Constantin Brâncuși – Pasărea măiastră

maiastra

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, în colaborare cu Centrul de cercetare, documentare și promovare „Constantin Brâncuși” de la Târgu Jiu, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Patriarhia Română și Primăria Municipiului Chișinău, organizează vineri, 19 februarie 2016, ora 11.00, la Galeria La Rond, situată în preajma statuii lui Ștefan cel  Mare și Sfânt din Chișinău, vernisajul expoziției Constantin  Brâncuși – Pasărea măiastră. Continuă lectura „Constantin Brâncuși – Pasărea măiastră”

Seara de Bucate cu Fata care Găteşte cu Flori

adriana trandafir maria tanase

Miercuri, 18 decembrie 2013, ora 19.00, începând cu ora 19.00, la Panoramic Ballroom, Hotel Marshal Garden 5*, Calea Dorobanţilor nr. 50 B: Ediţie specială Maria Tănase. Seară specială dedicată Mariei Tănase, supranumită „Pasărea Măiastră”, cu Adriana Trandafir şi Romana Rista. Ce au în comun „Regina cântecului popular”, „Pasărea Măiastră a teatrului românesc” şi „Fata Care Găteşte Cu Flori”?

Bunul gust, călătoria și harul unesc această întâlnire a artelor: Teatru – Muzică – Gastronomie într-o seară de excepţie, dedicată celei care a fost supranumită „Edith Piaf a României”.

maria tanase centenar

Maria Tănase

Miercuri, o zi obişnuită de la mijlocul săptămânii, se încununează cu un regal de cultură şi de artă culinară, un eveniment-concept brodat pe Maria Tănase şi propus de Romana Rista, cunoscută ca Fata Care Găteşte Cu Flori.

„Seara de Bucate cu Fata Care Găteşte Cu Flori este o întâmplare culturală în care comunicarea se face prin povestea pe care o creez, călătorie, bufet 12 bucate şi vinuri nobile, muzică şi teatru, tradiţii reinterpretate şi modă.” spune Romana Rista.

Seara de Bucate de miercuri, 18 decembrie o are ca invitat special pe actriţa Adriana Trandafir, supranumită „magnifica Pasăre Măiastră a teatrului românesc”, cea care o cinsteşte şi în această seară pe „Regina cântecului popular” printr-un regal de teatru şi muzică premiat în ţară şi peste hotare. Piesa de teatru Pasărea măiastră, Maria Tănase de George Sbârcea a devenit din 1987 cel mai longeviv one-woman show din istoria teatrului românesc.

Adriana-Trandafir

Adriana Trandafir

„Au trecut 26 de ani de la premieră, iar viaţa Ei trebuie spusă o dată şi-odată de la cap la coadă, în anul declarat Maria Tănase, când se împlineşte centenarul de la venirea ei pe acest pământ”, mărturiseşte Adriana Trandafir, preşedintele Fundaţiei Culturale „Maria Tănase”.

Călătoriile Mariei Tănase la New York, Paris şi Istanbul sunt sursa de inspiraţie pentru meniul-concept centrat pe bucate româneşti creative, asociate cu vinuri nobile Alira, din terroir-ul de la Aliman.

„La Seara de Bucate Maria Tănase propun un regal de arome cosmopolite. Sarmalele, mititeii, mămăliguţa şi piftia vor fi redescoperite printr-o interpretare inedită a reţetelor culese din cărţi străvechi de bucate româneşti. Desertul este conceput ca o călătorie la New York, Paris şi Istanbul prin care vom savura eleganţa şi bunul gust din perioada interbelică”, spune Romana Rista.

Alin Gălăţescu, specialist în Fashion & Lifestyle-ul secolului XXI, este gazda Serii împreună cu Romana Rista. Invitaţi: Jezebel, Alex Burcă – claviaturi, Dan Incrosnatu – percuţie; Repertoriu: Maria Tănase.

Artistul vizual Carmen Nistor surprinde floarea de busuioc într-o carte poştală vintage „Vedere din New York 1939”, cu versuri scrise de mână din melodiile Mariei Tănase, un „souvenir” pentru fiecare participant la Seara De Bucate.

