Eleganţă şi tradiţie în moda feminină. De la Belle Époque la interbelic

expo cotroceni

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional Cotroceni organizează joi, 3 martie 2016, ora 18.00, în Salonul Cerchez, vernisajul expoziţiei Eleganţă şi tradiţie în moda feminină. De la Belle Époque la interbelic, expoziţie dedicată Zilei de 8 Martie – Ziua Internaţională a Femeii. Continuă lectura „Eleganţă şi tradiţie în moda feminină. De la Belle Époque la interbelic”

Art Factory

Art factory afis

În cadrul priectului Art Factory, avem onoarea să vă invităm la expoziția din cadrul Postăvăriei Române din București (Şoseaua Morarilor nr. 1, în incinta Postăvăriei Române, sector 2). Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 6 noiembrie 2015, la ora 18.00. Artiști invitați: Amalia Dulhan, Andra Vlăsceanu, Bogdan Topîrceanu, Claudia Ilea, Vlad Bota, Cristina Crișu, Cătălina Vasilescu, Diana Blaga, Dragoș Serafim, Emanuela Voinescu, Alina Anca, Răzvan Pascu și Roberta Curcă.
Projection mapping: Aural Eye (Alina Anca & Răzvan Pascu).  Continuă lectura „Art Factory”

Expoziția „Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural” la ICR

arhitectura

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România organizează, în perioada 3–14 iunie 2013, expoziţia Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural, ce prezintă cele mai importante opere de arhitectură edificate în cei 120 de ani de existenţă a breslei. Proiectul îşi propune punerea în valoare a patrimoniului arhitectural ca axă majoră de dezvoltare culturală şi, totodată, sublinierea contribuţiei arhitecturii la coagularea spiritului comunitar şi la dezvoltarea identităţii naţionale.

Vernisajul va avea loc luni, 3 iunie 2013, ora 17.00, la sediul Institutului Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38). Participă: prof. dr. Andrei Marga, președintele ICR, dr. arh. Viorica Curea, președintele Uniunii Arhitecților din România, prof. dr. arh. Nicolae Lascu, curator, și prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman, comisarul Bienalei Naționale de Arhitectură București.

La ICR vor fi expuse peste 100 de panouri cu operele arhitecţilor români construite între anii 1869 şi 1989. Creaţiile prezentate constituie patrimoniul cultural construit naţional, component al patrimoniului cultural european. Proiectul își propune evidenţierea evoluţiei temporale constante a spaţiului construit românesc, indiferent de vicisitudinile istoriei, războaie mondiale sau schimbări de regimuri politice.

Casa-Nicolae-Petrascu-Ion-Mincu

Casa Nicolae Petrașcu din București. Arhitect: Ion Mincu

Sfârşitul secolului al XIX-lea, marcat de formarea statului naţional român modern şi de edificarea instituţiilor sale publice, a făcut necesară dezvoltarea unui corp profesional de profil. Primii arhitecţi au studiat în special la Paris, la École de Beaux Arts, unul dintre absolvenţii străluciţi ai acestei școli fiind, în anul 1883, Ion Mincu. Arhitecţii români ai timpului au format, la 26 februarie 1891, Societatea Arhitecţilor Români care, pe 15 octombrie 1892, înfiinţează, sub tutela proprie, o şcoală particulară de arhitectură ce devine Şcoala Naţională de Arhitectură, finanţată de stat. Uniunea Arhitecţilor din România a celebrat împlinirea a 120 de ani de organizare profesională şi de învaţământ superior de arhitectură în cadrul Bienalei Naţionale de Arhitectură Bucureşti BNAB 2012.

Accesul publicului este liber.

Itinerarea expoziției „Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu” la Muzeul din Lębork

copilarie

Vineri, 22 martie 2013, la Muzeul din Lębork, Polonia, va avea loc vernisajul expoziției itinerante Childhood. Remains and Heritage / Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu, parte a proiectului european omonim, finanţat prin programul Cultura 2007–2013, inițiat de Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Institutul Cultural Român în colaborare cu Ministerul Culturii, Muzeul din Lębork şi Asociaţia Artees.

