Lansare de carte: „Poeme din zid” de Ani Bradea

ani bradea poeme din zid

eveniment liber sa spunVineri, 17 iunie 2016, la ora 15.00, la Librăria Diverta din Cluj-Napoca va avea loc lansarea volumului Poeme din zid de Ani Bradea, apărut la Editura Brumar din Timișoara. Cartea de debut a poetei va fi prezentată de dr. Mircea Arman (directorul revistei „Tribuna”), Victor Cubleșan, prof. univ. Grigore Zanc. Continuă lectura „Lansare de carte: „Poeme din zid” de Ani Bradea”

Poezia săptămânii: „Linia vieţii” de Valentin Busuioc

gheorghe-petrascu la malul marii poezia saptamanii valentin busuioc liber sa spun

Linia vieţiipoezia saptamanii rubrica liber sa spun

într-o sticlă groasă de lapte
una verde închis
pe care bunicul a găsit-o pe plajă după război
şi în care se afla o hârtie galbenă scorojită
fără niciun desen
fără niciun înscris
a stat o vreme cenuşa bunicii

buna fiind mai slăbuţă
sticla era mai mult goală
aşa că bunul a pus hârtia la loc

când îi era dor de ea
lua sticla
o punea pe piept
şi-i vorbea
iar când bunica trebuia să-i răspundă
o întorcea ca pe-o clepsidră

timp de doi ani numai aşa a procedat
până când s-a culcuşit şi el
(chiar dacă mai greu
fiindcă era mai voinic)
în sticla de lapte

atunci
ca să-i facem loc
am scos definitiv coala aceea
şi am lipit-o pe geam

când plouă pe mare și fulgeră
de o parte şi de alta a hârtiei
se pot vedea două palme suprapuse
una de femeie
cealaltă de bărbat
traversate în filigran
de o singură linie a vieţii

nimic altceva 

Valentin Busuioc

Valentin Busuioc

Valentin Busuioc

poezia saptamanii rubrica noua site liber sa spun

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii Poezia săptămânii

Zilele poeziei 2015 în Cehia

zilele poezie cehia

eveniment liber sa spunÎntre  17 şi 21 noiembrie se desfăşoară în oraşele Praga şi Pilsen Zilele poeziei 2015, ediția a 17-a.

Marți, 17 noiembrie 2015, la galeria Avoid Floating Gallery, pe plaiul Vltavei, în Praga 2 au citit din versurile proprii poeţii Ciprian Măceşarau şi Mircea Dan Duţă, alături de poeta sârbă din Praga Elena Cirici şi de poeţii cehi Marie Šťastnéá, Jan Zbořil şi  Jonáš Zbořil. Continuă lectura „Zilele poeziei 2015 în Cehia”

Elegie la plecarea lui Corneliu Ostahie

Corneliu-Ostahie

Ne-am întâlnit, nu cu multă vreme în urmă, la reuniunea celor care, mai vechi sau mai noi, trebăluisem întru ale gazetăriei la fosta „Scânteie a tineretului” şi apoi la „Tineretul liber”. La despărţire, ne-am spus, aşa cum se spune ca între noi, prietenii de-o viaţă: „Bine, bătrâne, ne auzim la telefon şi vedem cum facem ca să ne vedem”.

Din nenorocire, nu a fost să fie aşa… Doamna Neagră, care loveşte nemilos, fără să aleagă, hotărâse altfel. De ieri, 11 octombrie 2015, despre Corneliu Ostahie ea ar vrea să vorbim folosind acel nenorocit timp trecut. Mă întreb, însă, dacă despre Cornel Ostahie, Omul, Scriitorul, Iubitorul de Artă şi, mai presus de toate Prietenul, vom putea vorbi, vreodată, la timpul trecut? Peste poate, aşa ceva!… Continuă lectura „Elegie la plecarea lui Corneliu Ostahie”

21 de Nocturne

21 de nocturne

eveniment liber sa spunARCEN – Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate lansează vineri, 21 august 2015, de la orele 21.00, proiectul 21 de Nocturne în cadrul unui eveniment care va avea loc pe terasa blocului Magheru One din București.