Alina Zară din Țara Făgăraşului propune o Colecţie „Tricoul Fain-Mândra Chic”- aplicaţii de pânze vechi şi versuri din cântecele Mariei Tănase.

Editura Eikon din Cluj lansează cartea Maria cea fără de moarte, scrisă de impresarul de o viaţă al artistei, Gaby Michăilescu.

romana rista

Romana Rista

Albumul evenimentului şi conceptul de design grafic sunt realizate de artistul vizual Luminiţa Popescu, cea care surprinde fiecare Seară de Bucate în fotografii de suflet.

Accesul se face pe baza de rezervări la: 0721-984.782 şi 0756-833.854, email: debucate@gmail.com; Pret unic: 130 lei/persoană (include spectacol | meniu | un pahar de vin Alira | souvenir ).

Iată şi povestea meniului: Signature Menu Fata Care Găteşte Cu Flori

Am ales învelişuri şi umpluturi diferite, mai puţin cunoscute pentru sarmale, preluate de români şi de turci prin moştenire bizantină: sarmale bătrâneşti cu cârnaţi Trandafir şi slană afumată în foi de varză murată; sărmăluţe cu urdă, lapte covăsit şi miez de nucă; sărmăluţe în foi de viţă de vie cu stafide şi bulgur;sarmale cu „miezuri de seminţe de floarea-soarelui” şi borş de putină servite cu mămăligă cosmopolită sau mămăliguţă ciobănească cu smântână uşoară 10%.

Mămăliga cosmopolită cu arome de Provence, ulei de măsline cu trufă albă românească, cu roşii uscate, măsline turceşti, fiertură de corn flakes va fi împlinită cu brânză Făgăraş, negrilică şi pătrunjel venit la noi pe filieră turcească.

Voi reinterpreta reţete vechi de mititei româneşti, culese din cărţile de bucate ale vremii: Mititei Lenuţa cu frişcă nebătută ; Mititei Strassman, ultimul bucătar regal, cu tot felul de carne, epis şi usturoi. Aici bătălia se va da între Muştarul de Tecuci şi muştarul franţuzesc, de Dijon.

Prazul oltenesc şi ceapa de Făgăraş cu cuişoare se vor înrudi cu şofranul, cea mai scumpă floare şi tacâmuri speciale de porc ardelenesc din Poiana Mărului în piftie autentic oltenească.

Am ales o reţetă veche din Oltenia, preluată din DEX: Zabic*), mămăligă rece prăjită în osânză, rafinată cu magiun de prune de Topoloveni Bio şi bomboane agricole.

Nu va lipsi emblema New York-ului, creată la sfârşitul secolului al XVIII-lea: Salata Waldorf, reinterpretată cu pastramă de pui şi dressing de Pufuleţi 100% româneşti.

Păstorul din Alpi şi ciobanul din Carpaţi se vor întâlni pentru prima dată la Seara de Bucate: „Soupe de Chalet” regăsită în cărţi vechi de bucate elveţiene şi franţuzeşti şi o mâncare numită „Foi de lapte” cu gârteni (tăieţei de nuntă), dreasă cu lapte covăsit, de la poalele Penteleului. Un elveţian ar putea spune că este supa lor, un român ar putea zice că e supa noastră. Aşa o fi! Iată cum în epoci identice, cu ingrediente identice, oamenii au gândit la fel, deşi nu s-au vorbit.

Regalul de desert va fi botezat cu flori: bezea franţuzească cu levănţică ; spumă de griş cu lapte aromatizat cu apă şi dulceaţă de trandafiri ; Tartă Fata Care Găteşte Cu Flori cu vată de zahăr, rodie, dulceaţă de coji de harbuz de Dăbuleni, dulceaţă de coji de portocale şi apă de flori de portocal;Violete; Prăjitura Joffre, celebra specialitate de ciocolată creată de Casa Capşa la masa festivă dată în cinstea Mareşalului Joffre cu ocazia vizitei lui, în 1920.

Aşa vom călători împreună în taina gusturilor fine prin întreaga Românie, poposind la New York, Paris şi Istanbul, aflând-o pe Maria Tănase.

 *) Zabic, n. (Oltenia) – mâncare din mălaiu prăjit în untură și copt în țest. [Origine necunoscută].

