Povestea unui secol din 555 de aniversări

bucuresti novecento adrian majuru

Bucureşti: un portret Novecento. Povestea unui secol din 555 de aniversări, o carte şi o expoziţie ce se deschid una pe cealaltă pentru a vă spune povestea Bucureştiului în secolul XX.

eveniment liber sa spunSunt cărți care se ecranizează, cărți care se dramatizează, cărți care se expoziționează.

Bucureşti: un portret Novecento. Povestea unui secol din 555 de aniversări este o expoziție deschisă din cartea cu același nume, semnată de dr. Adrian Majuru. Cartea o poți lua cu tine acasă sau într-un buzunar.

Expoziția, deschisă între 17 septembrie–19 octombrie 2014 la Palatul Suţu din București (Muzeul Municipiului Bucureşti, Bd. I.C. Brătianu nr. 2), este onorată de prezența academicianului Constantin Bălăceanu-Stolnici și dr. Antoine Heemeryck.

anii-1900-in-bucuresti gara de nord

Gara de Nord la începutul secolului al XX-lea

În prezența amfitrionului Muzeului Municipiului București, dr. Adrian Majuru, Saşa-Liviu Stoianovici şi Călin Torsan vor recrea atmosfera secolului trecut din Bucureşti, prin acorduri muzicale când meşteşugite, când improvizate.

adrian majuru

„Orașul trăiește prin mai multe suflete. Avem un oraș care se prezintă, un oraș cu mesaj, ale cărui detalii se modifică aproape cu fiecare generație. Orașul comunică prin glasul tuturor vârstelor, având astfel mai multe voci sincronizate cu atitudini, fapte, proiecții de viitor. Proiectul de față își propune să cartografieze geografiile umane ale secolului XX. Hărțile care se suprapun nu aparțin exclusiv trecutului ci mai ales unui prezent în desfășurare al cărui ultim cuvânt încearcă să definească o posibilă prognoză pentru un termen mediu. Dacă prima hartă ține de geografia simbolică a unui organism viu, de mesajele continuate și multiplicate prin reclame, fațade, spații publice de la străzi la grădini, hărțile ce vor urma sunt în continua mișcare deoarece sunt legate de umanitatea care a evoluat aici și le consumă preț de peste patru generații.

Oamenii de pe stradă reprezintă un barometru de civilizație urbană prin ceea ce ei sunt ca atitudine, vestimentație, proiecţii de viaţă și, mai ales, prin ceea ce ei consumă cu fiecare zi sau cu fiecare vârstă.

Omul orașului are însă o viață de acasă foarte diferențiată de un calendar profesional și cultural, la rândul său mereu îmbogățit și diversificat prin acumulare și multiplicare. Povestea Lui și povestea Ei pe axa unui timp vertical, de la 1900 la anii 2000, de la străbunic și strănepot, nu are un precedent consistent în istoriografia românească. Istoria locuirii, spațiile casei, accesoriile zonelor casnice au povestea lor.

Dar există și axa unui timp orizontal, aceea a vârstelor care se tot repetă cu fiecare generație: copilărie, adolescență, maturitate și bătrânețe. Cum arătau chipurile acestor vârste de la 1900 la anii 2000 reprezintă o provocare antropologică, iar Bucureștiul poate fi un interesant studiu de caz pentru istoria culturală a României.

Această călătorie prin secolul XX nu-şi propune să detalieze evoluţia societății urbane ci să arate, în linii generale, câteva modificări de comportament, mod de viață, preocupări, chiar tipul de locuire şi ambientare interioară.” – Dr. Adrian Majuru.

Povestiri despre Calea Victoriei

povestiri despre calea victoriei

eveniment liber sa spunJoi, 11 septembrie 2014, ora 19.00, la Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Șuțu (Bulevardul Ion C. Brătianu, nr. 2), va avea loc conferința Povestiri despre Calea Victoriei, susținută de Constantin Bălăceanu Stolnici.

calea-victoriei-19301

„În primul rând, în copilăria mea nu existau străzi asfaltate. E drept că nu mai existau nici străzi pardosite cu bârne de lemn, cum era Podul Mogoşoaiei pe vremea bunicilor mei. În centru, străzile erau toate pavate cu piatră cubică. Unele din ele mai erau „pavate” cu bolovani. La periferie toate drumurile erau ca drumurile de ţară din pământ bătut sau cu pietriş, care se umpleau de noroi după fiecare ploaie mai abundentă”, scrie Constantin Bălăceanu Stolnici în cartea Amintiri. O viaţă de poveste în Bucureştiul interbelic.

c balaceanu_stolnici

Constantin Bălăceanu Stolnici este un om de știință român, medic neurolog, pioner în domeniul neurociberneticii, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparținând nobilimii pământene.