Continuă lectura „21 de Nocturne”

Lansare de carte: Ana Pop Sîrbu, „Versuri” & Ilie Gyurcsik, „Reversuri”

ana pop sirbu versuri lansare 2015

eveniment liber sa spunVineri, 13 februarie 2015, ora 12.00, la sediul revistei „Orizont” din Timișoara (Piaţa Sf. Gheorghe nr. 3),  Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România vă invită la lansarea volumului Ana Pop Sîrbu, Versuri & Ilie Gyurcsik, Reversuri, Editura David Press Print, Timișoara, 2014, cu o postfață de Rodica Bărbat, copertă de Daniela Florian și grafică interioară de Adriana Lucaciu și Septimiu Sîrbu. Afiş: Cristian Sebastian. Prezintă: dr. Graţiela Benga, critic literar. Volumul beneficiază de o cronică de întâmpinare scrisă de criticul literar, dr. Liviu Antonesei, intitulată Un strălucit experiment poetico-hermeneutic: Continuă lectura „Lansare de carte: Ana Pop Sîrbu, „Versuri” & Ilie Gyurcsik, „Reversuri””

„Rotonda 13” – Ioan Flora (1950–2005)

Afis_Rotonda_13_Ioan_Flora_2015

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, vă invită la „Rotonda 13” – Ioan Flora (1950–2005), care se va desfăşura vineri,  6 februarie 2015, ora 14.00, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti, Aleea Alexandru, nr. 38, sector 1.

Invitați: Vlad Ciobanu, Ioana Crăciunescu, Dan Cristea, Ileana Flora, Ioan Groșan, Ion Bogdan Lefter, Mircea Martin, Eugen Suciu, Paul Vinicius. Amfitrion: Ioan Cristescu. 

Parteneri media: Radio România Cultural, „Observator Cultural”, „Cultura” şi AgenţiadeCarte.ro.

Dezbaterile „Rotonda 13” se desfăşoară lunar, încă din 1978. Prezidate la început de criticul Şerban Cioculescu (care le-a condus timp de 16 ani), rotondele evocă o personalitate literară prin intermediul unor apropiaţi ai celui omagiat. Prima Rotondă i-a fost dedicată lui Nicolae Iorga (13 aprilie 1978).

Pe parcursul anilor, toţi marii scriitori, au fost prilejul acestui tip de comemorare. Intervenţiile şi alocuţiunile participanţilor la unele dintre rotonde au fost editate de Editura MLR, în colecţia de volume „Alte rotonde 13”.

ioan flora

Ioan Flora (n. 20 decembrie 1950, în Satul Nou, județul Pancevo, în Banatul Sârbesc, acum în Serbia–d. 3 februarie 2005, la București), a făcut liceul la Vârșeț, ulterior absolvind Facultatea de Litere din București în anul 1973. A predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul „Libertatea” și la revista „Lumina”, iar apoi, între 1991–1993, a devenit redactor șef la Ediția „Libertatea” la Pancevo/Novi Sad. În 1993 se stabilește cu familia la București.

A debutat cu poemul Des în pagina culturală a ziarului „Libertatea”, ziar de limbă română din Serbia, care apărea la Pancevo/Novi Sad. Cartea sa de debut în poezie, intitulată Valsuri, a fost publicată de editura ziarului „Libertatea” în Panciova în 1970.

Volume publicate: Valsuri, 1970; Iedera, 1975; Fișe poetice, 1977 (premiul Festivalului de Poezie de la Struga, Macedonia); Terapia muncii, 1981; Starea de fapt, 1984,1986; O bufniță tânără pe patul morții,1988, 1998 (Premiul Belgrad, Serbie); Memoria asasină, antologie, 1989 (Premiul scriitorilor din Voievodina); Tălpile violete, 1990, 1998; Poeme, antologie, 1993; Discurs asupra struțocămilei), 1995, 1998 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România și din Republica Moldova); Cincizeci de romane și alte utopiiFifty Novels and Other Utopias (Cinquante romans et autres utopies), antologie, 1996; Iepurele suedez, 1997, 1998 (Prix de l’Union des Ecrivains și premiul ASPRO); Medeea și mașinile ei de război, 2000.

Laureat al mai multor premii: Premiul Festivalului de Poezie de la Struga (Macedonia, 1978), Nolit Award (Serbia, 1989), Premiul Uniunii Scriitorilor (1997), Premiul ASPRO (1997).

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator al ASPRO, al Asociației Scriitorilor din Voievodina (Serbia) și al PEN-CLUB.

Festivalul Internaţional „Zilele Poeziei”

festivalul zilele poeziei cehia

În Cehia, marți, 11 noiembrie 2014, ora 19.00, la Liberec și miercuri, 12 noiembrie 2014, ora 1900, la Praga, va avea loc o lectură de poezie românească în cadrul Festivalului Internaţional „Zilele Poeziei”.

Festivalul, dedicat exclusiv poeziei, aflat anul acesta la cea de-a XVI-a ediţie, se desfăşoară între 8 şi 24 noiembrie (în preajma aniversării, la 16 noiembrie, a marelui poet romantic ceh K.H. Mácha) şi, ca în fiecare an, are o tematică generală. Tema prezentei ediţii: poezia tăiată.