În organizarea Institutului Cultural Român, expoziția a fost itinerată la Londra (2–30 iunie 2012), Paris (12–30 septembrie 2012), Madrid (9–21 octombrie 2012), Roma (8–28 noiembrie 2012), Stockholm (24 ianuarie–15 februarie 2013) și Varșovia (26 februarie–17 martie 2013), ultima destinație fiind Muzeul din Lębork, Polonia, unde va fi deschisă până la 30 aprilie.

itinerarea afis

Autorul conceptului expoziţional, Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, propune o expoziţie-eseu despre lumea copilăriei ca sumă de relaţii şi dialoguri între lumea ţărănească şi cea urbană, construită cu ajutorul unei priviri îndreptate mai degrabă spre o arheologie subiectivă şi având mai multe straturi de lectură. Imaginile supradimensionate din arhiva muzeului, martori ai unei lumi în alb şi negru de la sfârşit de secol XIX, obiectele care povestesc despre obiceiuri şi ritualuri esenţiale ale lumii celor mici sau instrumentarul şi recuzita anilor ’50–’90, alături de cărţi, eroi preferaţi şi jucării, convieţuiesc şi intră într-un dialog viu, proaspăt, lăsând fiecărui vizitator libertatea propriei recompuneri şi regăsiri a teritoriului universal care este copilăria.

Proiectul își propune să ofere „ocazia rară de a urmări și a participa (cu idei, obiecte şi poveşti) la realizarea unui muzeu virtual al copilăriei. Muzeul va prezenta nu numai tradiţiile rurale, dar şi pe cele urbane, nu numai trecutul îndepărtat, ci şi pe cel recent, precum şi prezentul în plină schimbare, cu scopul de a pune în valoare atât diferenţele locale, cât şi percepţia comună în timp şi spaţiu asupra copilăriei” – Ioana Popescu, coordonatoarea proiectului european Childhood. Remains and Heritage, Director Cercetare MNŢR.

copil mic joc

„Cât de mare poate fi un muzeu al copilăriei? Poate să încapă într-un buzunar, să ajungă pînă la nori, să taie lumea în două, să intre într-o poveste, să îl agăţi pe umeraş sau să fie şoptit în limba papelka, să spunem. Un lucru e sigur, toţi purtăm cu noi un muzeu al copilăriei, mereu cu uşile deschise, de la povestea ursitoarelor pînă la îngerii cu aripile tăiate.” – Lila Passima, curatoare.

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această comunicare reflectă numai punctul de vedere al autorului și Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor pe care le conține.

Colecţionism, Muzeologizare, Patrimonializare

ioan opris colectionism

Miercuri 6 martie 2013, ora 13.00, la Muzeul Naţional de Istorie a României din București (Calea Victoriei, nr. 12), va avea loc prezentarea celui mai recent volum semnat de Ioan Opriş, Colecţionism, Muzeologizare, Patrimonializare.

Prezintă: gral (r) ing. Vasile Parizescu, preşedintele Societății Colecționarilor din România, acad. Dan Berindei, acad. Răzvan Theodorescu.

Concursul Internațional „George Enescu” se va desfășura în 2014

festivalul-george-enescu-2013

Conducerea Ministerului Culturii şi Comitetul de Organizare a Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu” au analizat bugetul propus de Guvern prin Ministerul Culturii, precum şi structura şi programul ediţiei din 2013. Având în vedere că bugetul Festivalului este susţinut în cea mai mare parte de către Guvernul României, pe fondul actualelor condiţii economice, a fost regândită construcţia acestuia în aşa fel încât România să continue să organizeze acest eveniment la standarde internaţionale, facilitând un schimb cultural unic între cultura şi artiştii români şi patrimoniul cultural mondial, se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Festivalului Internațional „George Enescu”.

Guvernului României, în calitate de producător al Festivalului, i se alătură şi Primăria Municipiului Bucureşti care va contribui cu o sumă din bugetul propriu la fondurile necesare finanţării Festivalului. S-a analizat şi posibilitatea continuării atragerii unor fonduri din surse private, existând interes din partea unor companii.

Festivalul va avea loc în perioada 1–28 septembrie 2013, găzduind 150 de spectacole de muzică, operă şi balet în Bucureşti şi în alte centre culturale din ţară: Arad, Bacău, Brasov, Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timişoara.