Activitatea medicală şi-a desfasurat-o la spitale precum Spitalul Colentina, Spitalul Dr. Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, a fost și șef de secție la Institutul Național de Gerontologie cât şi la Serviciului Metodologic de Neurologie și Neurochirurgie.

Constantin Bălăceanu Stolnici este Efor testamentar al Așezămintelor Brâncovenești (Biserica Domnița Bălașa); Membru al Adunării Naționale și al Consiliului Național al Bisericii Ortodoxe Române; Președinte al Societății Ateneul Român; Director onorific al Institutului de Antropologie al Academiei Române; Președinte de onoare al Universității Ecologice din București; Președinte al familiarilor Ordinului de Malta din România; Președinte al Centrului Internațional Antidrog și al Drepturilor Omului. Are următoarele afilieri: Membru de onoare al Academiei Române; Membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR); Academia de Științe Medicale din România; Societatea de Istorie a Medicinei; Societatea Internațională de Lingvistică Aplicată; Societatea franceză de Neurologie; Congresul Interamerican al Medicilor și Chirurgilor; Societatea Braziliană de Cibernetică; Societatea Franceză de Înalte Studii; Societatea Madrilenă de Cibernetică, (membru de onoare); Societatea Mondială de Cibernetică și Sisteme Generale (Londra); Societatea Internațională de Medicină Cibernetic; Asociația Americană de Cibernetică.

A publicat peste 25 de cărţi, între care peste 15 lucrări în domeniul neuroştiinţei.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de joi:

Joi, 18 septembrie 2014, ora 19.00: 

Memoria culturală a exilului românesc. O incursiune istorică cu dr. Mihai Neagu Basarab.

Joi, 25 septembrie 2014, ora 19.00: 

Cartiere ceferiste în Bucureşti cu Andrei Răzvan Voinea.

Joi, 2 octombrie 2014, ora 19.00:

Fotograful Franz Duschek cu Emanuel Bădescu.

 

Carol Popp de Szathmári – Viaţa şi opera II

carol popp de szathmary

rubrica remember annie musca revista teatrala radioDespre partea a doua a vieţii şi operei lui Szathmári ne va vorbi joi, 4 septembrie, de la ora 19.00, Emanuel Bădescu, bibliotecar în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Conferinţa va avea loc la Palatul Suţu, sediul Muzeului Municipiului Bucureşti. 

Carol Popp de Szathmári a fost un pictor şi grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă şi documentarist din Regatul Român şi unul dintre primii zece fotografi din Europa.

carol_popp_de_szathmary

Carol Popp de Szathmári

Cariera „bucureşteană” a lui Carol Popp de Szathmári precede cu 11 ani stabilirea sa definitivă la Bucureşti. Prima vizită, primele contacte cu oraşul pe care l-a iubit cu o pasiune întâlnită doar la Tudor Arghezi şi la Mircea Eliade, datează din anul 1831, când a cunoscut-o pe Maria Văcărescu, de care – susţinea fiul său Alexandru – s-ar fi îndrăgostit.

Spirit renascentist, Szathmári a fost, precum maeştrii din trecut, preocupat de numeroase aspecte ale artei şi nu numai.

