Expoziție de pictură Mihai Olteanu

expozitie mihai olteanu roman

În perioada 15 octombrie–5 decembrie 2016, la Muzeul de Artă din Roman (strada Mihai Eminescu, nr. 3, telefon: 0233.744.011), va fi deschisă expoziția de pictură a artistului Mihai Olteanu.

Expoziția va fi vernisată de prof. Claudiu Andone, sâmbătă, 15 octombrie 2016, ora 15.00.

Despre Mihai Olteanu, vezi aici.

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Pictură

Expoziție de pictură Mihai Potcoavă

expozitie de pictura mihai potcoava institutul irecson

eveniment liber sa spunJoi, 23 octombrie 2014, la ora 18.00, la Institutul IRECSON din București (Calea Victoriei nr. 2) va avea loc vernisajul Expoziției de pictură a artistului Mihai Potcoavă. Expoziția va rămâne deschisă până în 12 noiembrie 2014. Program de vizitare: Luni–vineri, orele 9.00–17.00. Sâmbăta, duminica și în afara programului, cu programare. Intrarea liberă.

mihai_potcoava

Mihai Potcoavă

S-a născut la 6 martie 1948 în București. A absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, având ca profesori pe Theodor Dan și Afane Teodoreanu. Urmează Academia Română de Aviație „Aurel Vlaicu”. Devine pilot de linie aeriană și comandant de aeronavă pe curse internaționale la TAROM. Continuă lectura „Expoziție de pictură Mihai Potcoavă”

Imagini de iarnă

silvia-onisa-iarna-in-maramures

Silvia Onișa, Iarnă în Maramureș

*

Steaua vieţii de Mihai Eminescu

Când norii, palate fantastice negre,

Cu geamuri prin care se vede safir,

Ascult-ale mării lungi cântece-alegre,

Când stele se mir,

Atunci printr-o geană de nouri, deschisă,

Din ochiu-i albastru se vede o stea,

Ce-mi miruie fruntea c-o rază de vise,

C-o rază de nea.

O, steauă iubită ce-abia stai prin stele,

Un sfânt ochi de aur ce tremuri în nori,

Ai milă şi stinge lungi zilele mele ¬

Cobori, o, cobori!

isaac-levitan-boulevard-at-evening-1883

Isaac Levitan, Bulevard seara

*

Noapte de iarnă de George Topârceanu

Cad din cer mărgăritare

Pe oraşul adormit…

Plopii, umbre solitare

În văzduhul neclintit,

Visători ca amorezii

Stau de veghe la fereastră,

Şi pe marmura zăpezii

Culcă umbra lor albastră.

Iarna!… Iarna tristă-mbracă

Streşinile somnoroase,

Pune văl de promoroacă

Peste pomi şi peste case.

Scoate-o lume ca din basme

În lumini de felinare –

Umple noaptea de fantasme

Neclintite şi bizare.

Din ogeagul de cărbune

Face albă colonadă

Şi pe trunchiuri negre pune

Capiteluri de zăpadă,

Iar prin crengile cochete

Flori de marmură anină, –

O ghirlandă de buchete

Care tremură-n lumină.

Reci podoabe-n ramuri goale

Plouă fără să le scuturi,

Ici, risipă de petale,

Colo, roi uşor de fluturi…

Şi din valul de zăpadă,

Ca o mută arătare

Legănându-se pe stradă,

Un drumeţ ciudat răsare…

Vine cu popasuri multe,

Face-n calea lui mătănii.

Câte-odată stă s-asculte

Clopoţeii de la sănii.

Alteori uimit tresare,

Dă din mâini şoptind grăbit –

Parcă spune-o taină mare

Unui soţ închipuit…

Ca o umbră din poveste

Se strecoară-ncet, şi iar

Stă deodată fără veste

Rezemat de-un felinar.