În urma analizei efectuate, s-a decis regândirea structurii şi a modului de organizare a Concursului Internaţional „George Enescu”. În acest sens, s-a hotărât decalarea ediţiei din acest an a Concursului pentru aceeaşi perioadă a anului viitor – 2014 – astfel încât să se desfăşoare o dată la doi ani, alternând cu ediţiile Festivalului „George Enescu”. Această modificare de calendar nu va afecta standardele Concursului, ci este menită să permită o îmbunătăţire a acestora, în condiţiile efortului logistic şi financiar pe care un astfel de demers îl presupune.

Având în vedere că înscrierile pentru Concursul „George Enescu” ediţia 2013 nu au început până la data efectuării acestei analize, decalarea manifestării nu va crea prejudicii eventualilor concurenţi.

Festivalul Internaţional „George Enescu” rămâne în atenţia Guvernului şi Ministerului Culturii ca prioritate a politicii culturale şi de susţinere a brandului cultural de ţară.

Vezi: Festivalul Internaţional „George Enescu” – ediția 2013

Istoricul Florin Rotaru va primi Medalia de Stat „Puşkin”

florin rotaru medalia puskin

eveniment liber sa spunAmbasada Federaţiei Ruse la Bucureşti marchează în data de 10 februarie 2013 Ziua Diplomaţiei Ruse, sărbătoarea profesională a oamenilor care îşi dedică viaţa susţinerii şi promovării intereselor internaţionale ale Federaţiei Ruse.

Cu acest prilej, luni, 11 februarie 2013, ora 17.30, în Sala de marmură a Cinematografului Studio din București va fi oferit un cocktail.

Având în vedere faptul că o parte importantă a activităţii diplomatice este reprezentată de colaborarea culturală, în cadrul evenimentului va avea loc ceremonia de înmânare a Medaliei de Stat „Puşkin” istoricului dr. Florin Rotaru, director general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

medalia pușkin

Medalia de Stat „Pușkin”

În continuarea acestei seri festive, publicul român este invitat la deschiderea Serilor de film rusesc cu genericul Medalion de familie – Aleksei Gherman, care va avea loc în prezenţa autorului, domnul Aleksei Gherman-junior.

Intrarea la cocktail şi la spectacolul de deschidere Medalion de familie – Aleksei Gherman se va face în urma confirmării de intenţie, pe adresa de email a Ambasadei: ambasadarusiei@mail.ru

Programul serilor Medalion de familie – Aleksei Gherman, Cinema Studio:

• 11 februarie 2013, ora 19.00: Soldatul de hârtie, 118 min, 2008 – gala de deschidere

• 12 februarie 2013, ora 18.00: Punctul de control, 96 min, 1971

ora 20.00: Garpastum, 116 min, 2005

garpastum

• 13 februarie 2013, ora 18.00: Ultimul tren, 82 min, 2004

ora 20.00: 20 de zile fără război, 101 min, 1976

• 14 februarie 2013, ora 18.00: Prietenul meu Lapşin, 100 min, 1984

ora 20.00: Din Tokio, 11 min, 2011; Scurtcircuitul, 95 min, 2009

florin rotaru

Florin Rotaru

Născut în 11 noiembrie 1952, Florin Rotaru a absolvit Facultatea de istorie–filozofie, specialitatea ştiinţe auxiliare ale istoriei, a Universității din Bucureşti, în 1978. Este doctor în istorie, cu o teză despre Istoria cărţii bucureştene de la 1582 până la 1859. Este expert în bunuri arheologice şi istorico-documentare: carte veche românească şi străină, bibliofilie, manuscrise româneşti şi documente istorice (Ministerul Culturii şi Cultelor, 2003); evaluator în informare-documentare acreditat de Consorţiul CERTIDoc, European Council of Information Associations (2007); expert în informare-documentare, Consorţiul CERTIDoc, European Council of Information Associations (2007).