În 1843 artistul se stabileşte la Bucureşti şi se căsătoreşte cu fiica hangiului din Gilău, căreia îi spunea Pille. A urmat o perioada fastă, atât ca fotograf cât şi ca pictor.

c-p-de-szathmary-targul-mosilor

Carol Popp de Szathmári, Târgul Moșilor

Emanuel Bădescu este licenţiat în istorie, a colaborat cu peste 1000 de articole la revistele „Formula AS”, „Magazin istoric”, „Lumea Magazin”, „Historia”, „Descoperă”, la „Ziarul de duminică” şi la multe alte publicaţii. A publicat volumele 1 decembrie 1918 Alba Iulia-Bucureşti, Imnurile naţionale la români, Bucureştii subt Guvernul Vremelnicesc, Marele foc şi alte poveşti din Bucureşti. Este coautor al volumelor Scurtă istorie a Regalităţii în România, Nicolae Ionescu. Bucureştii de altădată, De la Vatican la Ierusalim, Bucureştii în vremea lui Carol I (lucrare premiată de Uniunea Scriitorilor), Conspiraţia Securităţii, Carol Popp de Szathmári, fotograful Bucureştilor, ultima apariţie editorială fiind De toate din vechiul Bucureşti.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de joi:

Joi, 11 septembrie 2014, ora 19.00

Povestiri despre Calea Victoriei cu Constantin Bălăceanu-Stolnici

Joi, 18 aseptembrie 2014, ora 19.00

Memoria culturală a exilului românesc. O incursiune istorică cu dr. Mihai Neagu Basarab

Joi, 25 septembrie 2014, ora 19.00

Cartiere ceferiste în Bucureşti cu Andrei Răzvan Voinea

 

Demolarea Bucureștiului

demolarea buc afis

eveniment liber sa spun„Demolarea face parte din dezvoltarea Bucureştiului, adesea această acţiune fiind prost aplicată şi greşit înţeleasă. În cadrul conferinţei voi încerca să abordez subiectul demolării succesive a Bucureştiilor, aşa cum s-a realizat în diferite epoci, punând accentul pe elementele care au definit un mod de dezvoltare a oraşului. În cele din urmă voi încerca să fac o legătură între construcţiile Bucureştiului şi locuitorii săi, în special modul în care relaţionează aceştia cu actualul mediu construit.” (Andrei Popescu).

Conferința Demolarea Bucureștiului, susținută de arhitect Andrei Popescu este organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu și va avea loc joi, 21 august 2014, la ora 19.00. 

Andrei Popescu a absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” – Facultatea de urbanism. Este interesat de evoluţia oraşelor, în special Bucureşti, cu toate elementele pe care le presupune aceasta: urbanism, arhitectură, istorie, antropologie, economie etc.

Pe lângă încercările de a-şi exercita în mod corect profesia de urbanist, în 2009 a început publicarea unor propuneri de urbanism pe blogul Idei Urbane. Blogul a devenit astfel un mijloc de a-şi face publice ideile despre dezvoltarea Bucureştiului şi analizele despre zone sau proiecte existente. Prin aceste propuneri virtuale a început să descopăre zone ale Bucureştiului, să se documenteze despre evoluţia oraşului şi despre ce ar putea însemna o dezvoltare strategică actuală

Intrare: 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de joi:

Joi, 28 august 2014, ora 19.00:

Ce este un lider? cu Adrian Majuru

Joi, 4 septembrie 2014, ora 19.00:

Carol Popp de Szathmári – Viaţa şi opera II cu Emanuel Bădescu

Joi, 11 septembrie 2014, 0ra 19.00: 

Povestiri despre Calea Victoriei cu Constantin Bălăceanu-Stolnici

Spioni care au trecut prin Bucureşti

Afis_Spioni care au trecut prin Bucuresti

O nouă conferinţă la Palatul Suţu din București, susţinută de George Damian, joi 31 iulie 2014, de la ora 19.00.

„Înainte şi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Bucureştii au fost un oraş prin care au trecut numeroşi spioni. Unii au preferat luminile rampei şi nu s-au sfiit să se afişeze în viaţa publică a capitalei României, alţii au preferat siguranţa anonimatului. Toţi au avut ceva în comun: au frecventat clădiri şi locuri care încă există în Bucureşti. Refacerea traseelor unor astfel de personaje din umbră constituie o parte mai puţin cunoscută a istoriei Capitalei pe care vom încerca să o reconstituim parţial.

