Bijuterii din creația românească de lied

recital claudia codreanu inna oncescu

eveniment liber sa spunLuni, 23 martie 2015, la ora 18.00, în Aula Palatului Cantacuzino din București va avea loc recitalul mezzosopranei Claudia Codreanu și al pianistei Inna Oncescu, Bijuterii din creația românească de lied.

În program: Constantin Silvestri, Erster Liederzyklus, op. 1: Berg und Burgen, Der scheidende Sommer, Intermezzo, Sie floh vor mir; Şerban Nichifor, Trandafirul negru; Marian Mitea, Aube (Illuminations), pe versuri de Arthur Rimbaud, din ciclul Trois mélodies sur des poèmes de Rimbaud, Baudelaire et Verlaine (primă audiție românască); Constantin Silvestri, Suita a III-a, op. 6, nr. 1 (pian solo): Preludio, Duetto, Capriccio, Notturno, Danze sacre, Baccanale; Doru Popovici, Suita bacoviană, op. 2 nr. 2, pe versuri de George Bacovia: Toamna, Nervi de toamnă (1), Nervi de toamnă (2), Moină, Epitaf; Livia Teodorescu-Ciocănea, S’amor non è…, Sonetto 132, versuri de Francesco Petrarca; Nicolae Coman: Les Cloches, pe versuri de Guillame Apollinaire.

claudia-codreanu

Mezzosoprana Claudia Codreanu a absolvit Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, clasa prof. Georgeta Stoleriu. A urmat cursuri de specializare la Viena și Varna cu Ileana Cotrubaş şi Margarita Lilova. De-a lungul anilor a obţinut numeroase premii la concursuri naţionale şi internationale şi a susţinut cu mult succes concerte, recitaluri şi spectacole de operă în ţară şi în străinătate (Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Rusia, Spania, Ungaria). Repertoriul său cuprinde o arie largă de lucrări, de la baroc la muzica contemporană, un loc special ocupându-l creaţia muzicală românească.
Claudia Codreanu a participat la realizarea operei-film La Cenerentola de Rossini, în colaborare cu Opera din Braşov, SRR şi TVR. Printre momentele importante ale carierei sale se numără reprezentaţiile cu opera Lucio Silla de Mozart, în regia Brigittei Fassbaender la Shaftesburry Theater – Londra, Festival Theater – Edinburgh, Royal Opera House – Copenhaga, Grand Opera House – Belfast, colaborările cu orchestrele „Concerto Köln”, „Bergische Symphoniker”, „The Academy of Ancient Music” şi ansamblul „Wiener Kammerchor”, precum şi cu dirijorii Horia Andreescu, Ludovic Bács, Christoph Durrand (la Teatrul Ermitaj din Sankt Petersburg, cu opera The Rape of Lucretia de Benjamin Britten), Gheorghe Costin, Adam Fischer (la Festivalul Muzical Austro- Ungar), Paul Goodwin (la Festivalul Klangbogen Wien), Romely Pfund, Peter Selwyn (la New Theater din Budapesta) şi Fabrizzio Ventura.

În 2009 a obţinut titlul de Doctor în Muzică la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, unde este în prezent lector universitar. dr. (secţia canto). În 2010 i-a fost oferită Bursa „George Enescu” de către Institutul Cultural Român și începe colaborarea cu chitaristul Costin Soare.

inna-oncescu-recital-pian-rm-valcea

Pianista Inna Oncescu a obţinut Premiul II la Concursul de Pian de la Caltanissetta (Italia), Premiul Asociaţiei Oamenilor de Teatru şi Muzică (ATM) pentru interpretarea muzicii româneşti, cât şi o serie de premii în domeniul muzicii de cameră şi al acompaniamentului de lied. A susţinut ca solistă numeroase concerte cu orchestre simfonice din ţară, dar şi recitaluri camerale, având o activitate deosebită în domeniul muzicii contemporane şi a liedului. Din 1991 a condus timp de zece ani formaţia de muzică contemporană „Repertorium” iar din 1992 este membru de onoare al S.I.M.C. A realizat patru CD-uri pe care figurează piese pentru pian solo de Carmen Petra-Basacopol, Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră de Nicolae Brânduş, lucrări contemporane româneşti în care colaborează cu formaţia „Traiect” şi lieduri franceze cu soprana Claudia Pop. De asemenea, a realizat înregistrări speciale la Radio cu lucrări clasice şi contemporane de pian solo, muzică de cameră şi lieduri (cu mezzosopranele Liliana Nichiteanu şi Claudia Codreanu, precum şi cu soprana Georgeta Stoleriu). A participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale. În anul 2011 a obținut bursa „George Enescu” oferită de Institutul Cultural Român.
Inna Oncescu a obținut titlul de Doctor în Muzică cu teza Stil şi creativitate în interpretarea pianistică. O perspectivă diacronică. În prezent este lector univ. dr. la Universitatea de Muzică Bucureşti.

