Avangarda revizitată, ediţia a IV-a: Avangarda românească

dada poems avangarda revizitata

eveniment liber sa spunMiercuri, 26 martie 2014 şi sâmbătă, 29 martie 2014, de la 20.00, la Cinemateca Eforie (Sala „Jean Georgescu”, Str. Eforie nr. 2, Bucureşti), va avea loc proiecţia celei de-a 4-a sesiuni din cadrul ediţiei dedicate avangardei cinematografice din România, în care vom difuza documentarele experimentale Dadascope (Hans Richter, 1961–1967), în care apar vocile lui Tristan Tzara şi Marcel Iancu, şi Duo pentru Paoloncel şi Petronom (Alexandru Solomon, 1994), lucrare ce prezintă prietenia artistică dintre Paul Celan şi Petru Solomon.

Proiecția din 26 martie va demara cu un scurt dialog cu regizorul şi artistul vizual Alexandru Solomon.

Duo pentru Paoloncel și Petronom, România, 1994, documentar, 28 min. 12 sec.

Scenariul, regia și imaginea: Alexandru Solomon. Cu: Adrian Ilea, Tomi Cristin.

Producători: Velvet Moraru / Fundaţia Arte Vizuale.

dadascope

Dadascope, SUA, 1961, documentar experimental, 39 min.

Scenariul, regia și imaginea: Hans Richter

Cu: J. Arp, M. Duchamp, R. Hausmann, R. Huelsenbeck, M. Janco, W. Mehring, H. Richter, K. Schwitters, T. Tzara, W. Vogel, G. Ribemont-Dessaignes

Producător: Hans Richter

Avangarda Europeană (1919–1939) în Arhiva Naţională de Filme a României

Cinemateca Eforie – Arhiva Naţională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura filmului în perioada de dinainte şi de după naţionalizarea din 1948 a producţiei cinematografice din România, cât şi a filmelor deţinute de cinematografele locale. Prima ediţie a proiectului a cuprins avangarda cinematografică franceză, cea de-a doua ediţie a abordat avangarda sovietică, ediţia a treia s-a ocupat de avangardele germană şi olandeză.

Artişti: Tristan Tzara, Marcel Iancu, Paul Celan, Petre Solomon, Alexandru Solomon. Curator: Igor Mocanu. Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Naţională de Filme a României.

dada cinema eforie avangarda

În numărul din martie 1923, revista „Contimporanul” publica discret în paginile sale următorul anunţ: „Danezul Hans Richter răspunzând invitaţiei noastre ne comunica că în cursul lunii aprilie va putea veni personal să conducă aici rularea Filmului Abstract, cea mai desăvârşită expresie a artei moderne”. „În cursul lunii aprilie…”, adică peste numai câteva săptămâni de la publicarea informaţiei. Filmul abstract invocat aici nu putea fi decât Rhythmus 21 sau Film ist Rhythmus. Rhythmus 21, realizat de Hans Richter în 1921 şi urmat, la câţiva ani distanţă, de Rhythmus 23 (1923) şi Rhythmus 25 (1925). Că regizorul german a venit într-adevăr sau nu la Bucureşti nu ştim, aceasta e, de altfel, singura mărturie care-i anunţa venirea, ce ştim cu siguranţă e că începând din acest an, revista „Contimporanul” va semnala prompt fiecare nouă peliculă semnată de acesta şi va recomanda imediat fiecare număr al revistei „Go”. Malte Hagener, pe de altă parte, spune că totuşi Hans Richter ar fi trecut pe la Bucureşti în acea perioadă, aflat într-un turneu de proiecţii cinematografice în centrul şi estul Europei. Dadascope este ultima lucrare din filmografia lui Hans Richter, un documentar profund experimental, realizat în 1961 însă difuzat sporadic abia în 1967. Pelicula reprezintă o raritate absolută, concepută ca alternanţă de text poetic dadaist sau text teoretic, performat chiar de autori şi însoţit de imaginea în mişcare de cele mai multe ori congruentă cu arta video. Îi auzim, astfel, iar pe unii dintre ei îi şi vedem, pe Jean Arp, Marcel Duchamp, Raul Hausmann, Richard Huelsenbeck, Walter Mehring, Hans Richter, Kurt Schwitters, Virgil W. Vogel sau Georges Ribemont-Dessaignes. Între ei – iar asta e ceea ce justifica prezenţa lui Richter în cadrul ediţiei avangardei din România – îi descoperim, în două înregistrări inedite, pe Tristan Tzara şi Marcel Iancu. Primul performează poemul Mr. Antipyrine din La Premiére aventure céleste de M. Antipyrine (1916), Baba din Vingt-Cinq Poèmes (1918) şi Chanson dada din De nos oiseaux (1923) pe muzica lui Georges Auric, iar între Antipyrine şi Baba avem surpriza să-l auzim chiar pe Marcel Iancu performând un straniu Souvenirs, într-o franco-română curioasă, căreia r-ul extrem de palatal îi trădează autenticitatea. Cum spuneam, un document rar, comparabil poate numai cu pelicula The Storming of La Sarraz (1929), un film nedifuzat şi văzut astăzi numai de câţiva exegeţi. Ca şi până acum, am prefaţat eseul documentar al lui Hans Richter cu un alt eseu, semnat de Alexandru Solomon, care are în centru două figuri ale suprarealismului celui de-al doilea val: Paul Celan şi Petre Solomon. Însă Duo pentru Paoloncel şi Petronom (1994) se mai aseamănă cu Dadascope (1961) nu numai pentru că ambele sunt eseuri cu poezie performată, ci mai ales pentru efortul lor de a perpetua cultura memoriei şi într-un mod cât se poate de direct, de a o reactiva în percepţia contemporană.

