Pantelie Tuțuleasa – 88

pantelie tutuleasa annie musca biografie

Pantelie Tuțuleasa – cel mai longeviv cineast român, cu cea mai mare operă filmată în 127 de țări, pe 6 continente, cu cei mai importanți lideri mondiali din a doua parte a secolului XX – împlinește astăzi 88 de ani

15 iunie 1926

calendarNăscut într-un sat din România eternă, într-o zi de 15 iunie, Pantelie Tuțuleasa a plecat desculț în capitala unei țări aflată în plină conflagrație mondială și a ajuns numai prin muncă să petreacă jumătate de secol, filmând marii politicieni ai lumii.

„Satul meu natal are un nume aparte, Piria. În acele vremuri era comună și făcea parte din Plasa Bâcleș, județul Mehedinți. Era o comună de margine de județ. Astăzi aparține comunei Argetoaia, județul Dolj. Cine știe ce ceată de romani o fi trecut pe acolo, că gepizii au trecut sigur. De fapt, eu sunt născut într-un cătun al satului, cu o denumire de rezonanță: Războinicul.” (Annie Muscă, Pantelie Tuțuleasa. Întâlnire cu un alt fel de cineast, Focșani, Editura Terra, 2013).

Să fii cadreur, cum spun francezii, apoi șef operator peste o echipă de filmare, să concepi imaginea cu tot ce ține de estetic și lumină, de umbră și întuneric, apoi să mai faci și regia, nu-i puțin deloc. Să fii chemat de colegi la masa de montaj să le mai dai și lor câte o mână de ajutor, să vii cu idei și cu multă bunăvoință, să nu dormi nopți întregi doar ca să-ți fixezi pe retină fotogramele pentru ca a doua zi, în studio, să-ți iasă așa cum ai visat…

Acesta este Pantelie Tuțuleasa, cineastul care a trăit de fiecare dată emoția de a fi primul spectator al filmului său și șansa de a-și vedea în premieră actorii în cadru și în secvențe.

Ani de studiu în arta cinematografică…

Fascinat de prospecții încă din copilărie, tânărul Pantelie sosește la București pe timp de război și, cu o forță incredibilă de a-și găsi un rost, începe să studieze, dar să și muncească înainte de vârsta majoratului la „Industria Iutei” de pe strada Doina.

După un an la Politehnică se îndreaptă spre Cinematografie, unde va avea colegi viitori mari operatori, artiști ai imaginii de film din România, printre care: George Cornea și Alexandru Întorsureanu, Liviu Nițu, Tiberiu Olasz și Gheorghe Fischer, și celebrul regizor Mircea Drăgan, care studia Regia.

legitimatie de student pantelie tutuleasa

Legitimație de student

Și profesorii lui au fost remarcabili. De la Ott Wilfried, reporter de front și pionier al documentarului românesc, până la distinșii maeștri Jean Georgescu și Dinu Negreanu.

Și cum în reportajul cinematografic, trepiedul se reduce la mâinile tale, iar vibrația inimii nu trebuie să treacă dincolo de aparat, tânărul lua și ore de gimnastică de la profesorul Angelo Pellegrini, maestru emerit al sportului în scrimă și autor de cărți de specialitate.

Peste ani, prin 1976, cel care studiase în anii ’50 la Cinematografie revenea în rol de conferențiar la „Mijloace audio-vizuale”. Așadar, Pantelie Tuțuleasa avea acum discipolii săi…

După absolvirea Institutului de Artă Cinematografică în 1955, fiind atras de reportaj, alege repartiția la Studioul Cinematografic „Alexandru Sahia”, unde se face remarcat încă din primii ani prin profesionalism și seriozitate, legându-și numele definitiv de „Jurnalul Cinematografic de Actualități”, un săptămânal care consemna pe rubrici cele mai importante evenimente interne și externe. Acest jurnal, al cărui precursor de succes fusese „Jurnalul cinematografic de război”, era numit de profesorul D. I. Suchianu „savuroasă alianță de efemer și durabil… ceva momentan, adică trecător, dar nu instantaneu, ci mult mai durabil.” (Revista „Magazin istoric”, iunie 1969, p. 72).

filmare eclipsa 1961 pantelie tutuleasa

Pantelie Tuțuleaasa, unul dintre cei 30 de operatori meniți să surprindă eclipsa totală de soare din februarie 1961. Filmări de la Observatorul Astronomic din București

Studioul Sahia – o lume uitată?!

