Din Bucureștiul de altădată: Pache Protopopescu, primar al Capitalei

pache-protopopescu-primar-bucurestiul-vechi-istoric-bucuresti

Primarul Capitalei, Pache (Pake) Protopopescu*) a rămas în memoria colectivă poate şi pentru faptul că un mare bulevard bucureştean poartă astăzi numele său. Pache Protopopescu a fost ales primar în aprilie 1888 şi a rămas în funcţie până în decembrie 1891.

Bogdan Calciu, Casă veche în București, tuș, peniță

„La sfârşitul secolului al XIX-lea, când s-a tăiat bulevardul Cotroceni–Obor de către Em. Protopopescu-Pake, primarul oraşului, pentru interes şi necesitate edilitaro-urbanistică, au fost demolate biserica Caimata şi biserica Armenească”, scrie istoricul George Potra în cartea sa Din Bucureştii de ieri. „După ce Em. Protopopescu-Pake a deschis noul bulevard care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului, s-a pus problema iluminării lui după noile cerinţe, dar pentru că nu se putea altfel la acea dată, s-a hotărât scoaterea lămplilor electrice din grădina Cişmigiu «care nu avea nevoie de lumină pe timpul iernii şi instalarea lor pe bulevard, între actuala piaţă Sf. Elefterie şi Calea Moşilor»”, mai notează istoricul George Potra. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Pache Protopopescu, primar al Capitalei”

Din Bucureștiul de altădată: Primarii Capitalei (11)

istoric primari bucuresti pusa roth imagini bucuresti vechi

Portofoliul cu numărul 20 îi revine lui Pache Em. Protopopescu (aprilie 1888–decembrie 1891). Protopopescu a reuşit să intre în istorie drept unul dintre cei mai eficienţi şi inventivi edili. A extins iluminatul public în tot oraşul, a făcut noi artere de circulaţie în oraş, a introdus telefonia publică şi a construit aproape 30 de şcoli, printre care şi Colegiul „Gheorghe Lazăr”. pache protopopescu primarA trasat inclusiv axa Bucureştiului de la est la vest, de la Piaţa Operei, Sf. Elefterie până la Mihai Bravu. Tot Pache Protopopescu este cel care construieşte în Bucureşti primele trotuare, care aveau rolul de a uşura circulaţia. Sub conducerea primarului de atunci s-a ridicat şi un azil de noapte făcut după model occidental. Totodată, el a fondat şi numeroase ziare. Înainte de a se pune în circulaţie tramvaiele cu cai ale noii societăţi, Em. Protopopescu-Pake, primarul oraşului, a dat o ordonanţă alcătuită din şase articole cu mai multe subpuncte, cu dispoziţiile care trebuiau respectate atât de personalul tramvaielor, cât şi de pasageri. Astfel, „conductorii vor păstra ordinea în vagoane, vor îngriji ca pasagerii să se aşeze pe bănci, fără să aducă supărare unul altuia”, notau istoricii vremii.

După acest om energic, gospodar, care a modernizat Capitala, urmează Dimitrie Orbescu (decembrie 1891–iunie 1892), apoi Georges Trandafil (iunie 1892–februarie 1893), despre care nu se poate spune că au făcut ceva pentru oraş.

nicolae filipescu primar al capitalei istoric primarii bucurestiuluiÎn timpul mandatului lui Nicolae Filipescu (februarie 1893–octombrie 1895), a fost introdus tramvaiul electric, iluminarea cu gaz, s-a construit Observatorul Astronomic. O realizare importantă a acestui primar a fost completarea reţelei de canale pentru scurgerea apelor menajere. Primarul și-a promovat demersurile prin expresia „totul la canal”. Astfel, a fost făcut un studiu despre configurația orașului, studiu care analiza curbele de nivel, canalele colectoare și gurile de canal. În plus, în timpul mandatului său a fost dezvoltată alimentarea cu apă potabilă a oraşului. Primarul a dispus captarea izvoarelor subterane din preajma Bucureştiului, precum și repararea filtrelor de la Bacu-Arcuda. Filipescu a construit pentru oamenii săraci o baie populară în ultimul său an de mandat, lângă Piața Bibescu-Vodă, pe strada care astăzi se numește Ienăchiţă Văcărescu. Aceasta avea un bazin uriaș cu apă rece, dar și cabine cu băi calde și dușuri, separate, pentru bărbați și femei. Pentru construcția ștrandului au fost alocați 150.000 de lei. Prețul biletului de intrare era de 10 bani.

Pușa Roth