Faţa lui se lămureşte, –

Pare-nduioşat acum…

Visător şi lung priveşte

Casele de peste drum:

Poartă mică… pomi în floare…

O fereastră luminată…

Streşini albe de ninsoare…

Toate-i par ca altădată!

Şi păreri de rău trecute

Cad pe inima-i trudită,

Ca un stol de păsări mute

Pe-o grădină părăsită:

„Bulgăraş de gheaţă rece,

Iarna vine, vara trece

Şi n-am cu cine-mi petrece…

Bulgăraş topit în foc,

Dacă n-am avut noroc!

Dacă n-am avut noroc…”

Glasul, înecat, se curmă.

Omul, şovăind în stradă,

Pleacă iar, lăsând în urmă

Pete negre pe zăpadă.

dumitru ghiata peisaj de iarna

Dumitru Ghiață, Peisaj de iarnă

*

Ninge! de Otilia Cazimir

Ssst! Micuţa gerului,

Cu mânuţa îngheţată,

Bate-n poarta cerului

Şi întreabă supărată;

– Unde-s stelele de sus?

– Iaca, nu-s!

Vântul rău le-a scuturat

Şi le-mprăştie prin sat.

Uite una: s-a desprins

Dintr-o margine de nor

Şi coboară-ncetişor…

– Oare-a nins?

E un fulg şi-i cel dintâi

Şi aduce-n vânt, ninsoare,

Drumuri albe peste văi,

Râs curat în ochii tăi,

Sănioare,

Zurgălăi…

jean-al-steriadi-peisaj-de-iarna-1922

Jean Al. Steriadi, Peisaj de iarnă

*

Iarna pe uliţă de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadă

Câte-un fulg, acum a stat,

Norii s-au mai răzbunat

Spre apus, dar stau grămadă

Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,

Şi pe râu e numai fum.

Vântu-i liniştit acum,

Dar năvalnic vuiet vine

De pe drum.

Sunt copii. Cu multe sănii,

De pe coastă vin ţipând

Şi se-mping şi sar râzând;

Prin zăpadă fac mătănii;

Vrând-nevrând.

Gură fac ca roata morii;

Şi de-a valma se pornesc,

Cum prin gard se gâlcevesc

Vrăbii gureşe, când norii

Ploi vestesc.

Cei mai mari acum, din sfadă,

Stau pe-ncăierate puşi;

Cei mai mici, de foame-aduşi,

Se scâncesc şi plâng grămadă

Pe la uşi.

Colo-n colţ acum răsare

Un copil, al nu ştiu cui,

Largi de-un cot sunt paşii lui,

Iar el mic, căci pe cărare

Parcă nu-i.

Haina-i măturând pământul

Şi-o târăşte-abia, abia:

Cinci ca el încap în ea,

Să mai bată, soro, vântul

Dac-o vrea!

El e sol precum se vede,

Mă-sa l-a trimis în sat,

Vezi de aceea-i încruntat,

Şi s-avântă, şi se crede

Că-i bărbat;

Cade-n brânci şi se ridică

Dând pe ceafă puţintel

Toată lâna unui miel:

O căciulă mai voinică

Decât el.

Şi tot vine, tot înoată,

Dar deodată cu ochi vii,

Stă pe loc să mi te ţii!

Colo, zgomotoasa gloată,

De copii!

El degrabă-n jur chiteşte

Vrun ocol, căci e pierdut,

Dar copiii l-au văzut!

Toată ceata năvăleşte

Pe-ntrecut.

Uite-i, mă, căciula, frate,

Mare cât o zi de post

Aoleu, ce urs mi-a fost!

Au sub dânsa şapte sate

Adăpost!

Unii-l iau grăbit la vale,

Alţii-n glumă parte-i ţin

Uite-i, fără pic de vin

S-au jurat să îmbete-n cale

Pe creştin!

Vine-o babă-ncet pe stradă

În cojocul rupt al ei

Şi încins cu sfori de tei.