În vara anului 1939 două femei fatale cu conexiuni internaţionale au împărţit acoperişul hotelului Athénée Palace din Bucureşti. Prima dintre ele, Edit von Coler era verişoara unuia dintre cei mai temuţi oameni din Reichul lui Hitler, respectiv Heinrich Himmler. Cea de-a doua, Rosie von Waldeck era fosta soţie a celebrului ginecolog german Ernst Gräfenberg şi reuşise să se refugieze la timp din calea măsurilor antisemite declanşate la Berlin. Strălucitoare şi făcând furori în cercurile înalte ale societăţii bucureştene, dar şi printre diplomaţi, cele două femei se prezentau drept ziariste şi erau bănuite de toată lumea că în realitate erau spioane, prima în serviciul Berlinului nazist, cea de-a doua în solda Statelor Unite ale Americii. Deşi s-au întâlnit de câteva ori faţă în faţă prin saloanele bucureştene, Edit von Coler şi Rosie von Waldeck nu au ajuns la o confruntare directă – decât mai târziu, în scris. Dedesubturile periplului celor două femei prin Bucureşti dezvăluie o ţesătură fină a jocurilor de interese practicate la Bucureşti în anii dinaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial.”

hotelul athenee palace foto de epoca

George Damian, ziarist cu studii de istorie, redactor al revistei „Magazin istoric” şi al ziarului „Timpul” de la Chişinău.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de joi, august 2014:

 Joi, 7 august 2014, ora 19.00: 

Fotografi bucureşteni: Carol Popp de Szathmári cu Emanuel Bădescu

Joi 14 august 2014, ora 19.00:

O evoluţie involutivă a Pieţei Universităţii cu Adrian Crăciunescu

Joi 21 august 2014, ora 19.00:

Demolarea Bucureştiului cu Andrei Popescu

 

Clădiri mai puţin cunoscute din creaţia arhitectului Ion D. Berindey

conferinta despre ion d berindey

Joi, 24 iulie de la ora 19.00, la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatu Suţu are loc conferinţa Clădiri mai puţin cunoscute din creaţia arhitectului Ion D. Berindey, susţinută de lectorul universitar dr. Sidonia Teodorescu.

Fiu al arhitectului Dimitrie Berindey (1831–1884), Ion D. Berindey (1871–1928) a absolvit Şcoala de Arte Frumoase din Paris în anul 1897, urmând în cei 30 de ani de carieră să fie autorul unui număr impresionant de clădiri impozante, dintre care unele au devenit în timp adevărate mărturii ale construirii trainice la începutul secolului XX: în Bucureşti – Palatul Cantacuzino, casa George Assan, Sindicatul Ziariştilor, casa şi observatorul Vasile Urseanu, casa Toma Stelian, Palatul Cantacuzino de la Floreşti, Hipodromul de la Băneasa, Palatul Culturii din Iaşi.

Dintre clădirile mai puţin cunoscute ale acestui prolific arhitect, vor fi prezentate biserica din satul Miroşi, judeţul Argeş, câteva imobile bucureştene: Azilul Regina Elisabeta, Leagănul Sfânta Ecaterina, două imobile de raport, Sterian şi Orăscu-Darvari, Fabrica de ciocolată „C. Berindey”, casa Daniel Patrulius (strada Dionisie Lupu, nr. 43, colţ cu strada pictor Arthur Verona), casa Eliza Zănescu (strada Emil Balaban, nr. 6), casa Leopold Gsur (Nicolae Titulescu, Șos. Kiseleff, nr. 47), casa Sever I. Pleniceanu (strada Jean-Louis Calderon, nr. 46), casa colonelului Alexandru Zamfirescu (strada Ion Slătineanu, nr. 22), casa Gheorghe Stoicescu (strada Jean-Louis Calderon, nr. 82 colţ cu strada Dumbrava Roşie), casa Apostol (strada Christian Tell, nr. 10) şi proiectul său pentru concursul organizat de Fundaţia Carnegie în 1906 pentru construcţia Palatului Păcii de la Haga.

Sidonia Teodorescu este doctor în arhitectură, lector universitar la Facultatea de Arhitectură a Universităţii Spiru Haret, autoare a tezei de doctorat Arhitectul Ion D. Berindey, studiu monografic şi autoarea lucrării Ion D. Berindey, în curs de apariţie la Editura Vremea, colecţia „Planeta Bucureşti”, seria „Mari arhitecţi bucureşteni”. Este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii Arhitecţilor din România, al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române. De câţiva ani, este redactor al revistei „Bucureştiul meu drag” şi este implicată în proiectul de cercetare sprijinit de Uniunea Arhitecţilor din România – Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI).