Festivalul Internaţional „Zilele Poeziei” este cea mai răspândită manifestare literară din țară, anul acesta 67 de orașe din Republica Cehă participând la eveniment, cu prestații ce vor atrage, cumulat, mii de spectatori. Activitățile au loc în școli, librării, universități, cafenele literare, cluburi, teatre, muzee și, pe lângă lecturi din binecunoscuți autori cehi ca Zbyněk Hejda, Jiří Dědeček, Kateřina Rudčenková, Josef Hrubý sau Petr Borkovec, grație sprijinului mai multor institute culturale cu reprezentanțe în Republica Cehă, publicul se va putea bucura și de prezența a numeroși scriitori din Slovacia, România, Polonia, Slovenia, Ungaria, Rusia, Franța, Spania, Irlanda, Marea Britanie etc.

Liberec

Liberec, Cehia

Institutul Cultural Român din Praga este partener al festivalului din 2006, iar participarea românească la ediţiile anterioare a fost foarte bine primită de publicul ceh, atât de către cel de specialitate, cât şi de publicul larg. Festivalul este, de asemenea, şi un bun prilej de promovare a programelor de traducere ale CENNAC. ICR Praga promovează, în cadrul internaţional al Festivalului „Zilele Poeziei”, poeţii şi creaţiile lirice româneşti contemporane. Astfel, în intervalul 10-13 noiembrie 2014, susține participarea scriitoarei Krista Szöcs, care a mai reprezentat România anul acesta, repurtând un real succes, și la Târgul Internațional de Carte de la Praga / Svět knihy.

Krista Szöcs va lua parte la evenimente, în zilele de 11 și 12 noiembrie, la Liberec și Praga, cu fragmente din volumul Cu genunchii la gură (limba română, Editura Charmides, Bistriţa), pe care le va prezenta publicului în cadrul unor sesiuni de lecturi publice.

Program 11 noiembrie 2014, ora 19.00, Karmelitánské knihkupectví u Svatého Antonína, Kostelní 7, 460 59 Liberec 1: Lecturi din autori cehi și români: Tomáš Míka și Krista Szöcz

2 noiembrie 2014, ora 19.00: Seară de poezie cehă și română, Kavárna Liberál, Heřmanova 6, 170 00 Praha 7: Krista Szöcz, Renata Berkyová (Slovacia), Jan Zbořil (Cehia). 

Krista Szöcs

Krista Szöcs

Krista Szöcs s-a născut în 1990, la Sibiu. Este masterandă la Facultatea de Litere și Arte „Lucian Blaga” și secretar de redacție al revistei „Zona Nouă”. A debutat editorial cu volumul de poezie Cu genunchii la gură (Editura Charmides, 2013), pentru care a câștigat Premiul Național de Poezie „Iustin Panța”, Premiul Concursului de Poezie „George Coșbuc” și a fost nominalizată la Premiul Național „Mihai Eminescu” și la Gala Tinerilor Scriitori, pentru titlul de „Poetul anului 2013”.

http://www.denpoezie.cz/?page_id=3728

Un demers inițiatic

Plongeon intime dana sismanian cronica literara de christian tamas

cronica literara liber sa spunRecentul volum de poezie al Danei Șișmanian, Plongeon intime, apărut la editura pariziană Éditions du Cygne, constituie o confesiune plină de naturalețe, un parcurs existențial-simbolic dat la iveală prin tensiunea imaginii, o radiografie a propriei condiții umane și poetice exprimate cu o luciditate amară: „Chamans nous sommes/ prêtres sacrés/ prophètes rois mages sauveurs/ et quoi après/ non ma voix n’est rien/ de tout cela/ je vis nulle part/ n’habite pas mes poèmes/ ai marre du mythe de la Femme/ fais fi des bons sentiments/ l’amour surtout m’insupporte/ trop de regorgements/ cherche la nue vérité/ fatigue manger/ colère tous les matins/ au journal télévisé/ boulot/ cuisiner en week-end/ s’endormir devant la télé allumée/ insomnie/ heures de petit-matin devant l’ordi/ poèmes furtifs/ dé-coutures/ s’agit pas de dire quoi que ce soit/ s’agit pas de dire/ sauf si tu es investi/ de parler pour quelqu’un/ sinon/ mieux vaut juste laisser/ tes paroles choir/ telles des pierres sans forme/ dans une eau noire/ et pour le reste de ma nuit blanche/ efforce-toi de rester/ immobile” (Prière de nuit blanche).

paul-gauguin-peisaj-de-iarna-efect-de-zapada

Paul Gauguin, Peisaj de iarnă, efect de zăpadă

De o sinceritate aparte, poemele Danei Șișmanian surprind prin profunzimea introspecției dezvăluită treptat de cadența versului, pe măsura înaintării în labirintul interior prin meandrele căruia sufletul alunecă în hăul trupului înaintînd spre moarte: „mon corps est un puits/ j’y glisse/ y puisant ma mort/ inépuisable/ surtout le cerveau/ est riche de cette eau vide/ dont on peut/ à l’ifini/ remplir son seau” (Pensées collatérales).

