe să emită, zilnic între orele 9.00–14.00 şi 17.00–18.00.

Noiembrie: Debutează o nouă emisiune-concurs pentru tineret, „Expediţie pionierească”. Întrecerea are loc între unităţile de pionieri din mai multe oraşe şi se desfăşoară pe etape eliminatorii.

Noiembrie: În fiecare sâmbătă pe Programul 2 se transmite o nouă emisiune muzicală pentru cei mici: „DO-RE-MI”.

14 noiembrie: „Istoria literaturii române” este prezentată într-o nouă emisiune de cultură: „Amfiteatru literar”, difuzată pe programul 2 de la ora 18.10.

Decembrie: Se transmit ediţii speciale dedicate aniversării a 20 de ani de la Proclamarea Republicii.

4 decembrie: Se înfiinţează „Studioul de poezie al Radiodifuziunii”, organizator de spectacole cu public din lirica românească şi universală, „primul teatru de poezie din ţara noastră”.

În 1967 începe să funcționeze pe litoral, Radio Vacanța, iar în martie 1973 canalul 3 își mărește durata de emisie la 11–12 ore pe zi dedicându-se în mare parte tinerilor.

Din a doua parte a deceniului al şaptelea datează primele spectacole de teatru radiofonic serial, formă care s-a dovedit de-a lungul timpului viabilă şi apreciată de ascultători, cu condiţia, desigur, ca difuzarea episoadelor să fie programată zilnic, fără întrerupere până la transmiterea ultimei serii. Probabil că teatrul serial s-a născut la Radio România în primul rând din dorinţa de a oferi ascultătorilor dramatizările unor romane de referinţă din literatura română, care nu ar fi putut fi montate decât sub această formă datorită lungimii textului. Oricum el a prins, cum se spune – şi chiar şi astăzi, indiferent de ora la care este inclus în program, are un public statornic.

Anul în care se difuzează primele seriale de teatru radiofonic este 1967. Din studiul lui Victor Crăciun, Momente din evoluţia Teatrului radiofonic (publicat în Teatrul radiofonic, vol. I, Bucureşti, Oficiul de presă şi tipărituri al Radioteleviziunii Române, 1972), aflăm că în acei ani teatrul serial se difuza o dată pe lună, zilnic, timp de o săptămână. Episoadele au în general o durată de până în 30 de minute.

Iată câteva exemple. În perioada 14–19 mai 1967 se transmite Zodia Cancerului (şase serii) de Mihail Sadoveanu, dramatizare de Valeria Sadoveanu şi Constantin Mitru, în regia lui Constantin Moruzan, cu o distribuţie excepţională, din care fac parte George Calboreanu, Fory Etterle, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Octavian Cotescu, Corado Negreanu.

După mai puţin de o lună (11–16 iunie 1967), Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu (şase episoade), dramatizare de Iosif Petran, cu Ştefan Mihăilescu-Brăila în rolul titular, alături de Nicolae Neamţu-Ottonel, Sorin Balaban, Mihai Pălădescu, Adela Mărculescu, Camelia Stănescu, în regia lui Mihai Zirra.

Din acelaşi an datează Aurul negru de Cezar Petrescu şi Ursita de B. P. Hasdeu. Romanul lui Cezar Petrescu este dramatizat de Ilie Păunescu, spectacolul avându-l ca regizor pe Cristian Munteanu. În rolurile principale: Matei Alexandru, Rodica Suciu, Traian Stănescu, Maria Voluntaru (data difuzării în premieră: 12–17 august 1967). În Ursita, dramatizată de Mihail Joldea, regizorul Mihai Pascal îi distribuie pe George Calboreanu, Ştefan Ciubotăraşu, Ludovic Antal, Marian Oprescu, Emil Hossu, Dorin Varga (data difuzării în premieră: 9–14 septembrie 1967).