Schubertiada – recital Verona Maier, Sanda și Aurelian Octav Popa

schubertiada recital luni la ora 5

eveniment liber sa spunSchubertiada se intitulează recitalul la care Verona Maier (pian), Sanda Crăciun-Popa (violă), Aurelian Octav Popa (clarinet) vă invită luni, 29 aprilie 2013, la ora 17.00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Prezintă: Costin Tuchilă. Reînviind spiritul Schubertiadelor, întâlniri muzicale între prieteni, cei trei muzicieni propun un program alcătuit din muzică de Schubert, Mendelssohn-Bartholdy, Weber. Recitalul este programat în cadrul Stagiunii Camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea este liberă.

afis schubertiada stagiunea bmb

Născută la 31 decembrie 1961, în Bucureşti, Verona Maier a început studiul pianului la vârsta de 6 ani, la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 2 din Bucureşti, urmând apoi cursurile Liceului de Artă „George Enescu” din Bucureşti. În 1984, a absolvit Universitatea de Muzică din Bucureşti, la clasa de pian a profesoarelor Ioana Minei şi Ana Pittiş. În 1983 a beneficiat de o bursă de studii acordată de Guvernul francez pentru cursurile de pian ale Academiei de Vară de la Nisa. Din 1990 este cadru didactic la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2006 a obţinut titlul de Doctor în muzică al aceleiași universităţi cu teza Alegerea spontană a tempourilor pentru preludiile şi fugile din „Clavecinul bine temperat” de J. S. Bach. A desfăşurat o bogată activitate artistică, materializată în recitaluri, concerte şi cursuri de măiestrie susţinute atât în ţară, cât şi în străinătate. A participat, între altele, la Festivalul Internaţional „George Enescu” din Bucureşti (1992–2007), Festivalul Internaţionalverona maier al Muzicii Noi, Bucureşti (1992–2002), Festivalurile Internaţionale de la Palencia şi Santander, Spania (1995), Festivalul „Max Deutsch”, Paris (2002).

Verona Maier are o preferinţă deosebită pentru muzica de cameră, atât pentru repertoriul clasic, cât şi pentru creaţia modernă şi contemporană. A cântat numeroase lucrări în primă audiţie. Din 1987 și-a îndreptat atenţia şi în direcţia muzicii vechi, evoluând în formaţii în care susţine partida de clavecin. Repertoriul său de clavecinistă cuprinde lucrări din secolele XI–XII, Renaștere și Baroc. Susţine, de asemenea, concerte la orgă, cu piese din repertoriul Barocului.

Evoluând alături de prestigioşi dirijori şi interpreţi din România şi din străinătate, Verona Maier a apărut frecvent în formaţii restrânse, dar şi în cadrul unor orchestre de cameră: Orchestra de Cameră Radio, Orchestra de cameră „Simfonietta”, Orchester Contemporary Opera Zürich. Colaborează cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio, Daniel Kientzy (saxofon), Pierre Yves Artaud (flaut), Aurelian Octav Popa (clarinet), Remus Azoiţei, Florin Croitoru, Mayuko (vioară), Ion Ivan Roncea (harpă) ș.a. În 1990, alături de Georgeta Stoleriu, Anca Iarosevici și Robert Dumitrescu, a pus bazele Studioului de Muzică Veche, formație prestigioasă, cu o bogată activitate concertistică. A realizat înregistrări şi a participat la numeroase emisiuni pentru radio şi televiziune, fiind prezentă pe şapte CD-uri editate în ţară şi în străinătate.

sanda craciun popaSanda Crăciun-Popa a studiat viola, în liceu, sub îndrumarea profesoarei Jeanine Costescu, urmând, în continuare, cursurile Universităţii de Muzică din Bucureşti. Tatăl său, cunoscut dirijor şi profesor de dirijat coral, i-a deschis perspectivele culturii muzicale. Din 1973 a devenit violistă în Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, având privilegiul de a cânta sub bagheta lui Sergiu Celibidache şi începându-şi, în acelaşi timp, cariera solistică şi camerală. În 1977, alături de Aurelian Octav Popa, a înfiinţat Orchestra de cameră „Quodlibet Musicum”, ca prim-violistă. În 1980 a fondat Ansamblul de muzică veche „Consortium Violae”, cu care a susținut numeroase concerte, a făcut înregistrări radio și TV și înregistrări discografice la Casa „Electrecord”: Comori ale barocului, Dowland – Palestrina, Timpul regăsit (lucrare compusă de Miriam Marbe pentru Sanda Crăciun-Popa şi ansamblul său de viole. Repertoriul Sandei Crăciun-Popa cuprinde toate stilurile, de la Renaştere până la muzica de astăzi, multe lucrări fiind special compuse pentru ea sau fiind aranjamente proprii pentru violă.