Grație lui și altor reporteri cinematografici care au lucrat în Studioul Sahia avem astăzi prețioase imagini de arhivă vehiculate pe drept sau pe nedrept de diverse televiziuni. Numele cineaștilor care curgeau odinioară pe generice în sălile de cinema, astăzi sunt într-un con de umbră…

Astăzi, personajul meu nu regretă nimic. Nici că părinții l-au învățat să fie harnic și cinstit, nici că a trăit războiul, nici că destinul l-a îndreptat către Studioul Sahia unde să facă nu una, ci multiple meserii din paleta cineastului. Operator de luat vederi și realizator de film documentar, reporter cinematografic și regizor, Tuțuleasa le-a făcut pe toate într-un mod excepțional. Și i-a mai fost dat să trăiască ceva în carieră. Să alerge prin munți și văi, să caute soarele și să ascundă umbra, să facă din nopți zile de veghe și să care pe umeri zeci de kilograme de aparatură și mii de metri de peliculă, purtând cu demnitate pe mapamond numele moștenit în Piria doljeană.

pantelie tutuleasa foto tinerete restituire annie musca

Foto 1: Cu transfocatorul pe Stadionul Dinamo, în căutare de noi imagini; 2: Filmări pe cea mai înaltă stâncă în Munții Făgăraș, în 1964, pentru filmul documentar Temelii de oțel, regizat de David Reu

Protagonistul primului film semnat de tânărul cineast a fost Yves Montand, actorul și cântărețul francez sosit în România anilor ̓60 cu frumoasa Simone Signoret pentru un concert la Sala Floreasca.

De la debut, cineastul, născut în aceeași zi și același an cu regizorul Savel Stiopul, a străbătut România în căutare de subiecte inedite pentru jurnalul cinematografic care rula în sala de cinema înaintea filmului. A filmat și în zbor, dintr-un avion de bombardament IL-28, dar și dintr-un draconic IAC-21, după luni de antrenamente pe la unități militare și Clinceni, rămânând prieten cu doi artiști ai zborului: Octavian Băcanu și Ștefan Calotă.

pantelie tutuleasa imagini din calatorii

Foto 1: La Florența în 1968, cu Dumitru F. Dumitru (în dreapta); 2: Persepolis, 1969; 3: Egipt, 1972. Cu Sfinxul în spate… (foto: Ion Miclea)

Protocol de grad zero

Cea mai mare parte din cariera lui se va derula peste hotare, printre șefi de stat și de guvern. Însoțit de cel mai fidel prieten al său, aparatul de filmat, tăcutul operator și regizor străbate meridianele globului în echipa prezidențială a lui Nicolae Ceaușescu, timp de 25 de ani.

Într-o epocă în care românii tremurau când auzeau de Hrușciov și Brejnev, Pantelie Tuțuleasa i-a filmat de la doi pași, iar în anii dezghețului a stat în umbra omului care a rupt zidurile lagărului sovietic – Gorbaciov.

A filmat fără stativ și a realizat kilometri de peliculă-document istoric cu Maurer, Corneliu Mănescu, Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Ion Iliescu.