Stă pe loc acum să vadă

Şi ea ce-i.

S-oţărăşte rău bătrâna

Pentru micul Barba-cot.

Aţi înnebunit de tot

Puiul mamii, dă-mi tu mâna

Să te scot!

Cică vrei să stingi cu paie

Focul când e-n clăi cu fân,

Şi-apoi zici că eşti român!

Biata babă a-ntrat în laie

La stăpân.

Ca pe-o bufniţă o-nconjoară

Şi-o petrec cu chiu cu vai,

Şi se ţin de dânsa scai,

Plină-i strâmta ulicioară

De alai.

Nu e chip să-i faci cu buna

Să-şi păzească drumul lor!

Râd şi sar într-un picior,

Se-nvârtesc şi ţipă-ntruna

Mai cu zor.

Baba şi-a uitat învăţul:

Bate, înjură, dă din mâini:

Dracilor, sunteţi păgâni?

Maica mea! Să stai cu băţul

Ca la câini!

Şi cu băţul se-nvârteşte

Ca să-şi facă-n jur ocol;

Dar abia e locul gol,

Şi mulţimea năvăleşte

Iarăşi stol.

Astfel tabăra se duce

Lălăind în chip avan:

Baba-n mijloc, căpitan,

Scuipă-n sân şi face cruce

De Satan.

Ba se răscolesc şi câinii

De prin curţi, şi sar la ei.

Pe la garduri ies femei,

Se urnesc miraţi bătrânii

Din bordei.

Ce-i pe drum atâta gură?

Nu-i nimic. Copii ştrengari.

Ei, auzi! Vedea i-aş mari,

Parcă trece-adunătură

De tătari!

iarna-la-neamt-gheorghe-vanatoru

Gheorghe Vânătoru, Iarnă la Neamț

 *

Miezul iernii de Vasile Alecsandri

În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!

Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,

Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare

Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios

Ca înaltele coloane unui templu maiestos,

Şi pe ele se aşează bolta cerului senină,

Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.

O! tablou măreţ, fantastic!… Mii de stele argintii

În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.

Munţii sunt a lui altare, codrii – organe sonoare

Unde crivătul pătrunde, scotând note-ngrozitoare.

Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;

Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă – nici un pas;

Dar ce văd?… în raza lunii o fantasmă se arată…

E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!

ion-andreescu-iarna-la-barbizon-1881

Ion Andreescu, Iarnă la Barbizon

*

Vine, vine iarăşi iarna de Elena Farago

Vine, vine iarăşi iarna,

Ninge-afară, ninge.

Mulţi copii afară sunt,

Laudă colinde.

Doar bunica stă în casă,

Spune o poveste.

Despre marele Iisus,

Spune o poveste.

alexei savrasov iarna1870

Alexei Savrasov, Iarnă

-Frans_de_Momper_-_Winter_Landscape

Frans de Momper, Peisaj de iarnă

le canal de l Ourcq-en-hiver stanislas lepine

Stanislas Lépine, Canalul de l’Ourcq iarna

claude-monet-drumul-spre-giverny-iarna

Claude Monet, Drumul spre Giverny iarna

paul-gauguin peisaj de iarna efect de zapada

Paul Gauguin, Peisaj de iarnă, efect de zăpadă

stefan-popescu-peisaj-de-iarna

Ştefan Popescu, Peisaj de iarnă

aurel-ciupe-iarna-la-cluj

Aurel Ciupe, Iarnă la Cluj

david croitor iarna

David Croitor, Iarna

Grupaj realizat de Puşa Roth

Retrospectivă de pictură Emil Ciocoiu la Teatrul Naţional din București

emil ciocoiu Viziune in viitor

eveniment liber sa spunCea mai amplă expozitie de pictură de până acum, desfăşurată simultan în toate spaţiile expoziţionale de la Sala Mică, Sala Media şi noua Sală Studio (fosta Operetă), se va deschide joi, 26 septembrie 2013, sub titlul Emil Ciocoiu la TNB – Retrospectivă de pictură.

