Expoziţie de pictură Petru Udrea

petru Udrea afis

eveniment liber sa spunÎn perioada 3–16 august 2015, la Palatul Cercului Militar Naţional din Bucureşti, Sala Foaier, va avea loc expoziţia de pictură semnată de artistul plastic Petru Udrea. În această perioadă expoziţia va putea fi vizitată zilnic între orele 11.00–19.00. Continuă lectura „Expoziţie de pictură Petru Udrea”

„Din vise dragi, poeme…”, concert de muzică românească

stagiunea luni la ora 5 bmb

eveniment liber sa spunLuni, 24 februarie 2014, la Biblioteca Metropolitană București, în Sala Auditorium (fostă Mircea Eliade”, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc concertul de muzică vocală românească Din vise dragi, poeme… Interpretează: Cătălina Antal, Martiniana Antonie, Iuliana Dima, Oana Neagoe, Amelia Stoicescu, Andrei Lucian Ionescu. La pian: Inna Oncescu. Concert realizat de lect. univ. dr. Claudia Codreanu. Prezintă: Costin Tuchilă. Concertul este programat în cadrul Stagiunea Camerale a BMB, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea liberă.

din vise dragi poeme concert claudia codreanu

În program: 1. Tiberiu Brediceanu, Cine m-aude cântând, versuri populare (Amelia Stoicescu): 2. Tiberiu Brediceanu, Vai, bădiţă, dragi ne-avem, versuri populare (Amelia Stoicescu); 3. Emil Monţia, Foaie verde de secară / Lele, mor, Mărie, mor, versuri populare (Martiniana Antonie); 4. George Cavadia, Umbra, versuri de col. Theodor Șerbănescu (Iuliana Dima); 5. Simion Nicolescu, S-ar găti badea de nuntă, versuri populare (Andrei Lucian Ionescu); 6. Dumitru G. Kiriac, Foaie verde lămâiţă, versuri populare (Andrei Lucian Ionescu); 7. Gheorghe Dima, De ce nu-mi vii?, versuri de Mihai Eminescu (Amelia Stoicescu); 8. Mihail Jora, Chiot, versuri de Mariana Dumitrescu (Oana Neagoe); 9. Sabin Drăgoi, Flori albe, versuri de Liviu Coman (Cătălina Antal); 10. Felicia Donceanu, Vreau să fiu cireş înflorit din ciclul Cântece de fată frumoasă, versuri populare (Martiniana Antonie); 11. Tudor Ciortea, Joc în soare, versuri de Dimitrie Ciurezu (Iuliana Dima); 12. Carmen Petra Basacopol, Primăvara din ciclul de Imne, op. 65, versuri de Ioan Alexandru (Cătălina Antal); 13. Carmen Petra Basacopol, Zorile-şi mână cerbii de foc, versuri de Mariana Dumitrescu (Oana Neagoe); 14. Nicolae Bretan, Stelele-n cer, versuri de Mihai Eminescu (Cătălina Antal); 15. Carmen Petra-Basacopol, Uuruah!, versuri de Alexandru Bidianu (Iuliana Dima); 16. Sabin Păutza, Din vise dragi, poeme, versuri de Constantin Paiu (Martiniana Antonie); 17. Felicia Donceanu, Balet din ciclul Odinioară, versuri de George Bacovia (Oana Neagoe); 18. Dumitru G. Kiriac, Pe cărare sub un brad, versuri populare (Andrei Lucian Ionescu).

