„Luceafărul de dimineață”, nr. 2/2015

luceafarul nr 2 din 2015

revista revistelor culturaleVa apărea în curând nr. 2 din 2015 al revistei „Luceafărul de dimineață”, revistă lunară a Uniunii Scriitorilor din România, finanțată de Ministerul Culturii.

Articolul principal al revistei este continuarea  fragmentelor despre poezia lui T. S. Eliot, un eseu de Dan Cristea. Tot Dan Cristea se referă, în cronica literară, la volume de Constantin Mateescu și Aurel Pantea.

t s eliot dan cristea

Un eveniment editorial semnalat de revistă esta apariția traducerii integrale din arabă a Jurnalului lui Paul din Alep, ediție și traducere de Ioana Feodorov. În „Caietul critic” semnează recenzii la volume recente Radu Voinescu (despre postumele lui Mircea Brăilița), Ana Dobre (Stan V. Cristea), Adrian G. Romila (Gabriel H. Decuble), Uian Es. Pop (N. Oprișan), Toma Grigorie (Anton Jurebie), Ioana Diaconescu (V. Hossu-Longin), Lucian Gruia (Ion George Enache), Felix Nicolau (O. Nimigean), Andrea Hedeș (ioana Șerban), Nicolaeta Milea (Liviu Georgescu).

paul din alep jurnal

Paginile de poezie sunt susținute de Ioana Ieronim, Mariana Filimon și speranțele Cristina Dascălu și Andrei Mocuța. Cele de proză cuprind un fragment de roman de Ilua Frânculescu și proză memorialistică de Șerban Tomșa (Povestiri cu Nino Stratan).

Istorie literară publică Nicolae Scurtu iar Monica Grosu o consemnare despre poezia lui Daniel D. Marin. „Vitrina cu cărți” conține prezentările unor volume realizate de Răzvan Voncu (Grigore Chiper, Cătălina Trifan) și Horia Gârbea (Gabriel Gafița, Sorin Stoica, Ciprian Măceșaru, Valentin Busuioc, Nuța Crăciun, Cristina Ștefan).

La rubrica de „Carte străină” scriu Geo Vasile (despre V. Grossman) și Laura Botușan (Orhan Pamuk).

cronica plastica luceafarul de dimineata

Cronicile de teatru sunt semnate de Eugen Cojocaru (Sânziana și Pepelea la Teatrul Național din Cluj-Napoca, regia: Al. Dabija) și Dinu Grigorescu (Omul Bun din Seciuan, regia: Andrei Șerban, Teatrul „Bulandra”) cea de film de Călin Stănculescu, cea de muzică clasică de Costin Tuchilă, de rock de Dumitru Ungureanu iar cea plastică de Iolanda Malamen.

Li se adaugă cronica sportivă de Gelu Negrea și „Revista revistelor”. Mai publică eseuri Emil Lungeanu și Adrian Costache iar Horia Gârbea un reportaj despre Tîrgul de Carte Ierusalim 2015.

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii „Revista revistelor culturale”

Noaptea Literaturii Europene la București

Pe 30 mai, citim până la miezul nopţii! Zece institute culturale au făcut o selecţie de literatură tradusă din nouă limbi şi publicată în română şi au invitat autori, actori, personalităţi media, care timp de trei ore ne vor purta paşii în fascinantul univers al literaturii contemporane. Fundaţia Löwendal (Piața Gh. Cantacuzino nr. 1, lângă Parcul Ioanid) găzduieşte acest eveniment de la ora 20.30 până la ora 23.30, chiar în seara în care se deschide Târgul de carte Bookfest, prilej cu care autori importanţi invitaţi la Târg vor trece pragul Nopţii Literaturii de la Bucureşti.

Noaptea Literaturii Europene este un proiect cultural susținut de Rețeaua Europeană a Institutelor Naționale de Cultură (EUNIC), a cărui ediție din 2011 s-a desfășurat în 20 de orașe din 16 țări. Noaptea Literaturii are trei elemente-cheie: literatură contemporană citită de personalităţi din diferite domenii în spaţii atipice special selectate pentru o anumită noapte din an. Pe 30 mai 2012, are loc la Bucureşti prima ediţie a Nopţii Literaturii, în organizarea a zece institute culturale membre ale clusterului EUNIC şi sub coordonarea Institutului Cultural Român.