carti vechi

În perioada 1978–1979, a lucrat ca expert la Muzeul judeţean Argeş, Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional, apoi, între 1979–1987, la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional, ca expert în carte veche românească şi străină, la Centrul de librării Bucureşti (1987–1990), Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti (1990-1996), consilier al Ministrului Culturii şi Cultelor (1996), director general al Bibliotecii Metropolitane București (1996–2001; din 2004 până în prezent). În perioada 2001–2003 a fost secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor, cu responsabilități pentru cultura scrisă, lectura publică, educaţia permanentă şi instituţiile de spectacol. A elaborat și redactat Legea bibliotecilor no. 334/31.05.2002, prima lege a României moderne privind sistemul naţional de biblioteci; Legea pentru promovarea culturiicarte veche legatura scrise no. 186/9.05.2003; Legea pentru organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cultură no. 292/2003. În perioada aprilie 2003–decembrie 2004, a fost senator, membru al Comisiei pentru Cultură, artă şi mijloace de informare în masă.

A publicat Bibliografia cărţii bucureştene de la origini până în prezent (4 volume, București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2006–2007), Repertoriul editurilor și tipografiilor bucureştene de la origini până în prezent (vol. I, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2007), Istoria cărţii bucureştene de la origini până în prezent (vol. I, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2007).

Este autor a numeroase studii și articole științifice, printre care: „Tragodia lui Sapor” de Alexandru Beldiman, „Convorbiri literare”, nr. 99, 1981; Îndreptarea legii din 1652 – exemplare cunoscute în judeţ Argeş. Însemnări manuscrise şi analiza lor codicologică, în volumul Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional, Arad, 1981; Un manuscris inedit din sec. al XIX-lea de la biserica Olari. Descriere codicologică, revista „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 9-10, 1982; Anticarii – scurt istoric, „Contemporanul”, nr.14, 1 aprilie 1988; nr.15, 8 aprilie 1988; Anticariatele şi valorile bibliofile, „Contemporanul”, nr. 16, 15 aprilie 1988; Prospects and paradigms – Intamel expansion in Central and East Europe, revista „Metropolitan” (Marea Britanie), nr. 15, decembrie 1998; Lernen wir einander kennen, revista „Buch und Bibliothek”, (Germania), nr. 2, februarie 1999; Presa despre demontarea statuilor din Arad, „Magazin istoric”, martie 2005; Importanţa bibliografiei cărţii bucureştene de la origini până în prezent, în volumul de comunicări ştiinţifice Valori bibliofile ale patrimoniului cultural naţional, Ministerul Culturii şi Cultelor, Slatina, 2006; Mihail Cristidis, un editor uitat, „HISTORIA”, nr. 72, decembrie 2007; Coup d’oeil sur l’histoire des bibliothèques de Bucarest, revista „Bulletin des Bibliothèeques de France”, nr. 1/2008; A quick look at the reading access in Romania, „Naple Newsletter”, 2008.

carte-veche-gutenberg

A îngrijit și a scris prefețe la volumele: Geneza şi destinul unei ediţii. Mihai Eminescu, Versuri şi proză, Iaşi, 1890 (București, Editura Eminescu, 1990); Radu Florescu, Povestiri despre Dracula, text Petre Ispirescu îngrijit (București, Fundaţiei Culturale România, 1992); Nicolae Iorga, Istoria relaţiilor române, ediţie bilingvă franceză şi română, text îngrijit şi note, (București, Editura Semne, 1995); Gh. I. Brătianu, Basarabia. Drepturi naţionale şi istorice, ediţie bilingvă franceză şi română, text îngrijit şi note (București, Editura Semne, 1995); Gh. I. Brătianu, Moldova şi frontierele sale istorice, ediţie în limbile franceză, engleză, germană, italiană şi română, text îngrijit şi note, (București, Editura Semne, 1995); Românitatea Transnistriană, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, Bucureşti, 1996); Basarabia română, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, 1996); Suferinţele Basarabiei şi răpirile ruseşti, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, Bucureşti, 1996); Selma Lagerlöf, Ierusalim, ediţie îngrijită (București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 1998); Serghei Esenin, Moscova cîrciumărească, ediţie îngrijită şi addenda, București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 1999); In memoriam – PRO PATRIA (sub coordonare, București Editura Biblioteca Bucureştilor, 2001).