A avut șansa să-i imortalizeze pe Nixon, Ford, Carter și pe histrionicul Kissinger. I-a adus în arhivele Studioului Sahia pe generalul De Gaulle, pe care îl filmase prima oară la Paris, într-o zi de 15 iunie 1967, pe George Pompidou, Giscard D’Estaing și pe șarmantul Mitterrand. Nu lipsesc din filmele sale împăratul Hirohito, indianul Nehru, dictatorii Mao Zedong și Marcos, excentricii Bokassa, Mobutu, Gaddafi și Fidel Castro, dar și toate Casele Regale.

charles de gaulle vizita in romania

Charles de Gaulle în vizită în România, la Craiova, mai 1968

richard nixon in romania 1969

Mulțimea din stradă, fermecată de prezența președintelui american Richard Nixon la București (2–3 august 1969)

Pe Nicolae Ceaușescu l-a însoțit prin România și peste hotare, realizând toate filmele, de la lansarea sa în 1965, trecând prin anul de glorie 1968, până în 20 decembrie 1989 când a filmat discursul președintelui în care acesta condamna revolta de la Timișoara. A fost cel mai longeviv operator în aparatul tehnic al președintelui Nicolae Ceaușescu. 25 de ani a rămas la protocol de grad zero. A stat întotdeauna la un metru de șefii de stat, iar pe cel al statului său trebuia să-l scoată cel mai bun protagonist al filmului. Tacticile lui trebuiau să fie dintre cele mai tăcute, iar ochii să-i fie în patru. Seriozitatea l-a salvat de la multe complicații care survin în astfel de situații. Dacă pierdea momentul unei strângeri de mână era direct răspunzător. Filmarea lui Ceaușescu nu suporta duble.

Primul operator acreditat la Casa Albă

Canoanele diplomatice îi impuneau să nu alerge printre șefii de stat pentru că ar fi stârnit suspiciuni, de aceea ajunsese să poarte uneori pantofi mai mari cu două-trei numere, doar ca să poată ține pasul cu oficialii. Căpătase un spor de trei centimetri.

Nu a făcut compromisuri și s-a mulțumit întotdeauna cu puțin când a venit vorba de răsplata muncii sale. Cu familie și copii, a trăit ca orice alt cetățean român într-o epocă în care existau multe lipsuri și interdicții. A scos din propriul buzunar bani să-și plătească tehnicienii pentru că atunci ca și astăzi a considerat că fiecare om care contribuie cu ceva cât de mic trebuie recompensat. Făcea împrumuturi la Casa de Ajutor Reciproc să-și poată întregi garderoba când pleca pentru luni de zile pe alte continente.

Cu trei perechi de pantofi și patru costume în valiză, trecea prin trei filtre și primea aprobări la ținută, încălțăminte și tunsoare. De la nodul cravatei și până la dunga pantalonului, totul îi era verificat.

pantelie tutuleasa onu acreditare

Acreditarea lui Pantelie Tuțuleasa la ONU

Elegant întotdeauna, prin România sau prin lume, Pantelie Tuțuleasa își amintește de anul 1967 când, acreditat ca primul operator român la Sesiunea XXII a Adunării Naționale a ONU, a primit o diurnă – lucru inexistent mai târziu – din care și-a cumpărat o stofă dintr-un cartier mai ieftin al New York-ului și a dus-o la „Arta Modei” pe Calea Victoriei. I-au ieșit și palton și pardesiu.

A iubit și a stimat familiile regale din lumea întreagă, fără să ştie, poate, că a avut ţinuta unui lord pentru care bucureştenii îl recunoşteau pe Calea Victoriei.

Câți știau că cel care trebuia să poarte mănuși albe și papion la Casa Albă căra peste 10. 000 de metri de peliculă virgină și expusă și purta după el de fiecare dată câte trei aparate de filmat?

omagiu lui pantelie tutuleasa

Profesorul Tuțuleasa și Scara Timpului. Desen de Victor Wegeman

Recordul la ne-rebuturi

În Studioul Sahia unde a lucrat peste jumătate de secol, Tuțuleasa a bătut recordul la ne-rebuturi. Din cele două milioane și ceva de metri de peliculă cărată pe umeri pe toată planeta, a adus acasă doar jumătate de metru cu imagini mai puțin bune de folosit.

Filmele lui i-au plimbat pe cinefili prin Occident sau dincolo de Ocean într-o perioadă când aveau „Interzis !” dincolo de granițe.