1968

Începând din luna ianuarie programul 1 al Radioului trece la emisia non-stop, după ce în 1967 orarul emisiunilor fusese 5.00–3.00. Programul 2 difuza programele între orele 7.00 şi 1.00 (sâmbăta până la ora 2.00, iar duminica de la ora 6.00). Programul 3 transmitea între orele 16.00 și 24.00 (duminica de la ora 15.00).

valeriu sirbu

Valeriu Sîrbu

Prima piesă a dramaturgului Valeriu Sîrbu, care a scris exclusiv pentru teatrul radiofonic, Balerina portocalie, s-a difuzat în 19 august 1968 pe Programul 3. Din distribuție făceau parte Olga Turdorache, Valeria Seciu, Valentin Plătăreanu, regia artistică: Elena Negreanu, muzică de Adrian Ciceu. Piesa reprezenta la data aceea o noutate mai ales prin modernitatea limbajului, putând trece drept o creație de avangardă (motiv pentru care premiera fusese difuzată pe programul 3, ca experiment și reprogramata pe programul 1 abia in anul urmaator, dupa ce a fost premiata la Concursul International Prix Italia de la Roma). Piesa fusese scrisă înainte de evenimentul epocal al vizitei primilor oameni pe lună, subiectul ei prefigurând aselenizarea.

sile dinicu

Sile Dinicu, dirijor al Orhestrei de Estradă Radio, începând din 1951, timp de patru decenii

Martie: Se transmite prima ediție a Festivalului de muzică uşoară „Cerbul de Aur” de la Brașov. Festivalul s-a desfășurat între 5 și 10 martie 1968, în sala Teatrului Dramatic din Brașov. Directori: Tudor Vornicu și Ilie Mănescu. Orchestra a fost condusă de maestrul Sile Dinicu. Televiziunea Română s-a ocupat de organizare, ea fiind cea care a făcut selecția concurenților și a vedetelor. În prima zi a fost susținut un recital de către celebrul cântăreț Constantin Drăghici. Concursul propriu-zis a avut loc între 6 și 9 martie. Pe data de 7 martie, TVR a scos revista oficială a primei ediții a festivalului, în cinci limbi. Aceasta conținea interviuri cu vedetele participante, precum și biografia concurenților. Aprecierile internaționale au fost extraordinare, privind atât desfășurarea, cât și aranjamentul scenic. La încheierea Festivalului, pe 10 martie, oficialitățile române au oferit o cină la restaurantul „Aro Palace” (pe atunci „Carpați”) concurenților, vedetelor, juriului și jurnaliștilor. Prezentatori: Stela Popescu, Iurie Darie. Margareta Pâslaru a primit menţiune la această primă ediţie a festivalului.

margareta-paslaru-1

Margareta Pâslaru

2 mai: Televiziunea începe să emită pe două programe.

3 mai: Pe Programul 2 al Radioului se difuzează în premieră emisiunea săptămânală „Muzicienii români de azi despre muzicieni români de ieri”.

7 iunie: Studioul de Radio Cluj organizează spectacolul experimental deschis publicului „Acusticon Studio”.

Octombrie: Muzicologul Viorel Cosma începe seria de emisiuni săptămânale „Lexiconul muzical al interpreţilor români”.

21 octombrie: Începând de la această dată, în fiecare luni se difuza emisiunea „Muzica corală pe discuri”, program de promovare a muzicii corale româneşti.

9 decembrie: Pe programul 1, la ora 20.05 se difuzează prima ediţie a emisiunii „Cenaclul literar” care se va ocupa de creaţia literară a lui G. Călinescu.

Decembrie: Apar trei emisiuni: „Ateneu”, concepută ca o revistă în patru pagini corespunzând celor patru puncte cardinale ale ţării, „Meridiane” o revistă de cultură universală şi „Radio-Enciclopedia pentru tineret”.

28 decembrie: Radioul public raportează 60.000 de minute anual dedicate celor 3150 de emisiuni culturale.

Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă

Episodul 9, anii 1969 –1973, click aici.

Medalion Cristian Munteanu

În săptămâna 22–28 august 2011, seria de „Mari spectacole” ale Teatrului Național Radiofonic, difuzate la Radio România Cultural (ora 1.30), este dedicată regizorului Cristian Munteanu, care ar fi împlinit, în 25 august, 75 de ani.