Ce eveniment putea fi mai potrivit să inaugureze, în noua stagiune 2013–2014, generoasele spaţii expoziţionale şi foaiere ale Teatrului Naţional „I. L.Caragiale” din București, aflat în plină metamorfoză şi devenire, decât Retrospectiva de pictură a unui cunoscut artist român şi european al penelului, Emil Ciocoiu?

Născut în România în 1948, Emil Ciocoiu este unul dintre cei mai importanţi pictori români ai momentului. Stabilit de mult timp în Germania, el are o carieră de excepţie, cu prezenţe pe simeze celebre ale lumii şi în colecţii renumite. Expoziţia de la Teatrul Naţional este prima retrospectivă a artistului, ocazionată de împlinirea a 65 de ani şi va aduce la Bucureşti peste 100 de lucrări de mare valoare realizate de Emil Ciocoiu, reprezentative pentru creaţia sa şi pentru ideile pe care le promovează. Curatorul expoziţiei este Marius Tiţa, autorul singurei monografii în limba română a pictorului Emil Ciocoiu.

retrospectiva emil ciocoiu

Acest eveniment, care face parte din programul TNB Parateatral – Arte vizuale, deschide şirul unor viitoare alte expoziţii menite să aducă pe simezele de „acasă” şi alţi artişti români afirmaţi dincolo de frontiere, într-un demers firesc de integrare a acestora în patrimoniul culturii naţionale. În cadrul aceluiaşi program, lucrări reprezentative ale unor reputaţi artişti plastici ca Ion Sălişteanu, Vladimir Şetran, Ion Stendl, Viorel şi Alexandru Mărginean, Olga Morărescu-Mărginean, Horia Flămând, aflate în custodia Teatrului Naţional, au fost deja expuse în foaierele noilor săli recent inaugurate. Acestor vecinătăţi onorante vine să li se alăture acum Emil Ciocoiu.

Tot joi, 26 septembrie 2013, la ora 12.00 va avea loc o pre-vizionare a amplei expoziţii retrospective a pictorului Emil Ciocoiu, expoziţie al cărei vernisaj va avea loc în aceeaşi zi, la ora 18.00.

Cu acest prilej se vor putea vedea cele peste 100 de lucrări expuse în toate noile spaţii expoziţionale ale Teatrului National, ghidaţi chiar de artist şi de curatorul Marius Tiţa. Expoziția va rămâne deschisă până în 25 noiembrie 2013. Invitat special la această întâlnire: Augusto Medici, directorul prestigiosului trimestrial italian de artă şi cultură „ContemporArt”.

muzica picturii emil ciocoiu

Emil Ciocoiu, Muzica picturii

Absolvent, în 1974, al Academiei de Artă „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (clasa prof. Gheorghe Şaru), Emil Ciocoiu câştigă prestigioasa bursă Aman şi se impune ca unul dintre cei mai promiţători tineri artişti. În 1980 se stabileşte în Germania, la Aachen. Emil Ciocoiu şi-a construit o carieră de înalt prestigiu, cu numeroase expoziţii personale şi participări la expozitii de grup şi evenimente artistice din întreaga lume. Lucrarea sa Sharon Quartett face obiectul donaţiei pe care marele colecţionar de artă Peter Ludwig a făcut-o pentru muzeul de artă contemporană din capitala Chinei, Beijing.

emil ciocoiu flori

Emil Ciocoiu, Flori

În 2002, Emil Ciocoiu deschide o expoziţie chiar la sediul NATO de la Bruxelles, iar în 2006 la Palatul Berlaymont al Parlamentului European din Bruxelles, alăturându-şi arta şi prestigiul personal efortului naţional de a adera la organizaţia nord-atlantică şi, respectiv la Uniunea Europeană.