Facebook event: https://www.facebook.com/MuzeulMunicipiuluiBucuresti?ref=hl

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de joi, iulie–august 2014:

Joi, 31 iulie 2014, ora 19.00

Spioni care au trecut prin Bucureşti cu George Damian

Joi, 7 august 2014, ora 19.00

Fotografi bucureşteni: Carol Popp de Szathmári cu Emanuel Bădescu

Joi 14 august 2014, ora 19.00

O evoluţie involutivă a Pieţei Universităţii cu Adrian Crăciunescu

„Ciutanul”, volumul II, singurul roman grafic românesc despre fotbal, îşi continuă peripeţiile

coperta ciutanul vol 2

Volumul al II-lea din trilogia Ciutanul va fi lansat la Palatul Suţu, vineri, 11 iulie 2014, de la ora 19.00, în cadrul Salonului BD. O întâlnire cu autorul de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu şi povestea sa, în pragul finalei Campionatului Mondial de Fotbal.

ciutanul

Continuarea poveştii tânărului fotbalist Mihai Dumitrescu este aşteptată de toţi pasionaţii de fotbal! Ciutanul, volumul al II-lea, ne invită să descoperim noi intrigi, mistere şi poveşti din viaţa tânărului jucător de la Clubul de fotbal „Eroii”. Oare ce se întâmplă cu Ani, prietena lui Mihai Dumitrescu? Dar cu mama sa, care încă nu ştie ce face fiul său în timpul liber! Oare va reuşi Mihai Dumitrescu să-l înfrunte pe Ivanov, marele patron al echipei Eroii? Ce se ascunde în laboratorul experimental Phoenix? Cine este defapt Alexandra, secretara lui Ivanov şi ce descoperă ea?

Cele 100 de pagini semnate de autorul Mihai I. Grăjdeanu vă provoacă la întrebări şi răspunsuri, la o călătorie în lumea fotbalului în benzi desenate.

România fără anestezie – Modernitate şi modernizare medicală în Vechiul Regat

romania fara anestezie

Conferințele de la Palatul Suțu ne invită săptămâna aceasta la o întâlnire cu Octavian Buda și perspectiva sa despre modernitate şi modernizare medicală în Vechiul Regat, 1859–1939.

Conferința va avea loc joi, 10 iulie 2014, de la ora 19.00. Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente, a expoziției temporare Constantin Isachie, un pictor al mondenităţii bucureştene și a Salonului BD: Povești din București în Benzi Desenate.

Ca orice domeniu spiritual de elită, lumea medicală din România a funcţionat şi funcţionează pe baza unor ritualuri academice. Corpul medicilor s-a constituit şi se dezvoltă în continuare pornind de la un set de reguli, norme şi comportamente ritualizate. Transformate sau nu în clişee, aceste rigori formale creionează atât distincţia de castă a registrului medical, cât şi respectul faţă de o tradiţie adeseori marcată de o excelenţă particulară. A studia cutumele, tabieturile şi reflexele ritualice ale doctorilor de altădată înseamnă, până la urmă, a rememora istoria unui domeniu care a transformat România într-un spaţiu recunoscut al performanţei medicale din Europa.

facultatea_de_medicina_bucuresti

Facultatea de Medicină din Bucureşti 

Inaugurarea unor importante instituţii medicale la sfârşit de secol al XIX-lea, deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti sau interpelări parlamentare pe tema politicilor sanitare şi sociale româneşti au oferit profesorilor de medicină posibilitatea de a împărtăşi din propria lor experienţă, de a vorbi despre înaintaşi şi de a trasa reperele specialităţii lor. Fiecare din ei se prezintă în faţa publicului ca un actor într-o reprezentaţie academică, ei îşi joacă rolul pe scena istoriei medicinei şi a culturii româneşti, îşi aleg o temă care exprimă adesea profesiunea lor de credinţă şi transmit un mesaj în timp acelor generaţii viitoare pe care nu le vor mai putea cunoaşte. Aşa stăteau lucrurile odinioară, într-o societate românească avidă de modernitate şi progres, într-o epocă în care pedagogia respectării înaintaşilor şi a lucrării acestora era ţinută la loc de mare cinste. Din păcate, în prezent valenţa istorică a medicinei este adeseori subestimată, căci astăzi se încearcă din răsputeri inserarea acesteia într-un mecanism aproape „tehnologic”, într-un proces de tip hic et nunc continuu. Şi totuşi, nimeni nu va putea vreodată să vorbească despre înţelegerea practicii medicale în afara acestei dimensiuni fundamentale, care este evoluţia ei istorică, laolaltă cu cea a societăţii.