Igor Mocanu, critic de artă, curator

Pentru parcursul întregului demers, vizitaţi: http://igormocanu.wordpress.com/tag/avangarda-revizitata/

Mai multe detalii: http://www.anf-cinemateca.ro/

România, invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte LIBER din Madrid

România este pentru prima oară țara invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte LIBER, cea mai importantă manifestare de profil din Spania, desfăşurat în acest an la Madrid în perioada 5–7 octombrie. La IFEMA, important spațiu expozițional din Madrid, România va avea un stand național de mari dimensiuni, cu o arhitectură aparte, organizat de Institutul Cultural Român Madrid şi Centrul Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român.

La stand vor fi prezentate cele mai noi apariții editoriale din România, marile succese literare de public și de critică, albume de artă și turistice, dar și cărțile publicate în Spania în ultimii ani cu sprijinul ICR, prin programele de susținere a traducerilor. Cu peste 40 de titluri apărute, Spania este în prezent țara europeană cu cele mai multe traduceri din literatura română.

Institutul Cultural Român de la Madrid organizează în perioada 26 septembrie–9 octombrie o serie de evenimente care vor marca prezența României la Feria del libro LIBER. Seria va culmina cu un concert extraordinar susținut de Jordi Savall în sala Auditorio de la Caixa Forum (aflată pe artera principală a Madridului, vizavi de Muzeul Prado și dispunând de unul dintre cele mai performante sisteme de sonorizare din Spania). Programul include lucrări compuse de Dimitrie Cantemir, concertul fiind intitulat Dimitrie Cantemir, „Cartea muzicii” în dialog cu tradițiile otomane, românești, armenești și sefarde. Figura lui Dimitrie Cantemir ca una dintre figurile fondatoare ale culturii române va fi abordată și de istoricul Stefan Lemny, care va susține pe 3 octombrie, de la ora 19.00, la Biblioteca Națională a Spaniei, o conferință despre secolul al XVIII-lea românesc. Biblioteca Națională va găzdui, de asemenea, pe gardul exterior din Paseo de Recoletos, pe durata Târgului de Carte, o expoziție de bandă desenată românească. La sediul ICR Madrid vor fi expuse ilustrații de povești clasice și contemporane românești și va avea loc un atelier de desen, ambele evenimente fiind realizate împreună cu Clubul Ilustratorilor din România și artiști tineri români. Tot la sediul ICR Madrid va fi deschisă între 1 și 8 octombrie o librărie temporară cu cărți în limba română, dar și lucrări în limba spaniolă, de autori români sau despre cultura, istoria, literatura română.

Vor fi prezenţi la LIBER scriitorii Ana Blandiana, Dan Lungu și Filip Florian, ale căror cărți au fost recenzate și comentate elogios în Spania, dar şi trei scriitori încă netraduși, Adriana Babeți, Adrian Oțoiu și Cezar Paul-Bădescu. Cei șase scriitori vor fi prezenți la Circulo de Bellas Artes, unul dintre centrele culturale private cele mai importante din Europa, pe 6 și 7 octombrie. Discuțiile din cele două zile vor fi moderate de criticul literar Simona Sora. Pe 7 octombrie, la sfârșitul întâlnirii, va avea loc decernarea premiului pentru eseu în limba spaniolă dedicat Centenarului Cioran, premiu acordat de ICR. Câștigătorul premiului în valoare de 2000 EUR va fi desemnat de un juriu prezidat de profesoara Eugenia Popeangă de la Universitatea Complutense.

La Madrid va fi prezent și Eginald Schlatner, scriitor român de limbă germană, autorul cărților Cocoșul decapitat și Mănuși roșii, ambele publicate în Spania. La întâlniri va participa, de asemenea, regizorul Radu Gabrea, autorul peliculei bazate pe romanul Mănuși roșii. Evenimentele dedicate prezentării scriitorului și a filmului vor avea loc la Goethe Institut pe 28 și 29 septembrie. Pe 26 septembrie, la Casa Sefarad, se va vorbi despre scriitorii români de tradiție evreiască, despre Paul Celan, Mihail Sebastian, Max Blecher și va fi prezentat un documentar inedit despre Paul Celan. Prin aceste demersuri, ICR Madrid evidențiază diversitatea etnică și lingvistică a literaturii din România, stimulând o privire plurală asupra fenomenului literar est-european.

Promovarea literaturii române este una dintre principalele direcții strategice ale ICR Madrid în acest an, declarat de Institut „Anul literaturii române în Spania“. Prezența României ca țară invitată a Târgului de carte LIBER din Madrid va fi un prilej de lărgire a orizontului de receptare a culturii și a literaturii române în spațiul iberic.

Pușa Roth