A punctat pe harta lumii 127 de țări de pe șase continente, asemeni unui alergător de cursă lungă. A trăit riscul profesiei-misiuni, ajungând astăzi, fără întârziere, la întâlnirea celor 88 de ani.

Chiar dacă poate părea de necrezut, Pantelie Tuțuleasa a fost omul care nu a cerut nimic nimănui și a încercat să se descurce prin forțe proprii pentru că așa i-a fost firea.

annie musca pantelie tutuleasa

Annie Muscă, Pantelie Tuțuleasa

Viața și cariera unui cineast într-o carte

Pentru prima oară, în 2012, Pantelie Tuțuleasa, omul discret din spatele aparatului de filmat, dezvăluia nu doar secvențe, ci un întreg film despre cariera sa, într-o carte biografică.

Am încercat să trec dincolo de aparențe și, din frânturi de memorii și documente, de filme și confidențe, am descoperit un alt fel de cineast.

annie musca biografie pantelie tutuleasa

Eternul peliculei

Cronologic, veți descoperi câteva dintre filmele la care Pantelie Tuțuleasa a semnat imaginea și/sau regia, alături de câteva nume de documentariști români:

Croazieră pe Marea Neagră – documentar color (1956. Regia: Mircea Săucan. Imaginea: Ernest Bradu, Pantelie Tuțuleasa

Pe urmele lui 1907 – Cincizeci de ani de la marea răscoală din 1907 – documentar istorico-social (1957). Regia: Virgil Calotescu. Imaginea: Ilie Cornea, Pantelie Tuțuleasa

Asaltul cerului (1964). Regia și scenariul: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, V. Nițu, W. Goldgraber, M. Obradovici

Bravo, campionilor! (1964). Scenariul, regia și imaginea : Pantelie Tuțuleasa, Petre Gheorghe

Vizite de lucru ale conducerii de partid și de stat în Regiunile : Argeș, Bacău, Baia Mare, București, Cluj, Hunedoara, Mureș, Oltenia, Regiunea Autonomă Maghiară, Suceava. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Paul Holban, Mircea Melnic, Jean Michel, Nicolae Marinescu

Mărășești – 50 de ani (1967). Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Nicolae Marinescu, Mircea Melnic, Paul Holban

Miting 1968Ediție specială. Regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Nicolae Marinescu, I. Bârsan, Gheorghe Feher. Producția: Ion Zamfir

Bun venit, Domnule Președinte! – film dedicat vizitei oficiale de stat a Generalului Charles de Gaulle în România. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Gh. Dumitru, Paul Holban

Bun venit, Domnule Președinte! – film dedicat vizitei oficiale a Președintelui SUA, Richard Nixon, în România. Regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Paul Holban, Gh. Dumitru

Africa – 1970 – film prospectiv în opt țări de pe continentul african. Scenariul, regia și imaginea: Pantelie Tuțuleasa

Reportaj în Țara Severinului – Inaugurare Hidrocentrala Porțile de Fier I. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Gh. Dumitru. Producția: Ion Zamfir

Iași–Blaj–București, 125 de ani de la 1848. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, N. Marinescu, Jean Michel, Mircea Melnic, Gh. Dumitru.

Filme documentare de reportaj despre vizitele oficiale în Belgia, China, Coreea, Germania, Italia, Luxemburg, Mongolia, Olanda, San Marino, Vietnam. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Mircea Melnic, Gh. Dumitru, Ion Bârsan

Africa ʹ72 – serie de opt filme: Algeria, Africa Centrală, Republica Zair, Congo, Zambia, Tanzania, Sudan, Egipt. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Mircea Melnic, Gh. Dumitru

pe ritmuri africane pantelie tutuleasa

Pe ritmuri africane 

ceausescu in mauritania

Sosirea în Republica Islamică Mauritania. Președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa sunt întâmpinați de președintele Moktar Ould Daddah. În plan secund, operatorul oficial, Pantelie Tuțuleasa