Florin Rotaru a susținut cursuri de istoria cărții românești și străine, comunicări științifice și conferințe, a organizat expoziții de carte. A inițiat și organizat, la Biblioteca Metropolitană București, DACOROMANICA, cea mai importantă bibliotecă digitală românească accesibilă gratuit în Internet. Dezvoltarea ei prin îmbogăţirea continuă cu documente arbore genealogicdigitalizate se face permanent, în fiecare săptămână, pentru a fi un veritabil instrument în serviciul reţelelor de cooperare naţională şi internaţională, precum şi pentru a deveni partener în Biblioteca Virtuală Europeană. DACOROMANICA este singura bibliotecă digitală profesionistă din România, concepută pentru a răspunde provocărilor mileniului III.

DACOROMANICA oferă acces la documente tipărite (cărți din toate domeniile, monografii, periodice, cărţi poştale, hărţi) în mod imagine şi text, la documente sonore şi vizuale, în mod audio şi video încadrate în următoarele categorii:

documente cu acces liber (nu se află sub incidenţa dreptului de autor sau drepturile au fost negociate cu moştenitorii de drept);

documente aflate sub incidenţa dreptului de autor, disponibile exclusiv in situ şi fără drepturi de copiere, pe site fiind afişate doar metadatele, pictograma şi, selectiv, primele 5 pagini din document, pornind de la pagina de titlu.

Majoritatea documentelor sunt în limba română, dar se regăsesc documente cu texte integral sau parţial în limbile : slavonă, latină, greacă (veche, bizantină, neogreacă), armeană, română cu alfabet chirilic, română cu alfabet de tranziţie, maghiară, rusă, germană, franceză, italiană, arabă, poloneză, suedeză.

Documentele în mod imagine sunt documentele digitizate în format TIFF şi publicate în format JPEG, JP200 sau PDF care prezintă, pagină cu pagină, în facsimil, imaginile fotografice ale originalului reproducându-l fidel.

Documentele în mod text sunt documentele digitizate în format TIFF şi prezentate în format PDF oferind posibilitatea efectuării căutărilor în text şi copierea unor citate.

Expoziţia itinerantă „Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu” a ajuns la Stockholm

andreea gheorghiu moata copilarie traditii romanesti mitologie

Andreea Gheorghiu, Moața

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român din Stockholm și-a deschis porţile în 2013 cu expoziţia itinerantă Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu. Expoziţia este parte a proiectului european omonim, organizat de Muzeul Țăranului Român și Institutul Cultural Român în cadrul programului „Cultura 2007-2013”, în colaborare cu Ministerul Culturii, Lebork Museum din Polonia și Asociația Artees din Franța.

În 2012, expoziţia a fost prezentată la Londra, Paris, Madrid și Roma, urmând ca, după Suedia, să îşi continue itinerariul în Polonia, la Varșovia și Lebork. Vernisajul a avut loc joi, 24 ianuarie 2013, la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm. Curatorii expoziției sunt Lila Passima şi Cosmin Manolache.

copilarie expozitie itineranta

Expoziţia dezvăluie câteva din ritualurile şi pragurile esenţiale care marchează şi delimitează vârstele omului mic, fie el de la oraş sau de la ţară (nașterea, botezul, ruperea turtei, masa ursitoarelor etc.). Totodată, surprinde raporturi care conturează relaţia dintre omul mic și omul mare, dar şi relaţia cu obiectele și lumea lor însuflețită, în care jucăriile pot deveni prieteni. Obiectele şi imaginile din expoziţie povestesc despre o limbă comună a copilăriei, marcând atât diferenţele, cât şi dialogul viu între mediul rural şi urban, în spaţiul Europei de Est. Expoziţia construieşte un discurs vizual care transgresează lumea sfârșitului de secol XIX, ajungând până în contemporaneitate. Prin obiectele comune, asimilate de mai multe spaţii geografice şi devenite iconuri – de la legănuşul de lemn, scăunelul şi costumul ţărănesc al anilor 1900, la maşinuţa de metal interbelică şi jucăriile de plastic ale copilăriei comuniste, la recuzita tehnologiei postmoderne – publicul este invitat să-şi recompună propria copilărie, descoperind în acelaşi timp diferite teritorii culturale.