petre chirea schita pe carton

Petre Chirea, Din ciclul Schițe pe carton

Soprana Cătălina Antal s-a născut la Onești, județul Bacău și a început să studieze muzica la vârsta de 17 ani, în cadrul Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași. La sfârșitul studiilor liceale a făcut parte din grupul de absolvenți care au avut ocazia să cânte alături de orchestra Filarmonicii de Stat „Moldova”. Și-a continuat studiile la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, timp în care a colaborat cu Teatrul Național „Vasile Alecsandri” făcând parte din distribuția spectacolului Visul unei nopți de vară, în regia lui Radu Afrim. Din anul 2012, studiază la Universitatea Națională de Muzică din București sub îndrumarea lector univ. dr. Claudia Codreanu. Aici a luat parte la diferite proiecte, printre ele numărându-se spectacolele Povestea micului Pan, regizat de Daniel Prallea-Blaga și În principiu femeile mor, în regia Amaliei Olaru. În același timp, a susținut diverse recitaluri în București (UNMB, Casa Universitarilor, Muzeul „George Enescu”) și în țară (Târgoviște, Râmnicu Vâlcea, Onești, Iași, Botoșani, Galați). De asemenea a obținut premii la diferite concursuri (Olimpiada Națională de Muzică, Concursul Național „Achim Stoia” Iași, Concursul Național de Lied Românesc, Brașov).

Mezzosoprana Martiniana Antonie (19 ani) a absolvit Colegiul Național de Artă „Octav Băncila” din Iași, secția Canto clasic. În prezent este studentă în anul I la Universitatea Națională de Muzică din București. Premii obținute: Locul al II-lea – Concursul „Primăvara Artelor” Bacău, 2009; Locul al II-lea – Concursul „Emanuel Elenescu” Piatra Neamț, 2010; Locul al II-lea – Concursul „Emanuel Elenescu” Piatra Neamț, 2011; Locul I – Concursul „Emanuel Elenescu” Piatra Neamț, 2012; Locul al II-lea – Concursul „Achim Stoia” Iași, 2013; Locul al III-lea – Olimpiada Națională de Muzică 2013. În 2013 a participat la spectacolul În principiu femeile mor, în regia Amaliei Olaru și a susținut recitaluri camerale în cadrul stagiunii UNMB, Muzeului „George Enescu” și Casei Universitarilor.

petru-udrea-toamna-tarzie-suprarealism-pictura-contemporana

Petru Udrea, Toamnă târzie

Soprana Iuliana Dima, originară din Adjud, a urmat cursurile de canto ale Liceului de Artă „Dinu Lipatti” din București la recomandarea distinsei soprane Angela Gheor-ghiu, iar în prezent este studentă în anul I Master la UNMB, clasa lect. univ. dr. Claudia Codreanu. Din 2004 şi până în prezent a fost prezentă pe scene bucureştene, precum Studioul de Operă UNMB, Ateneul Român, Muzeul „George Enescu”, Casa Universitarilor, în numeroase recitaluri şi spectacole de operă (Crocodilul în Povestea micului Pan, O femeie – În principiu femeile mor, Susanna – Nunta lui Figaro, Zerlina – Don Giovanni de Mozart), iar în cadrul concursurilor naţionale de specialitate, datorită vocii sale calde şi elegant conduse, a fost răsplătită cu numeroase premii.

Soprana Oana Neagoe a absolvit Liceul de Artă „Marin Sorescu” din Craiova, Secţia Canto clasic (2009) şi apoi a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, la clasa lector univ. dr. Claudia Codreanu, unde studiază şi în prezent. A susţinut numeroase recitaluri şi concerte la Muzeul Naţional „George Enescu”, Palatul Şuţu, Sala Dalles, Casa Universitarilor, Centrul Cultural Ungar, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, Ambasada României din Armenia. Timbrul său special şi expresivitatea interpretării au convins juriul să îi ofere Premiul „Mihaela Agachi” la Festivalul şi Concursul Naţional de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea”, Slobozia (mai 2012). În 2012–2013 a interpretat rolul Wendy în opera pentru copii Povestea micului Pan de Laurențiu Profeta și unul dintre rolurile feminine din spectacolul În principiu femeile mor.