Geneva 1974. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imagine: Pantelie Tuțuleasa, Mircea Melnic. Sunetul: Ing. Jan Lăzăroiu

Mexic 1975 – sub semnul prieteniei și colaborării. Scenariul, regia și imaginea: Pantelie Tuțuleasa

nicolae ceausescu fidel castro cuba

Nicolae Ceaușescu întâmpinat de liderul cubanez Fidel Castro la sosirea pe aeroportul din Havana

Cuba. Regia: Jean Petrovici. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Eugen Lupu

Washington – Londra. Regia și imaginea: Pantelie Tuțuleasa

Cetatea Soarelui – un film despre misterioasa lume a incașilor. Scenariul: Vasile Nicolescu. Regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Eugen Lupu și Ștefan Gogiu. Redactor: Petru Jaleș. Producția: Ion Zamfir

Congresul al XI-lea al PCR. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: un grup de operatori. Sunetul: Dumitru Popescu. Producția: Ion Zamfir

Congresul al XII-lea al PCR. Scenariul: Ioan Grigorescu, Pantelie Tuțuleasa. Regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Gh. Dumitru, Aurel Cojocaru. Producția: Ion Zamfir

ceausescu vizita londra

Iunie 1978. Vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Marea Britanie. Șeful statului român în caleașca regală, alături de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii

Filmul vizitei oficiale în Anglia. Scenariul, regia și imaginea: Pantelie Tuțuleasa

Africa ʹ79 – serie de câte un film în Angola, Mozambic, Egipt, Zimbabwe, Sudan, Turcia. Scenariul, regia și imaginea: Pantelie Tuțuleasa. Comentariul: Mihai Botăreanu. Redactor: Petru Jaleș. Sunetul: Dumitru Popescu.

Bun venit, Domnule Președinte! – două filme cu vizitele oficiale ale lui Mihail Gorbaciov în România. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Constantin Popa, Ovidiu Miculescu

Ianuarie aniversar – două filme. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, Constantin Popa, Ovidiu Miculescu

Moscova 1987, 1988, 1989 – trei filme. Regia și imaginea: Pantelie Tuțuleasa. Producția: Ion Zamfir

pantelie tutuleasa geo bogza new york

La New York în 1967. Regizorul Pantelie Tuțuleasa și scriitorul Geo Bogza, viitor personaj de film

Însemnări de reporter – cu trăsura prin New York. Scenariul, regia și imaginea: Pantelie Tuțuleasa. Comentariul: Geo Bogza. Producția: Petre Nedov

sua pantelie tutuleasa

În Statele Unite ale Americii, cu Radu Cristescu, fotograf de la Agerpres

Bun venit, Domnule Președinte! – film dedicat vizitei Președintelui Franței, François Mitterrand, în România. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: un grup de operatori. Producția: Petre Nedov

Bun venit, Domnule Președinte! – film dedicat vizitei președintelui Turciei, Turgut Özal, în România. Scenariul și regia: Pantelie Tuțuleasa. Imaginea: Pantelie Tuțuleasa, S. Constantinescu, Ovidiu Miculescu

Cinemagazin – opt numere (1994). Regizor cooordonator: Pantelie Tuțuleasa. Sunetul: Lizica Stoenescu. Regizor muzical: Andrei Bretz, Gelu Costache. Efecte speciale: Florin Zaharia. Producția: Florica Anghel.

Annie Muscă

Fotografii din arhiva personală Pantelie Tuțuleasa

Volumul Pantelie Tuțuleasa. Întâlnire cu un alt fel de cineast poate fi comandat la adresa animusca@yahoo.fr.

annie musca si personajul sau pantelie tutuleasa

 annie musca despre pantelie tutuleasa

 

annie musca

Biograf și personaj: Annie Muscă și Pantelie Tuțuleasa

Annie Muscă, invitata emisiunii „Născut în România”

annie musca

Miercuri, 28 mai 2014, de la ora 15.30, la Radio România Cultural, invitata emisiunii „Născut în România”, realizată de Mariana Ciolan, este Annie Muscă.