Născut în 25 august 1936, la Bucureşti, Cristian Munteanu (m. 31 ianuarie 2008, Bucureşti) a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1959. Regizor mai întâi la Teatrul din Piatra Neamţ, a fost angajat în 1962 la Radiodifuziunea Română, ca regizor artistic. După decembrie 1989, a devenit primul redactor-şef al Redacţiei Teatru, care fusese până atunci secţie a Redacţiei Emisiunilor Culturale. Practic, Cristian Munteanu a pus bazele activităţii distincte a acestei redacţii în forma în care se desfăşoară ea astăzi.

Cele patru decenii şi jumătate dedicate de regizorul Cristian Munteanu teatrului radiofonic înseamnă peste o mie de spectacole cu piese din toate epocile de creaţie, de la antici la contemporani, ilustrând toate speciile de teatru, de la cele consacrate la formule moderne, cum sunt documentarul teatral sau emisiunile scenarizate.

Artist desăvârşit, unul dintre numele cele mai mari ale teatrului radiofonic, Cristian Munteanu avea darul de a inspira acea seninătate absolut necesară actului creator. Seninătate care înseamnă, în artă, echilibru, bun gust, adecvare a mijloacelor faţă de scopul propus, maturitate. Seninătate care se poate traduce, în cazul artei interpretative, şi printr-o detaşare de bun augur faţă de aspecte fără relevanţă în plan stilistic. Cele mai multe dintre spectacolele sale sunt astăzi înregistrări de referinţă, aflate în Fonoteca de Aur. Amintesc câteva: Broaştele de Aristofan, Orestia de Eschil, Odiseea de Homer, Electra de Sofocle, Cel ce se pedepseşte singur de Terenţiu, Henric al IV-lea, Othello, Troilus şi Cresida şi Cymbeline de Shakespeare, Tragica istorie a doctorului Faust şi Eduard al II-lea de Marlowe, Arden din Feversham, Viaţa e vis de Calderón de la Barca, Faust, Torquato Tasso, Iphigenia în Taurida şi Clavigo de Goethe, Maria Stuart şi Intrigă şi iubire de Schiller, Ruy Blas şi Marion Delorme de Victor Hugo, Roşu şi negru de Stendhal, Pasărea albastră de Maurice Maeterlinck, Brand şi Rosmersholm de Ibsen, Duhul pădurii de Cehov, Lungul drum al zilei către noapte, Anna Christie, Din jale se întrupează Electra, Dramele mării de Eugene O’Neill, Ciocârlia de Jean Anouilh, Cumpăna amiezii de Paul Claudel, Procesul şi Castelul de Kafka, Serenadă târzie de Alexei Arbuzov, Deşertul tătarilor de Dino Buzzati, Labirintul de Fernando Arrabal, Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, Răscoala de Liviu Rebreanu, Avram Iancu, Zamolxe şi Arca lui Noe de Lucian Blaga.

În toate, amprenta stilistică a regizorului este inconfundabilă. Ea se traduce printr-un simţ aparte al construcţiei teatral-radiofonice, aspect esenţial în această formă de artă, care, adresându-se unui singur simţ, auzul, recompune un univers întreg. Există fără îndoială reguli nescrise ale acestei specii, teatrul radiofonic, pe care Cristian Munteanu îl considera forma cea mai rafinată de teatru. Dar nici una dintre ele nu poate suplini disciplina interioară a artistului, care presupune, pe lângă o cultură teatrală vastă, asimilată organic, fermitatea opţiunii stilistice şi, astfel, capacitatea de reinterpretare optimă a unui text. Regizorul, mărturisea Cristian Munteanu, trebuie să facă o orchestraţie. O orchestraţie, îmi permit să adaug în context, care începe chiar de la forma potenţial radiofonică a textului dramatic. Pe bună dreptate, Cristian Munteanu susţinea că oricâtă invenţie şi fantezie s-ar suprapune peste un text care nu a fost adaptat corespunzător tehnicii teatrului radiofonic, rezultatul va fi sortit eşecului. Că uneori trebuie, cu regret, să elimini fragmente sau să modifici chiar elemente structurale ale piesei, e de la sine înţeles. Fără această suferinţă, devine imposibil să faci pasul spre transformarea plauzibilă a unui text pentru radio. Este o lecţie pe care am detaliat-o adesea în compania lui Cristian Munteanu, ale cărei secrete le-am asimilat de la un artist puţin dispus, temperamental, să dea lecţii.