Împreună cu Aurelian Octav Popa alcătuiește un duo redutabil, pentru care mulți compo-zitori români au scris lucrări apreciate. Primul CD al celor doi muzicieni, România Azi (Sonoton-München) a reprezentat un mare succes de public și de critică, apărând în mai multe ediții și fiind considerat unul dintre cele mai bune CD-uri ale anului 1997 de către DRS Elveția.

Sanda Crăciun-Popa a predat viola ca profesor asociat la Universitatea „Ovidius” din Constanța și la Universitatea Națională de Muzică din București. Este doctor în muzică, cu teza Viola între tradiție și inovație (2009).

traditie schubertiada

Clarinetist, dirijor, compozitor, Aurelian Octav Popa este unul dintre cei mai apreciați muzicieni români de astăzi. Personalitatea sa complexă are darul de a fascina: interpretul, unul dintre marii clarinetiști ai lumii, considerat astfel încă de la începutul carierei, este dotat cu acele calități artistice rare, care se rezumă – atât cât se poate traduce în cuvinte – prin expresie și har. Repertoriul său cuprinde practic întreaga literatură muzicală dedicată instrumentului, concertele pentru clarinet și orchestră, lucrările camerale cu clarinet și creații din perioada contemporană, multe dintre ele fiind scrise special pentru Aurelian Octav Popa. La acestea se adaugă numeroase transcripții, aranjamente pentru clarinet sau pentru diverse formații instrumentale, dar și compoziții proprii. Recitalurile sale sunt de fapt o amplă incursiune în istoria sonoră, cu idei și conexiuni de multe ori neașteptate. Îndrăgostiţi de „sunetul de aur” al clarinetului său, francezii i-au editat la Paris două CD-uri, unul imediat după 1989 şi încă unul în anul 2006, cotate cu nota maximă de cele mai prestigioase aurelian octav popapublicaţii muzicale din Franţa. Ziarul german „Berliner Morgenpost” scria că „star-clarinetistul român face păsările să cânte.”

Aurelian Octav Popa s-a născut la 10 octombrie 1937, la Amara, județul Cetatea Albă (azi în Ucraina). A urmat Liceul „Matei Basarab”, Liceul de Muzică și Conservatorul din București, după care a urmat stagii de perfecționare la Paris și în SUA, apoi cursurile de dirijat susținute de Sergiu Celibidache la Trier. A obținut numeroase premii la concursuri internaționale, cel dintâi la Concursul Internațional „Primăvara la Praga” (1959), fiind primul instrumentist român care a obținut Premiul I în străinătate. Din 1962 până în prezent a fost instrumentist, apoi solist instrumentist la Filarmonica „George Enescu” din București. După 1989 a devenit și dirijor al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanța. A cântat în primă audiție în România piese camerale ale unor compozitori importanți ai secolului al XX-lea: Bartók, Stravinski, Berg, Schönberg, Messiaen, Honegger și concerte cu orchestră: Concertul de Aaron Copland (dirijor compozitorul), Concertul de Hindemith (dirijor: Constantin Bobescu), Preludii de dans de Lutoslawski (dirijor: Serge Baudo), Scaramouche de Darius Milhaud (dirijor: Cristian Mandeal), Concertul de H. U. Lehmann (dirijor: Paul Popescu) ș.a. Foarte semnificativă este seria de concerte pentru clarinet scrise de compozitori români: Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Ștefan Niculescu, Adrian Iorgulescu, Wilhelm Berger, Cornel Țăranu, Tiberiu Fatyol, Alexandru Pașcanu, Mihnea Brumariu. Seria de compoziții pentru clarinet solo este extrem de numeroasă, piesa-simbol aparținând lui Tiberiu Olah: Sonata „Pasărea măiastră”.