Biograf, autoare, începând din 2008, a șase volume apreciate, Annie Muscă, originară din Odobești (Vrancea), a făcut studii de limba franceză la Fribourg (Elveția). Pasionată de genul biografiei, frecventat în străinătate, dar aproape uitat la noi, la revenirea în țară și-a propus să-l repună în circulație. „Pentru ca trecerea timpului să nu șteargă amintirile, iată de ce ascult și rescriu vieți. Unii dintre eroii mei au dispărut demult sau de curând, alții trăiesc, dar nu au vârstă, ci doar amintiri și vise.” (Annie Muscă).

annie musca mariana ciolan studioul mihai zirra

Annie Muscă și Mariana Ciolan în Studioul „Mihai Zirra” al Radiodifuziunii

Documentarea minuțioasă, compararea atentă a surselor, intuiția acolo unde datele nu sunt suficiente, echilibrul în redactare sunt evidente de la primul volum, dedicat lui Tudor Vornicu (Focșani, Editura Terra, 2008), prima biografie autorizată a omului de televiziune. „Dintr-o lungă listă de personaje care mai de care mai interesante, hazardul a făcut ca Tudor Vornicu să fie primul. Poate şi pentru faptul că s-a născut undeva în Vrancea… Dar, mai mult decât atât, m-a incitat destinul celor două familii – Gianetti şi Vornicu – din îngemănarea cărora s-a născut Tudor Vornicu. A fost suficient să ajung o dată pe urmele bunicilor lui Tudor, în Angheleştii Vrancei, şi am fost cucerită de poveştile celor care i-au cunoscut pe italienii din Piemonte şi pe Vornicii din ţinutul Adjudului. Aşa a început biografia lui Tudor Vornicu”, mărturisea autoarea. Lansarea volumului a avut loc la Sala Radio.

Lui i-a urmat, în 2010, la aceeași editură, Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist. „Fac parte dintr-o generație norocoasă, spunea Dan Mihăescu. Am prins dictatura carlistă, legionară, comunistă și acum victoria românilor asupra întregului popor. A început să regrete lumea viitorul de ieri, zicând că ce bine era atunci când era rău. […] Am făcut lumea să râdă, de teamă să nu plângă! și am fost optimist. După alegerea lui Ceaușescu, mi-am zis că în șase luni cade. A stat 25 de ani.”

annie musca biografii

În 2012 a apărut la Editura Biblioteca Bucureştilor, biografia Ion Miclea – povestea unui fotograf. În același an, unica biografie dedicată singurului cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu, biografia unui cosmonaut. „De la copilăria petrecută în Brașovul negustorilor de altădată și mirajul Sputnik-ului, la anii de pregătire în Orășelul Stelar, de la activitatea internațională de după 1989 și întâlnirile memorabile, până la misiunea de ambasador în Federația Rusă și președinte al astronauților din întreaga lume, cartea de față cuprinde viața și activitatea acestui personaj intrat deja în legendă.” (Annie Muscă). Dacă despre latura științifică a performanței lui Dumitru-Dorin Prunariu s-au pronunțat cei îndreptătiți, probabil că frazele așternute de Nichita Stănescu în decembrie 1982 rămân cea mai frumoasă caracterizare: „Dumitru Prunariu este aproape un copil frumos ca însăşi tinereţea, curat cum este curată carnea unui măr. […] am rămas surprins să văd cum un erou naţional poate să fie atât de gingaş, atât de modest, de cordial, de savant şi de copilăros totodată.”

biografii de annie musca emisiune radio

Annie Muscă

În 2013 Editura Terra a publicat biografia Pantelie Tuțuleasa. Întâlnire cu un alt fel de cineast, pentru ca spre sfârșitul anului să apară la Editura Adevărul Holding volumul Dan Puican – „Radioul este viața mea”, lansat în 13 decembrie 2013 la Sala Radio.