Într-o realitate apăsătoare și goală, unde rațiunile ultime nu-și mai găsesc locul, rămâne, ca unică eliberare, poemul, încă ascuns, nucleul transcendental din care se revarsă spontan, parafrazându-l pe Wordsworth, un torent de trăiri, ale căror latențe însă reușesc cu greu să spargă barierele apăsătoare și sufocante ale cotidianului: „Un poème manque/ il est là quelque part sous la main/ mais tu ne le sens pas/ tu le devines seulement/ en fait tu devines son absence/ maternelle/ tous les espoirs s’y fourrent/ tous les désespoirs/ toutes les colères toutes les joies/ il reçoit tout supporte tout/ ne te rend rien/ jaloux de ses trésors virtuels/ te laisse toujours au seuil/ affamé/ l’esprit hagard/ l’œil vagabond/ l’ouïe endormie/ mendiant ta pitance// parfois il te jette/ quelques miettes” (Manquant).

piet mondrian copac gri

Piet Mondrian, Copac gri

Discursul poetic complet, de idei și de atmosferă, cu imagini frapante, antinomice, natural-ostentative, dublat de o scriitură aproape alchimică, dar totuși clară, marcată de pregnanța sensurilor și de precizia metaforei, transformă „plonjonul intim” al Danei Șișmanian într-un demers inițiatic, într-o traversare vertiginoasă a Maelström-ului de senzații și de culori primare, în scopul atingerii străfundurilor sinelui ca punct de echilibru, plasat în timp și spațiu, între cer și pămînt, în căutarea libertății care înalță.

Christian Tămaș

  

O întoarcere la sensuri

2 nestiute ara alex sismanian cronica literara de christian tamas

cronica literara liber sa spunRecent apărut la Editura Ramuri din Craiova, volumul 2/neștiute continuă „serialul poetic”, anunțat de autorul său, orientalistul Ara Alexandru Șișmanian, în debutul volumului anterior.

Continuîndu-și cu tenacitate călătoria în abisal, o călătorie în căutarea semnificatelor existenței ascunse sub carapacea lor simbolică, autorul creează, și în acest volum, un discurs de o densitate aparte, căruia imaginile, înlănțuite aproape halucinant, îi conferă stranii accente suprarealiste: „iarna arde cu alb întunericul lumii/ fulgii alunecă asemeni unor priviri ale cerului/ frisoane extraterestre îmi umplu luna cu palid/ căci luna – aceeași, nu cealaltă – doarme în noi așteptându-și trezirea/ orele surde zboară prin mine obscure/ pasărea-cheie descuie fruntea cu porți multiple a demiurgului/ această moară a silabelor macină utopii factice ca să ieșim din ea spulberați” (89).

poezie contemporana

În consonanță cu primul volum, și aici paradoxul sintagmelor constituie o încercare de „re-creare” a lumii circumscrise unei cosmologii personale ca element al căreia autorul încearcă să se definească: „sînt o cutie de adunat dispariția/ dispariția e plină de cuvinte/ inima e plină de cuțite reci – adică de despărțiri/ fiece om devine o despărțire pentru că nu poate fi de la bun început o singurătate/ tăcerea e un musafir de lux într-o cabană de fum căptușită cu perle/ capul e misterios iar trupul ofidian – ca o șosea acoperită cu solzi pe care buzele automobilelor șoptesc/ uneori culeg din iarbă bucăți neștiute de lumină/ trebuie să știi să le vezi și mai ales să le vorbești cu mâinile/altfel, ochii – un fel de gloanțe de gheață – nu pot să privească decât prin moarte/ nimeni deslușește prin ei – ca prin niște ochelari – un soi de fantome de la polul nord/ ființa însăși – oricât am visa – e numai dubiul înțepat de floare/ dubiul plin de silabe dar fără nici un rost” (1).

Plasate, ca și în primul volum, într-o succesiune aparent ilogică, dar care lasă să se întrevadă, ca într-un palimpsest, coordonatele definitorii ale unui spațiu interior unitar distorsionat de clișeele realității exterioare, metaforele atipice, descărnate, devin tot atâtea tușe lucide care acoperă viguros pînza unei „lumi precare subțiată de disperare”, unde „pașii-s un soi de făpturi străpunse de frisoane avisale” și unde „neștiutul […] pare deja prea știut” (72).

Dincolo de orice altceva, navigând cu lejeritate printre simboluri universale, scriitura ermetică a lui Alexandru Ara Șișmanian caută nu să exprime, ci să imprime sau, altfel spus, să-l „întoarcă” pe cititor spre originile primare ale sensurilor, resemantizate și alterate de trecerea timpurilor și a oamenilor, încercînd să-l oblige să se aventureze în căutarea cheii (sau a cheilor) unei enigme dificil de descifrat, a cărei miză este însăși existența umană.

Christian Tămaș