Lecturilor li se vor adăuga performance-uri și concursuri cu premii în cărți. Printre numele sonore ale Nopții Literaturii Europene: Julian Barnes în lectura scriitorului, traducătorului și publicistului Radu Paraschivescu; Fernando Pessoa, dar şi poetul spaniol Antonio Gamoneda, citiţi de traducătorul său în limba română, poetul Dinu Flămând; polonezii Sławomir Mrożek, Olga Tokarczuk și Andrzej Stasiuk, Ryszard Kapuściński, citiți de Matei Martin (Radio România Cultural, Dilema veche), Mihaela Dedeoglu (RFI România), Luca Niculescu (RFI România, Digi 24) și Ion Ioniță (Adevărul); poeme de Wisława Szymborska, laureată a Premiului Nobel în 1996, în lectura jurnalistului și poetului Emil Hurezeanu; fragmente din opera scriitorului și omului politic Václav Havel interpretate de cineastul Hanno Höfer; proza lui Roberto Bolaño cu vocea poetului Ciprian Măceşaru; Dominique Fernandez citind, alături de actorul Marius Manole, fragmente din Rapsodia Română; Nedim Gürsel prezentând pasaje din romanul său Fiicele lui Allah (alături de Iulia Badea-Gueritée); Matei Florian, Adina Rosetti, Petre Barbu în lectura lui Filip Florian; Dan Lungu citind din Ovidiu Nimigean, Ciprian Măceşaru și Octavian Soviany; Irina-Margareta Nistor citind din autorii belgieni francofoni Amélie Nothomb și Marguerite Yourcenar. De pe afiș nu lipsesc Orhan Pamuk, Salman Rushdie, Magda Szabó, Ian McEwan, José Saramago.

Pentru mai multe detalii, urmăriți postările de pe site-ul ICR: http://www.icr.ro/nle şi de pe Facebook: https://www.facebook.com/#!/NoapteaLiteraturiiEuropene 

Organizatori: Centrul Ceh, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, British Council, Institutul Polonez, Institutul Camões, Institutul Cervantes, Delegaţia Valonia-Bruxelles, Centrul Cultural Maghiar, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre“.

Noaptea Literaturii Europene este un proiect coordonat în România de Institutul Cultural Român. ICR a deţinut preşedinţia EUNIC la nivel global în perioada iunie 2010 – iunie 2011. Pentru intervalul octombrie 2011 – octombrie 2012, Institutul Francez are preşedinţia clusterului EUNIC în România.

Orhan Pamuk a inaugurat Muzeul Inocenței

Celebrul scriitor turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pe anul 2006, a deschis la Istanbul un Muzeu al Inocenţei. Deschiderea oficială a avut loc sâmbătă 28 aprilie 2012. Exponatele au fost adunate de către scriitor pe parcursul a câtorva decenii, în intenţia de a reuni lucruri legate de viaţa oamenilor simpli, inocenţi, despre care să scrie, înconjurat de obiectele colectate, un mare roman al inocenţei. În urmă cu 15 ani i-a venit ideea să fondeze şi un muzeu al inocenţei, idee care l-a făcut nu doar să colecționeze obiecte ce urmau să devină exponate, ci şi să se preocupe de un proiect arhitectural pe măsură, sprijinit de un grup de arhitecți și designeri.

Inaugurarea muzeului era plănuită pentru anul 2008. Între timp, însă, Pamuk a făcut o declaraţie publică în care a dezvăluit lumii întregi adevărul despre omorârea în Turcia a unui milion de armeni şi a treizeci de mii de curzi. În urma unui proces intentat de un funcţionar juridic, scriitorul a fost declarat vinovat de insultarea poporului turc şi obligat să plătească o despăgubire în valoare de 3800 dolari. Nu mult după aceasta, poliţia a descoperit că se pregătea un atentat la viaţa lui Pamuk. Ca urmare a acestor evenimente, scriitorul s-a stabilit la Goa (India) – informează site-ul masumiyetmuzesi.org. (Traducere de Alexe Rău).