Interdicţie la uitare – aşa îşi intitulează Annie Muscă ultimul capitol al cărţii sale Dan Puican – «Radioul este viaţa mea», dar, la fel de bine, acest generic mi se pare cât se poate de nimerit pentru un ciclu mai cuprinzător de scrieri ale ambiţioasei şi înzestratei autoare, care ar putea cuprinde, alături de cartea de faţă şi pe cele consacrate unor figuri de seamă ale artei noastre: Dan Mihăescu, Pantelie Tuţuleasa, Tudor Vornicu, Ion Miclea. Am scris intenţionat «figuri de seamă ale artei noastre» pentru că, aşa după cum ne convinge Annie Muscă, tot ceea ce au creat aceste nume de referinţă ale cinematografiei, ale televiziunii sau ale fotografiei şi, acum, prin Dan Puican, ale teatrului radiofonic, depăşeşte graniţele strâmte ale evenimentului şi, prin sensurile profunde, prin adevărurile esenţiale pe care le exprimă, se înscrie sub zodia nepieritoare a faptului de artă.

De data aceasta, Annie Muscă şi-a ales ca erou al naraţiunii pe Dan Puican, nume de-a dreptul emblematic al teatrului radiofonic având un palmares uluitor: peste 1 000 de piese montate sub bagheta sa măiestrită, care au avut în distribuţie cele mai importante nume ale teatrului şi cinematografiei româneşti din ultima jumătate a veacului abia încheiat. Acoladă de timp căreia, mă grăbesc să adaug, i se alătură, în chip fericit, şi travaliul pasionat cu care meşterul Dan Puican ne încântă şi astăzi…

Ceea ce cucereşte numaidecât în această povestire, depănată în cuvinte simple dar atât de expresive, este modul în care Annie Muscă, reporter de rară vocaţie a esenţialului, îşi lasă eroul să se mărturisească.” (Șerban Cionoff, Dan Puican, un monstru sacru al Radioului, se mărturisește, „Revista Teatrală Radio”, 3 martie 2014).

Vezi și rubrica „Remember” de Annie Muscă, în Revista Teatrală Radiodedicată marilor actori ai teatrului românesc.

Lansare de carte la Majestic: „Dan Puican – «Radioul este viaţa mea»” de Annie Muscă

dan-puican-biografie-de-annie-musca

Ne auzim la Majestic

eveniment liber sa spunRedacția Teatru a Societății Române de Radiodifuziune și Editura Adevărul Holding vă invită luni, 3 martie 2014, la ora 11.00, la Clubul Ramada Majestic din București (Calea Victoriei nr. 38-40), la lansarea volumului Dan Puican – „Radioul este viaţatnr-logo mea” de Annie Muscă, apărut la finele anului trecut la Editura Adevărul Holding. Evenimentul este programat în cadrul proiectului „Ne auzim la Majestic”, organizat de Redacţia de Teatru şi Ramada Majestic Bucureşti și va fi moderat de cunoscutul om de radio Costin Tuchilă. Cu participarea regizorului Dan Puican și a autoarei cărții.

lansare carte dan puican de annie musca auditie la majestic

„Epoca de aur a teatrului radiofonic îşi datorează strălucirea şi gloria minunatului Dan Puican, a cărui viaţă s-a confundat, timp de o jumătate de secol, cu destinul instituţiei pe care a slujit-o cu fidelitate şi credinţă”, spune Radu Beligan în prefaţa cărţii. Lansat ca actor, în 1956 şi făcând parte din ceea ce posteritatea a numit „Promoţia de Aur” a Teatrului românesc, fiind coleg, printre alţii cu George Constantin, Amza Pellea, Mircea Albulescu, Draga Olteanu Matei şi Victor Rebengiuc, Dan Puican a preferat să treacă în spatele scenei pentru a marca, definitiv şi diferit decât şi-ar fi închipuit la ora absolvirii UNATC, teatrul românesc.

dan puican

Dan Puican

Volumul dedicat de Annie Muscă lui Dan Puican, prezintă, într-o formulă monografică inedită, în care sunt incluse rememorări și convorbiri cu Dan Puican, cele mai importante momente ale vieţii unuia dintre cei mai importanți regizori de teatru radiofonic, de la copilăria petrecută în Olteniţa natală la emoţia primului contact cu scena de teatru şi de la pasiunea sa pentru teatru, dar şi pentru şofat, până la marile turnee mondiale organizate în ne auzim la majesticcompania unor actori de neuitat pentru orice român. Volumul s-a bucurat de un real succes de public la Târgul de Carte Gaudeamus 2013, acolo unde a avut loc şi lansarea oficială și la întâlnirea organizată la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune.