Mezzosoprana Claudia Codreanu și pianista Inna Oncescu formează un duo de mai bine de 20 ani, timp în care au abordat într-un mare număr de apariții pe scena de concert un repertoriu foarte larg, de la lieduri de Mozart, Schubert, Schumann, Brahms, Fauré, Wolf, Ravel, Debussy, Enescu şi până la cele ale compozitorilor contemporani.

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Muzica

Fotografie de artă

expozitie muze

Vineri, 1 martie 2013, la ora 19.00, va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie de artă Muse Descompuse a lui Dan St. Andrei. Evenimentul, organizat în parteriat cu Spaţiul de artă contemporană Aiurart, va avea loc la Sarroglia Lounge Art Gallery din București, strada Vasile Lascar, nr. 59 (colţ cu strada Maria Rosetti). Expoziţia va fi deschisă în perioada 1–31 martie 2013.

„De ceva vreme mă tot gândesc la muzele de demult… şi zic de demult întrucât în ziua de azi relaţia dintre muză şi artistul său este aproape inexistentă în cultura noastră mândră şi individualistă…

Ce sunt muzele?

Zeiţe graţioase, fiice ale memoriei, idealuri platonice, modele pentru portretele Sfintei Mame, femei virtuoase sau desfrânate… luceferi feminini… iubite învăluite în mister pe care le nu le poţi atinge? Valeţi feminini ai imaginaţiei cuiva? Concepte complementare, invenţii poetice, fantome atât de dorite care vin pe neaşteptate, regine ale superficialului, auto-muze, muze interioare?

În miturile greceşti, relaţia dintre muză şi artist era una de reciprocitate, femeia având calitatea de mijlocitor, căci Zeii ofereau acces omului către memoria şi învăţătura care îi lipseau. Artistul producea ulterior un text care nu era despre muza-femeie, dar care celebra implicarea ei în actul creaţiei. Un astfel de schimb însemna că un gol al artistului nu poate fi umplut decât printr-o pierdere de sine temporară în clipele în care era locuit de puterea pătrunzătoare a muzei.

Aceste teme romantice ale idealizării şi ale iubirii interzise (sau ne-consumate) au atins apogeul în Italia renascentistă. Poeţi ca Dante si Petrarca şi-au plasat muzele pe socluri înalte, astfel încât Beatrice (în cazul lui Dante) şi Laura (Petrarca) sunt descrise ca modele ale perfecţiunii şi purităţii, în timp ce interesul lui Boccaccio către muza sa Maria este un amestec perfect de dragoste a minţii, trupului şi sufletului. Idealizarea Beatricei şi a Laurei sunt parţial atribuite Marianismului, pentru că în secolul al XIII-lea Sf. Maria a devenit din ce în ce mai importantă ca mediator între oameni şi Dumnezeu. Către Maria se rugau majoritatea oamenilor pentru mijlocire divină.

muse descompuse

În perioada romantică, muza ajuta creatorul să exprime sentimente şi emoţii, mai degrabă decât idei religioase şi politice, iar artistul începe să-şi definească imaginea independent de opţiunea politică, ceea ce semnifică o schimbare majoră în conceptul artei, în esenţa artei şi în ceea ce constituia arta (l’art pour l’art).

În acest context nu este o exagerare să spunem că Beatrice ca muză a lui Dante este o creaţie a secolului al XIX-lea, căci în secolele anterioare ea a fost trecută cu vederea în favoarea unor personaje mai întunecate, mai dramatice ale Divinei Comedii, dar perioada victoriană a preluat-o şi adoptat-o. […]

Dar astăzi nu mai avem exerciţiul încrucişării rimelor sau al alăturării lor, am uitat metrul antic sau hexametrul. Ne-am pierdut picătura de romantism şi nota lirica. Am uitat să fim visători şi să ne pierdem în reverie… Nu îmi rămâne decât să vă invit la un moment de plutire în compania muzelor, aşa cum le văd eu.” (Dan St. Andrei)

Sponsor principal: Canon România.

Parteneri: Spaţiul de artă contemporană Aiurart, Sarroglia Art Lounge Gallery.

Sponsori servicii: Photosetup, Lacerta Winery

Parteneri: Zeppelin, Tataia, All Hallow, CityTV, Sapte Seri, Modernism, Metropotam, ArtClue, ArtAct Magazine, Liternet, foto4all.ro, Catchy.ro, PrintMagazin, The Institute Magazine.