Luni 22 august veți asculta Orestia de Eschil, înregistrare de tinerețe a regizorului (1966), cu Olga Tudorache, Vasile Gheorghiu, Ileana Predescu, Gilda Marinescu, Mircea Albulescu, Leopoldina Bălănuţă, Dan Nasta, George Oancea, Nicolae Luchian-Botez, Lucia Mureşan, Emil Liptac în distribuție.

Marţi 23 august, am programat Othello de William Shakespeare, cu Mircea Albulescu (Othello), Ştefan Iordache (Mefisto), Dana Dogaru (Desdemona), alături de George Constantin, Florian Pittiş, Dan Condurache, Dan Nasta, Monica Ghiuţă, Irina Mazanitis, Gheorghe Cozorici, Ion Pavlescu, Sorin Gheorghiu, Constantin Dinulescu, Alfred Demetriu (înregistrare din 1983). Vor urma, miercuri și joi, două dramatizări după Kafka, Procesul și Castelul. În prima, din 1992, în distribuție apar Adrian Pintea, George Constantin, Dana Dogaru, Gheorghe Cozorici, Diana Gheorghian, Ion Pavlescu, Florian Pittiş, Valentin Teodosiu, Petre Lupu, Constantin Dinulescu, Mitică Popescu, Dorina Lazăr, Mircea Constantinescu. În Castelul (1983), Virgil Ogăşanu, Gina Patrichi, Ion Marinescu, Marga Anghelescu, Mircea Albulescu, Octavian Cotescu, Olga Tudorache, Ion Caramitru, Florian Pittiş, Adrian Georgescu, Costel Constantin, Corado Negreanu, Jean Reder, Ileana Stana Ionescu, Sandu Sticlaru, Gheorghe Buznea, Gheorghe Cozorici.

Vineri 26 august, vă propunem un spectacol mai recent, Moartea lui Ivan Ilici, dramatizare de Puşa Roth dupa nuvela lui L. N. Tolstoi (2006). În distribuţie: Mihai Constantin, Ruxandra Sireteanu, Eusebiu Ştefănescu, Petre Moraru, Ştefan Velniciuc, Gavril Pătru, Delia Nartea, Claudiu Istodor, Valentin Uritescu, Ion Siminie, Constantin Dinulescu, Petre Nicolae, Ion Arcudeanu, Aurelian Georgescu, Gheorghe Pufulete. Cu participarea preotului Cristian Deheleanu de la Biserica Sf. Gheorghe cel Vechi din Bucureşti.

Pentru ziua de sâmbătă 27 august, am ales Comedia măgarilor de Plaut (2005), cu Alexandru Arşinel, Petre Lupu, George Ivaşcu, Dorina Lazăr, Delia Nartea, Mircea Constantinescu, Alexandru Bindea, Mihai Bisericanu, Coca Bloos, Claudiu Istodor, Bogdan Caragea, Marius Rizea.

Medalionul dedicat regizorului Cristian Munteanu se va încheia, duminică 28 august, cu Ciocârlia de Jean Anouilh. În distribuţie: Mirela Gorea, Gheorghe Cozorici, George Constantin, Mircea Anghelescu, Mihai Dinvale, Florian Pittiş, Adina Popescu, Ileana Predescu, Valeria Ogăşanu, Corado Negreanu, Mihai Stan, Gelu Niţu, Valentin Uritescu, Tatiana Iekel, Ştefan Hagimă, Cicerone Ionescu, Boris Petrof (înregistrare din 1988).

Costin Tuchilă