Lansarea se va bucura de prezenţa unora dintre marii actori ai teatrului românesc, cu care Dan Puican a colaborat la cele peste 1000 de piese şi scenarii radiofonice cărora le-a dat viaţă în cariera sa.

annie-musca monografii oameni de teatru biografie dan puican

Annie Muscă

Originară din Odobeștii Vrancei, Annie Muscă a studiat limba franceză în Țara Cantoanelor în anii ’90. A revenit din Fribourg-ul helvet cu nostalgia anilor ’70 și a lansat un original proiect de biografii. Pasionată de viețile altora, se convertește la o profesie aproape inexistentă în România, aceea de biograf.

În 2008, a publicat prima biografie autorizată a omului de televiziune Tudor Vornicu, urmată de Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist (Focșani, Editura TERRA, 2010), Ion Miclea. Povestea unui fotograf (Editura Biblioteca Bucureştilor, 2012), Dumitru-Dorin Prunariu, biografia unui cosmonaut (București, Editura Adevărul Holding, București, 2012), unica biografie dedicată singurului cosmonat român, Pantelie Țuțuleasa. Întâlnire cu un alt fel de cineast (Focșani, Editura Terra, 2013).

Annie Muscă despre volumul dedicat regizorului Dan Puican

„Dan Puican – «Radioul este viața mea»”, cronică de Loreta Popa, Revista Teatrală Radio

„Remember”, mari actori români, rubrică de Annie Muscă în Revista Teatrală Radio

„Biografia unui umorist – Dan Mihăescu”, cronică de Ramona Iacobute

Întâlnire cu un alt fel de cineast

annie musca biografie pantelie tutuleasa

eveniment liber sa spunMiercuri, 27 noiembrie 2013, la ora 16.00, la Cinema Studio (Bulevardul Magheru, nr 29, Bucureşti) va avea loc lansarea volumului Întâlnire cu un alt fel de cineast, o biografie a cineastului Pantelie Tuţuleasa de Annie Muscă, apărută la Editura Terra din Focșani. Lansarea biografiei este organizată de Uniunea Cineaștilor din România.

Diplomat în Arte, Pantelie Ţuţuleasa a fost  operator al filmelor de protocol pentru Chivu Stoica, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Corenliu Mănescu, Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu (în primii ani după Revoluție). Cea mai lungă perioadă profesională a petrecut-o alături de Nicolae Ceaușescu: 25 de ani. „Om al superlativelor, Pantelie Țuțuleasa este cel mai longeviv cineast român, cu cea mai mare operă filmată în 127 de țări, pe șase continente, cu cei mai importanți lideri politici din a doua parte a secolului XX.”

Annie musca

Annie Muscă

Annie Muscă a lansat în urmă cu câțiva ani un original proiect de biografii. În 2008, a publicat prima biografie autorizată a omului de televiziune Tudor Vornicu, urmată de Dan Mihăescu. Spovedania unui umorist (Focșani, Editura TERRA, 2011), Ion Miclea. Povestea unui fotograf (Editura Biblioteca Bucureştilor, 2012), Dumitru-Dorin Prunariu, biografia unui cosmonaut (București, Editura Adevărul, București, 2013), unica biografie dedicată singurului cosmonat român și, recent, Dan Puican: „Radioul este viața mea” (București, Editura Adevărul, București, 2013), volum lansat la Târgul de Carte Gaudeamuas, vineri, 22 noiembrie 2013.