mihai potcoava irisi

Mihai Potcoavă, Iriși

Soprana Amelia Stoicescu este studentă în anul I la Universitatea Națională de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicală – Departamentul Canto și Artele Spectacolului Muzical. În anul 2012 a absolvit Facultatea de Informatică Managerială din cadrul Universității Româno-Americane. În august 2013 și-a făcut debutul în opera comică pentru copii Povestea micului Pan de Laurențiu Profeta, cu rolul mamei „D-na Darling”. Acesta a fost momentul în care și-a dat seama că locul ei este pe scenă. Astfel Amelia și-a început drumul spre o lume mai frumoasă, plină de sens și de artă. Printre pasiunile ei numără literatura, teatrul și dansul, însă pasiunea cea mai arzătoare este muzica.

Născut în București, bas-baritonul Andrei Lucian Ionescu este elev la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din București. A urmat cursuri de pian și teorie muzicală, iar în prezent urmează cursuri de canto și chitară clasică. A susținut spectacole alături de ansamblul coral al CNIH la Catedrala Sfântul Ștefan din Budapesta și la Biserica Românească din Viena. A obținut premii la concursuri de pian (premiul I și premiul al II-lea) și la Festivalul de colinde organizat la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București (de două ori premiul I).

Toamna satului românesc

O reușită, în ansamblu, este Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici București, expoziție de pictură deschisă în Pavilionul B din Parcul Herăstrău (21 septembrie–4 octombrie 2012). Urmând consecvent ideea organizării de expoziții trimestriale, în fiecare anotimp, membrii Asociației au propus de data aceasta un Salon tematic, intitulând expoziția Toamna satului românesc. Tema, generoasă, s-a dovedit a capta interesul celor 55 de artiști care expun: Elena Alecse, Vasilica Adăniloaie, Cristiana Anton, Suzana Bantaș, Aurelia Bălăiei, Mihai Boroiu, Claudia Bucur, Maria Burcă, Amalia Cătescu, Cristian Chifu, Petre Chirea, Corina Chirilă, Paul Ciuciumis, Severina Cojocaru, Elena Constantinescu, Atena Corlățeanu, Ioana Dascălu, Irina Deac, Radu Dumitrescu, Cristian Duțulescu, Maria Gardan, Andreea Gheorghiu, Ioan Gorun, Ion Hultoană, Mircea Ionel, Doina Ionescu, Gelu Istrate, Cristina Liu, Petru Mălin, Mihai Mafteuță, Ecaterina Meteescu, Ecaterina Mihai, Steluța Năstase, Traian Nica, Dumitru Nicolae-Chilia, Nicolae Papadopol, Adriana Pălăceanu, Georgiana Pârlogea, Nina Poșan, Titu Proca, Mihaela Radian, Anita Rădulescu, Lia Sturzoiu, Jana Svedcenco, Valeria Ștefan, Constantin Tanislav, Carolina Tănase, Viorica Teodorescu, Marinella Tucaliuc, Georgeta Tudoran, Petru Udrea, Felicia Urziceanu, Alexandru Vărășteanu, Georgeta Vizuroiu.

Diversitatea de stiluri, de modalități de abordare plastică, de mentalități artistice, de la tradiționalism la viziunea modernă, de la tratarea realistă la metafora vizuală și la simbol, s-a dovedit fructuoasă pentru reliefarea intențiilor tematice ale expoziției: peisaje care surprind imagini rustice în culorile toamnei, naturi statice, compoziții în care se întrevede preocuparea pentru valorificarea unor elemente tradiționale românești, un fond arhaic care răzbate în forme moderne, ca sugestie de perenitate. Așa cum spunea la vernisaj pictorul Mihai Boroiu, președintele Asociației Artiștilor Plastici București, dorința organizatorilor a fost, ca prin tema propusă, să stimuleze imaginația participanților la expoziție, membri ai Asociației, în sensul reinterpretării particularităților spațiului autohton, cu tot ce înseamnă trăsătură distinctivă, fără a aluneca însă în conformism sau tradiționalism desuet.