În 1996 a revenit pe simezele din România, pentru prima dată de la plecarea sa din ţară, cu o amplă expoziţie personală la Muzeul Naţional de Artă al României. În 2008 realizează trei expoziţii personale în România, la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Craiova, urmate de altele la Galeria Galateca (2010 şi 2011) şi la Palatul Parlamentului (2012).

Adriana Popescu

Mai multe informatii  pe: www.ciocoiu.eu

Pictori de azi la Balcic

pictori romani la balcic

eveniment liber sa spunElite Art Gallery vă invită joi, 20 iunie, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei Pictori de azi la Balcic 2013, ce aduce un omagiu moştenirii artistice lăsată de Regina Maria la Balcic. Evenimentul va fi precedat de expozeul criticului de artă Doina Pauleanu, director al Muzeului de Artă Constanţa.

Aflată la a XI-a ediţie, dedicată anul acesta comemorării a 75 de ani de la moartea Reginei Maria, Pictori de azi la Balcic reprezintă încununarea taberei de pictură la care în perioada 13–22 mai, au fost invitaţi nouă artişti: Horea Cucerzan, Vitalie Butescu, Corneliu Drăgan Târgovişte, Cornelia Victoria Dedu, Marilena Mântescu, Laurenţiu Midviki şi George Savu din România şi Dimitar Velichkov şi Alek Aleksandrov din Bulgaria.

Activitatea de documentare şi pictură desfaşurată în cadrul proiectului Pictori de azi la Balcic, ediţia lunii mai 2013, a dat rezultate inedite, aducând prin cei nouă pictori care au participat o abordare artistică proaspată a temelor clasice ale Balcicului pictural.

Expresia sensibilităţii artistice a fiecărui autor poate fi sesizată pregnant în lucrările luminoase care denotă o prospeţime genuină şi vibrantă.

vitalie-butescu-moschee-la-balcic

Vitalie Butescu, Moschee la Balcic

Proiectul Pictori de azi la Balcic este cel mai important proiect privat de artă contemporană românească, propunându-și să redescopere valenţele ce au făcut din Balcic o temă legendară în istoria artei româneşti şi să plaseze acest subiect în creaţia artistică contemporană.

Proiectul iniţiat în 2003 de Elite Art Club UNESCO serveşte acum ca o platformă prin care se selectează artişti pentru proiecte noi.

Peste 200 de pictori au participat la taberele organizate în cadrul proiectului, peste 100 de expoziţii personale şi de grup, 50.000 de vizitatori şi o impresionantă colecţie de „balcicuri”. Expoziţia este deschisă pe perioada 20 iunie–20 iulie 2013, în fiecare zi, de luni până sâmbată, între orele 11.00–19.00, la Elite Art Gallery din strada Academiei, nr.15, București.

Elite Art Gallery este un proiect al Asociaţiei Elite Art Club UNESCO, iniţiat în 2008 în urma dezvoltării proiectului Pictori de azi la Balcic şi se doreşte a fi o modalitate modernă, atractivă şi interactivă de a pune la dispoziţie servicii care ţin de domeniul artei: expoziţii şi vernisaje, consultanţă, impresariat artistic.

„Oglinzile clipei”, expoziție de pictură Andreea Gheorghiu – ediție specială „Liber să spun”

Sâmbătă, 13 octombrie 2012, de la ora 12.00, la Radio 3Net „Florian Pittiș”, Nicoleta Balaci vă propune o ediție specială a emisiunii „Liber să spun”, care o va avea ca invitată pe pictorița Andreea Gheorghiu. Participă: Costin Tuchilă. Prin telefon: criticul Marina Roman și ziaristul Alexandru Leaua.

Expoziția de pictură a Andreei Gheorghiu, Oglinzile clipei, va fi deschisă în perioada 15 octombrie–3 noiembrie 2012, la Biblioteca Metropolitană București, sediul central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Vernisajul va avea loc marți, 16 octombrie, la ora 18.00. Cu participarea actorului Mircea Albulescu. Expoziția va fi prezentată de Costin Tuchilă.