Din acest punct de vedere, istoria medicinei devine un vehicul al memoriei colective la care medicii, şi nu numai, au contribuit din generaţie în generaţie. Evocarea personalităţilor medicale de la noi constituie o mărturie despre preocupările lor sociale şi politice într-o epocă de reforme dar şi conflicte în viaţa publică a României moderne. Parcurgerea istorie medicinei româneşti ne relevă însă însă o surprinzătoare actualitate, nu numai în plan formal, al retoricii patriotarde, dar chiar şi prin conţinut, dovadă că multe dintre problemele sociale, sanitare, economice şi morale româneşti de acum 150 de ani le regăsim aproape neschimbate, doar la o altă scară, şi parcă transferate, printr-un tunel al timpului, societăţii româneşti de azi… Regăsirea actuală a multor probleme politice, sociale şi medicale ale Vechiului Regat, arată într-o anumită măsură tendinţa nefastă a românilor de a repeta greşelile acute ale trecutului.

Octavian Buda este licenţiat al Facultăţii de Medicină a Universităţii „Carol Davila” Bucureşti (1992) precum şi al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997). Doctor în ştiinţe medicale. Este profesor universitar la Facultatea de Medicină a Universităţii „Carol Davila” Bucureşti, catedra de Istoria Medicinei. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei. Este titularul cursului de Patografie Culturală. Filozofie şi Psihiatrie al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti. Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Din 1993, redactor coordonator al Revistei de Medicină Legală, fondată în 1936 de Nicolae Minovici. Studii de istoria medicinei, psihiatrie şi psihanaliză judiciară, antropologie psihiatrică şi culturală, bioetică. Articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers şi Emil Cioran în revistele „Krisis” şi „Observatorul Cultural”. A publicat studii şi recenzii pe teme de istoria medicinei în revistele „Viaţa Medicală”, „Dilemateca”, „Cuvântul”, „Cultura”, „Istorie şi Civilizaţie”, „Astra”.

Printre cărţile publicate: Criminalitatea, o istorie medico-legală românească, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2007; O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860–1940, Editura Caligraf, Bucureşti, 2007; Despre regenerarea şi… degenerarea unei naţiuni, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009, Identitate naţională şi medicină socială, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013, România fără anestezie, Editura Vremea, Bucureşti, 2013.

palatul-sutu-scara-interioara

Palatul Suțu

Următoarele conferinţe de joi, iulie 2014: 

Joi, 17 iulie 2014, ora 19.00: „Afacerea Tănase” cu Liviu Tofan

Joi, 24 iulie 2014, ora 19.00: „Clădiri mai puţin cunoscute din creaţia arhitectului Ion D. Berindey” cu Sidonia Teodorescu

Joi, 31 iulie 2014, ora 19.00: „Spioni care au trecut prin Bucureşti” cu George Damian

Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Suţu, Bd. I. C. Brătianu, nr. 2.

Salon BD – Poveşti din Bucureşti în Benzi Desenate

salon bd palatul sutu

Craii de Curtea Veche, Miţa Biciclista, Ioniţă Tunsul, Personajele lui Caragiale împreună cu Vlady, Pisica Pătrată şi Bucureştenii secolului 21 ajung la Palatul Suţu! Artiştii Puiu Manu, Şerban Andreescu, Mihai Ionuţ Grăjdeanu, Alin Teodor Ivan, Alexandru Ciubotariu şi Octav Ungureanu îşi vor prezenta personajele şi poveştile lor din Bucureşti, în Benzi Desenate. Expoziţia va fi deschisă în perioada 8 iulie–10 august 2014.