Toamna, anotimpul exploziei de culori, poate fi imaginea declinului lent al naturii, dar, deopotrivă, anotimpul maturității și împlinirii. Privind în general, aș spune că vizitatorul expoziției din Herăstrău se desparte cu un sentiment tonic după parcurgerea lucrărilor de pe simeze.

Constantin Tanislav, Cândva

O casă țărănească cu pridvor, pictată în tușe largi, pete de culoare care creează o dinamică specială, devine pentru Constantin Tanislav o întoarcere în timp, cu o nostalgie solară (Cândva). Față de alte lucrări ale artistului, aici forma este tratată mai sumar, mai mult sugerată din alăturarea petelor de culoare.

Petre Chirea, Casa bunicilor

Tonuri de auriu, portocaliu într-un acord parcă muzical cu griuri colorate, albastrul cerului în lumina blândă a toamnei se desprind din Casa bunicilor de Petre Chirea, excelent peisagist, creând o atmosferă distinctă, recognoscibilă în fiecare dintre tablourile sale. În Casă la Bordeni, impresia de întoarcere la o arhaitate generică este susținută, poate contrar așteptărilor, într-o coloristică vie, cu remarcabilă unitate a tonului.

Petru Udrea, Toamnă târzie

Nori uriași, încremeniți pe cer, copaci pictați în tonuri de roșu și portocaliu, o casă pe o colină, căpițe de fân și personaje abia schițate compun o atmosferă stranie, de timp încremenit, de sorginte suprarealistă, în Toamnă târzie de Petru Udrea.

Mihai Boroiu, La marginea satului

Mihai Boroiu expune lucrări de pictură, grafică și sculptură, dovedind deplină stăpânire a unor tehnici diverse, reflecție și tratare sintetică. La marginea satului pare să sugereze, prin tratarea formelor peisajului și culoare, liniștea enigmatică a unui spațiu de care ne-am îndepărtat și pe care cu greu încercăm să ni-l facem din nou familiar. O natură statică cu ștergar și porumb, o alta cu ghebe și usturoi se evidențiază prin armonie compozițională.

Andreea Gheorghiu, Moața

În Moața de Andreea Gheorghiu, portret tematic, o temă tradițională devine motiv de reflecție și invită ochiul grăbit de astăzi să regândească rosturile străvechi, să-și însușească sensurile simplității, ale statorniciei și ale acelui gen de familiaritate naturală cu universul, așa cum simbolurile de pe poarta maramureșeană (soarele, funia răsucită, arborele vieții), pictată în spatele unui chip de copil aflat în prag de lume, sugerau că legătura dintre cer și pământ, dintre om și univers era nu numai posibilă, ci fapt viu, certificare a echilibrului și, astfel, formă de veșnicie.

Construit pe verticală, Toamna satului românesc de Carolina Tănase se reține prin liniile perspectivei tratate neconvențional și armonie cromatică. Jocul rafinat de umbră și lumină într-un registru crepuscular atrage în Uliță de sat de Cristiana Anton. La antipodul acestor modalități de abordare plastică, Titu Proca rămâne fidel temelor și tratării clasice, cvasi-realiste (Natură statică, Pe Argeș în sus). Nina Poșan expune lucrări realizate în coji de ouă colorate. Fântâna Valeriei Ștefan aduce, în culori pastelate, liniștea formelor patriarhale, contemplate cu un ușor regret.

Costin Tuchilă

Constantin Tanislav, La Bordeni

 

Petre Chirea, Casă la Bordeni

Mihai Boroiu, Natură statică cu porumb

Andreea Gheorghiu, Apus de floare

Carolina Tănase, Toamna satului românesc

Cristiana Anton, Uliță de sat

Titu Proca, Natură statică

Nina Poșan, Casă țărănească

Valeria Ștefan, Fântâna