„Culoare intensă, duct sigur, rigoare în compunerea cadrului, dar deplin imaginară. Pictura Andreei Gheorghiu îţi dă sentimentul de siguranţă al valorii: este originală şi actuală în orice vreme. Fiindcă, aşa cum spune artista, a învăţat să picteze cu sufletul şi se conectează la puterea gândului frumos.

Decorative, prin îndrăzneala cromatică, şi profunde, prin armonia fiecărei compoziţii în parte, lucrările Andreei Gheorghiu răspund unor categorii variate de public.

Chiar şi pentru un ochi inexperimentat, ele trădează o fire deschisă şi o sensibilitate acută, calități atașante, la care se adaugă sinceritatea demersului artistic.

Din expresia portretelor sau din felul în care surprinde natura, privitorul înţelege că Andreea Gheorghiu vrea să-l facă părtaș la pace şi la bucurie, să-i spună că podul imaginar dintre lumea exterioară și cea interioară există cu adevărat.” (Marina Roman).

Vezi: Biblioteca Metropolitană București

Andreea Gheorghiu Art


Expoziție de pictură Mihai Potcoavă

Mihai Potcoavă, Horia

Institutul IRECSON vă invită la vernisajul expoziţiei de pictură a artistului Mihai Potcoavă. Evenimentul va avea loc joi, 11 octombrie 2012, ora 18.00, la Sala de expoziţii a Galeriei Irecson din Calea Victoriei nr. 2. Pentru accesul în sala de expoziţii, formaţi interfon 73. Program de vizitare: Luni–vineri, între orele 9.00–17.00.

Pentru vizite în afara programului vă rugăm să sunaţi la numărul de telefon 0724.44.83.83 sau 021.777.30.70.

Mihai Potcoavă

Născut în 6 martie 1948, la Bucureşti, Mihai Potcoavă a urmat cursurile Liceului de artă „Nicolae Tonitza” din Bucureşti (1962–1967). Între 1988–1989, Mihai Potcoavă a locuit în Austria şi a pictat icoane la Biserica Catolică din oraşul Randegg. Stabilit în SUA în 1989, a urmat Şcoala pictorului american Marc Chatov, fost elev al lui Nelson Shanks, obţinând diploma de pictor portretist (1993–1995). I-au influenţat cariera şi i-au fost prieteni apropiaţi Afane Teodoreanu, Spiru Vergulescu si Florin Niculiu. În 1996 a revenit în România. Mihai Potcoavă este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1998.

Mihai Potcoavă, Reflecții

Portretul, peisajul, compoziția tematică, naturile statice cu flori domină în pictura lui Mihai Potcoavă, unul dintre numele de marcă ale artei contemporane.

• Expoziţii personale:

Muzeul de Ştiinţe Naturale „Fernbach”, Atlanta, Georgia, SUA, 1992, 1993

Chateau Elan, Georgia, SUA, 1994

D. Milles Gallery, Atlanta, Georgia, SUA, 1995

Kennesaw Mountain Vineyards Show, Georgia, USA, 1996 – premiul al II-lea

T.C. Art Gallery, Bucureşti Te Art Gallery, Bucureşti 2005

Sala UNESCO, Bucureşti, 2005

Galeria de Artă Ana, Bucureşti, 2008

Galeria IRECSON, Bucureşti.

Sala IRECSON, Bucureşti 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011

Galeriile SCITART, București, 2012

• Expoziţii colective:

Expoziţie omagială „Nicolae Tonitza”, Muzeul colecţiilor de artă, Bucureşti, 1996

Salonul Naţional de Artă, Romexpo, Bucureşti, 2001

Autumn National Art Fair, World Trade Center, Bucureşti, 2002

Istanbulul văzut de cinci pictori români, Muzeul Municipiului București, 2011

• Expoziţii permanente:

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Olt, Slatina

Mihai Potcoavă are tablouri în colecţii particulare din Austria, Australia, Germania, Iugoslavia, Slovacia, Spania, SUA şi România.