„Este o trimitere la o vârsta pe care fiecare dintre noi o are, chiar dacă am intrat în vârste clasice. Ei bine, această vârstă este undeva păstrată și adesea, în unele situații care se tot desfășoară în viața asta a noastră, ne raportează la lucruri începute în trecut și care de cele mai multe ori au continuitate. De aici și ideea unui salon de bandă desenată, pentru că sunt o serie de detalii care nu pot fi prezentate într-un studiu istoric sau nu pot fi cuprinse în imagini în mișcare, pentru că sunt mai bine reliefate printr-o compoziție, sau prin sublinierea unor trăsături de fizionomie, de gestică, de atitudine, sau detalii care pot fi mai bine surprinse cu ajutorul desenului, detalii ale unor întâmplări din trecut. Orașul București este de văzut acum ca un adevărat examen. În ce măsură el poate alimenta, în bandă desenată, povești care să atragă. Este, cred, un element de noutate, dar și de originalitate pentru aceia care s-au înscris la acest examen, mă refer la artiști, iar pentru public, în ce măsură el va reuși să recolereze cu vârsta de care vă povesteam la început.” – Adrian Majuru, manager (director) al Muzeului Municipiului Bucureşti.

banda desenata mihai grajdeanu

Autorul de benzi desenate Mihai Ionuţ Grăjdeanu s-a alăturat istoricului de artă Adrian Majuru în organizarea acestui prim Salon BD – Poveşti din Bucureşti în Benzi Desenate. „Am realizat o scurtă bandă desenată la propunerea domnului Adrian Majuru pentru Revista de antropologie urbană. Pornind de la această lucrare, ne-am gândit la organizarea unei expoziţii deosebite la muzeu, bazându-ne pe misterioasele poveşti ale Bucureştiului de ieri şi de azi, dar prezentate într-o altă manieră, cea a benzilor desenate. Eu şi artiştii care expun nu facem decât să invităm trecătorul să redescopere frumuseţea oraşului în care trăieşte. Identitatea Benzii Desenate româneşti riscă să se piardă din cauza unui puternic curent de comercializare a Benzii Desenate internaţionale. Am susţinut întotdeauna că noi, autorii BD din România, trebuie să promovăm, prin banda desenată, personajele şi poveştile româneşti. Contează cum desenezi, ce stil abordezi şi despre ce desenezi!”, a subliniat Mihai Ionuţ Grăjdeanu.

mihai grajdeanu

Salonul BD va include lansări de carte, conferinţe, ateliere pentru copii, o mini Şcoală de Vară la Palatul Suţu. Programul complet va fi prezentat pe pagina de facebook a muzeului: www.facebook.com/MuzeulMunicipiuluiBucuresti.

Vernisaj: Marţi, 8 iulie 2014, ora 19.00.

Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Suţu, Bd. I.C.Bratianu, nr.2, e-mail: relatii.publice@muzeulbucurestiului.ro, Tel.: 021.315 68 58, Fax: 021. 313 85 15

Afiş: Mihai Ionuţ Grăjdeanu.

Restituiri

tablou de constantin isachie

eveniment liber sa spunMuzeul Municipiului Bucureşti găzduieşte, în perioada 3 iulie–30 septembrie 2014, în spaţiul de expoziţii al Palatului Șuţu situat în Piaţa Universităţii, expoziţia retrospectivă Constantin Isachie – un pictor al mondenităţii bucureştene. Vernisajul va avea loc joi, 3 iulie 2014, la ora 18.00.

Constantin Isachie Popescu - Pregătiri de bal

Constantin Isachie, Pregătiri de bal

Lucrările pictorului Constantin Isachie (1888, Paşcani–1967, Bucureşti) se află în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeului de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, Muzeului Naţional Peleş şi în alte muzee din ţară (Muzeul de Artă Piatra Neamţ, Muzeul Municipiului Câmpulung, Muzeul de Artă Târgovişte), în alte instituţii şi în mai multe colecţii particulare. Efortul este susţinut de Societatea colecţionarilor de artă din România prin intermediul căreia s-a obţinut participarea colecţionarilor la expoziţie, precum şi de Federaţia Română a Asociaţiilor, Cluburilor şi Centrelor UNESCO, implicată prin specialiştii săi în acţiuni culturale naţionale şi internaţionale.