Expoziţia poate fi vizitată până la 15 februarie 2013.

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această comunicare reflectă numai punctul de vedere al autorului și Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor pe care le conține.

Anuarul „Muzeul Oltului”, II, 2012

anuar muzeul oltului 2

Muzeul Județean Olt a lansat vineri, 18 ianuarie 2013, Tomul II al anuarului științific Muzeul Oltului. Evenimentul a avut loc în Sala de Festivități a instituției, fiind circumscris aniversării a 60 de ani de la înființarea Muzeului Județean Olt și a celebrării la 20 ianuarie 2013 a 645 de ani de atestare documentară a municipiului Slatina. Invitați de onoare au fost referenții științifici ai volumului, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean de la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova și prof. univ. dr. Ioan Calafeteanu la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Valahia” din Târgoviște.

Anuarul Muzeului Județean Olt își propune să constituie un forum de analiză și dezbatere intelectuală asupra evoluției istorice a României, Slatinei și judeţului Olt. Un ilustru ziditor de conștiință românească, scriitorul Vasile Voiculescu, afirma: „Poți ridica și școli cu ziduri de cetate, și trimite mii de dulapuri cu cărți, ele vor fi numai simularea de cultură, dacă nu vine omul care să puie zidurile în slujba vieții și să facă să se ridice, din foile uscate ale cărților, forța străbătătoare și duhul viu”. (Vasile Voiculescu, Gânduri albe, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 145.)

scoala-de-baieti-ionascu slatina

Școala de băieți „Ionașcu”, Slatina

Ne adresăm tuturor acelora care prețuiesc istoria și cultura poporului român, celor care în calitatea profesională de istorici, cercetători ştiinţifici, profesori, muzeografi, restauratori şi conservatori au demnitatea, speranța și puterea de a lupta pentru România profundă.

Muzeului Oltului, II însumează 29 articole și studii științifice semnate de 25 autori provenind din Bucureşti, Craiova, Brăila, Alexandria, Caracal, Corabia şi Slatina. Anuarul are 500 de pagini și a fost editat în 500 exemplare. Din punct de vedere tematic este structurat pe 6 secțiuni :

• Arheologie (Petre Gherghe, Repertoriul arheologic al judeţului Olt: Epoca geto-dacă; Pavel Mirea, Ion Torcică, Cercetări arheologice la Islaz, jud. Teleorman; Lucian Amon, Câteva piese de harnaşament descoperite în Oltenia; Aurelia Grosu, Ceramica de import descoperită la Acidava – Enoşeşti-Piatra Olt; Petre Gherghe, Mirela Cojoc, Opaiţe firmalampen de provenienţă nord-italică descoperite în teritoriul Sucidavei; Liana Oţa, Valeriu Sîrbu, Aurelia Grosu, Morminte sarmatice pe teritoriul judeţului Olt).

catedrala sf gheorghe

Catedrala Sf. Gheorghe, Slatina

• Istorie (Constantin C. Petolescu, P. Cassius Regalianus: un urmaş al lui Decebal pe tronul Cezarilor; Dorin Teodorescu, Istoria tiparului în Ţara Românească; Steluţa Chefani-Pătraşcu, Prosperitatatea comunei Islaz văzută în documentele vremii – a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea; Laurenţiu-Gerard Guţică-Florescu, Slatina şi mari momente ale istoriei naţionale de la Independenţă la marea răscoală de la 1907).

• Evocări (Georgeta Filitti, Ioan C. Filitti din neamul Slătinenilor).

• Titulesciana (Doru Neagu, Nicolae Titulescu la 1907).

• Documentar (Gheorghe Mihai, Documente despre răscoala de la 1907 în fostul judeţ Olt; Const. Anghel, Amintirile unui fost prefect din timpul răscoalelor de la 1907; Otilia Gherghe, Capitularea Grupului Cerna, Izbiceni, 23 noiembrie /6 decembrie 1916; Alexandru Alimăneşteanu, Program pentru administrarea judeţului Olt [1927]; Laurenţiu-Gerard Guţică-Florescu, Mărturii din activitatea Gărzii de Fier în judeţul Olt până în 1939, Viaţa politică dintre 1937–1939 în judeţul Olt în lumina izvoarelor de arhivă).