Mihai Potcoavă, Dunărea și case la Sulina

„Cred în frumos, chiar atunci când abia se lasă descoperit. Mă simt împlinit şi fericit când dăruiesc şi comunic cu oamenii. Am o mare sete de cunoaştere şi îmi ridic singur ştachete de depăşit. Privesc cu bucurie şi curiozitate viaţa şi natura care mă uimesc continuu”, mărturiseşte pictorul.

„De o vreme încoace, în luna octombrie a fiecărui an, Mihai Potcoavă își rezervă simezele galeriei bucureștene «Irecson» pentru a deschide câte o nouă «personală» de pictură. Este un obicei la originea căruia poate sta fie faptul că artistul socotește locul respectiv ca fiind foarte potrivit cu atmosfera lucrărilor sale, fie conlucrarea convenabilă cu gazdele, fie un mod subtil de a-și obișnui publicul cu o anumită manieră de expunere (și implicit cu o anumită lumină) care, prin constantă și repetare, asigură pânzelor semnate de el o șansă în plus de a se fixa în memoria acestuia.

Oricare ar fi însă adevăratul motiv, important de menționat rămâne succesul tuturor vernisajelor de până acum ale expozițiilor de la amintita sală (dar nu numai de acolo) ale lui Mihai Potcoavă, vernisaje la care au participat, printre alții, pictori de cele mai diverse orientări, semn că arta sa a trezit interesul confraților, dar nu neapărat și invidia răutăcioasă a unora dintre ei. De fapt, nici nu s-ar fi putut să se întâmple altfel, de vreme ce artistul a fost și a rămas un figurativ convins, temeinic așezat și permanent autoperfectibil, căruia îi repugnă ideea oricărei încercări de a se aventura în teritorii necunoscute ori de a împărtăși experiențe străine de modul sau de a fi, riscând ieșiri necontrolate din sfera propriei sensibilități.” (Corneliu Ostahie, Mihai Potcoavă – spontaneitate și ragfinament, „Literatorul”, nr. 138–139, noiembrie–decembrie 2010).

„Dacă am ţine să-l încadrăm într-un curent anume, ar trebui să ne gândim, ca tehnică şi ca viziune, la postimpresionism. Casele, iarba, cerul, pământul se în cheagă din tuşe scurte, lumina este egală, uşor tamisată, învăluind obiectele. Artistul respectă, de obicei, culoarea locală, dominată, frecvent, de verdele plantelor, în combinaţii armonice, cu rare îndrăzneli contrapunctice. Lumea lui Mihai Potcoavă este calmă, caldă, sentimentul comunicat de artist este unul de împăcată meditaţie asupra existenţei. Lucrările din expoziţia actuală par alese în mod special aşa, dacă ne gândim la peisajele din Franţa, Veneţia, Dubrovnik sau Balcic, de exemplu, cu lumina lor solară, cu sonorităţi de roşuri şi galbenuri, cu ocruri calde.”(Victoria Anghelescu, „Adevărul”, nr. 5472, sâmbătă 16 februarie 2008).

„ […] pictorul Mihai Potcoavă ni se arată ca un mare portretist, poate cel mai bun al momentului, din ţara noastră. ” (Marius Tiţa, „Bursa”, nr.214 [3827], 31 octombrie 2008).

Pușa Roth

 Tablouri de Mihai Potcoavă

Privire

Jamie

Ian

Ora cafelei

Duminică dimineață

Nud

Peisaj cu iriși galbeni

Veranda lui Pelmuș

Drum de iarbă printre meri  la Bran

Grădina cu trandafiri

Vezeley, Franța

Lan de grâu

Ramură de măr

Petunii

Crini și fructe