• Etnografie (Claudia Balaş, Valori creştine ale civilizaţiei populare din judeţul Olt; Rada Ilie, Costumul femeiesc din zona Olt; Mirela Cojoc, Govia, obicei de primăvară din Câmpia Romanaţiului).

spiru_vergulescu_peisaj_cu_casa_rosie

Spiru Vergulescu, Peisaj cu casă roșie

• Patrimoniu (Florentina Manea-Udrea, Ctitorii moşneneşti din judeţul Olt. Studiu de caz: bisericile din Leleasca şi Ibăneşti; Iohana-Raluca Popescu, Restaurarea unei icoane pictate pe lemn din patrimoniul Muzeului Judeţean Olt; Iuliana Dumitrana, Aspecte privind restaurarea unei şube bărbăteşti; Constanţa Dumitrescu, Depozitarea colecţiei de numismatică a Muzeului; Verginia Ionescu, Restaurarea şi conservarea unui cântar cu două talere; Doru Neagu, Catalog selectiv de carte tipărită cu alfabet chirilic şi de tranziţie aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean Olt; Marian Vochin, Momente din istoria mişcării esperantiste în România, 1889–2009; Denissa-Liliana Guțică-Florescu, Pictori olteni în colecțiile Muzeului Județean Olt: Donația „Gunka și Spiru Vergulescu”).

Dr. Laurențiu Guțică-Florescu

Director, Muzeul Județean Olt

Seară RadiRo cu audiții și fotografii de arhivă

Între 23 și 29 septembrie 2012, la prima ediție a Festivalului Internațional al Orchestrelor Radio, RadiRo, publicul are oportunitatea unor întâlniri cu orchestre radio care au făcut deja înconjurul lumii pe calea undelor: RAI Torino, BBC, Radio France și Orchestra Națională Radio.

Vineri, pe 21 septembrie, la ora 19.00, înainte de deschiderea oficială a festivalului, vă așteptăm pe terasa Librăriei Kretzulescu, la o introducere la festival. Seara RadiRo, cu audiții și fotografii de arhivă din Patrimoniul Cultural Național, va fi găzduită de Oltea Șerban-Pârâu, directorul artistic al Orchestrelor și Corurilor Radio și redactor-șef Radio România Cultural.

Fotografiile cu dirijori și interpreti renumiți, care au fost de-a lungul timpului cap de afiș la concertele Orchestrei Naționale Radio, precum Mihail Jora, Constantin Silvestri, Emanuel Elenescu, George Enescu, Dinu Lipatti, Alfred Alessandrescu, Aaron Copland, Ionel Perlea provin din Arhiva Scrisă a Radio Romania și sunt expuse publicului pentru prima oară.

Multe dintre aceste uriașe figuri culturale s-au întâlnit și pe scenă și în fața obiectivului aparatului de fotografiat. Într-o fotografie de grup din seria care va fi expusă pe terasa Kretzulescu apar împreună Dinu Lipatti, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, George Enescu, Constantin Silvestri și George Enacovici. O altă imagine, din 1932, ni-i arată pe Regele Carol al II-lea și pe Nicolae Iorga, prim-ministru al României, la inaugurarea unui studio al Radiodifuziunii.

Mihail Jora

Cei care au citit memorialistica din interbelic știu cât de importante deveneau, mai ales în serile zbuciumate ale istoriei, unul sau altul dintre concertele transmise la radio. Găsim în jurnale personale ale vremii dirijori și solisti admirați, concerte așteptate ca momente de respiro, toate privite ca repere în existența cotidiană, demne de consemnat alături de principalele evenimente politice sau de notele intime ale scriitorilor.

Puteți vizita expoziția de fotografie de pe terasa Kretzulescu de pe 21 septembrie până la finalul festivalului RadiRo, pe 29 septembrie, iar vineri seara ați putea câștiga o invitație la ultimul concert din festival, cu orchestra BBC pe scenă și Dan Grigore solist.

Producător al festivalului: Radio Romania.

Director artistic: renumitul dirijor şi pianist Christian Zacharias.

Mai multe detalii despre program: www.radirofestival.ro.