Dialog literar

jancar cartarescu

Ambasada Republicii Slovenia la Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” şi Centrul de slovenă ca limbă străină/a doua limbă organizează un dialog literar între doi scriitori de renume: slovenul Drago Jančar şi colegul său român Mircea Cărtărescu.

Dezbaterea intitulată Impasurile existenţiale şi morale ale individului şi rolul artistului în societatea contemporană va fi moderată de prozatorul, poetul, eseistul şi criticul literar Marius Chivu, redactor la prestigiosul hebdomadar cultural „Dilema veche”.
Întâlnirea literarară sloveno-română va avea loc joi, 26 martie 2015, la ora 18.30, în Aula B.C.U. „Carol I” din București. Acest dialog intercultural între doi literaţi care se numără printre cei mai apreciaţi şi mai traduşi autori contemporani din Slovenia, respectiv România, este prilejuită de apariţia primei traduceri în limba română a unui roman semnat de Drago Jančar. Este vorba de romanul Azi-noapte am văzut-o, publicat în 2014 la Editura Casa cărţii de ştiinţă din Cluj-Napoca. Această operă literară s-a bucurat de un răsunător succes atât în Slovenia, unde a fost încununată cu premiul Kresnik pentru cel mai bun roman (2011), cât şi în străinătate, versiunea în limba franceză a romanului fiind distinsă, în 2014, cu Prix du meilleur livre étranger, premiul pentru cea mai bună carte străină din Franţa.

Interlocutorul lui Jančar, Mircea Cărtărescu, este un nume deja familiar publicului cititor din Slovenia, unde au fost publicate traduceri ale trei dintre scrierile sale: Nostalgia (2005), De ce iubim femeile (2012) şi antologia de poezie intitulată O motocicletă parcată sub stele. În 2011 i-a fost decernat Premiul Internațional pentru Literatură de la Vilenica.

Jančar şi Cărtarescu se numără printre cele mai recognoscibile „branduri literare” atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Specialiştii şi iubitorii de literatură consideră că cei doi scriitori sunt cei mai serioşi candidaţi ai ţărilor lor la Premiul Nobel pentru literatură.
Dar similitudinile nu se opresc aici: aşa cum în romanul Aurora boreală Mariborul este, pentru Jančar, un spaţiu urban al memoriei, şi în Orbitor, evocarea Bucureştiului transformă oraşul într-un personaj sui-generis. Ambii scriitori sunt maeştri în crearea unor lumi imaginare, în care visele şi amintirile se amestecă la nesfârşit. Amândoi reconstruiesc cu măiestrie fragmente istorice, inserând cu ingeniozitate întâmplări autentice, culese din documentele vremii, în ţesătura operelor lor literare. Şi unul şi altul sunt eseişti sugestivi şi captivanţi şi gânditori de mare subtilitate, implicaţi în viaţa cetăţii.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Literatură

Seară Nikos Kazantzakis

seara kazantzakis

eveniment liber sa spunMiercuri, 28 ianuarie 2015, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr. 38, București) sunteți invitați la o Seară dedicată scriitorului grec Nikos Kazantzakis și romanului Căpitanului Mihalis. Libertate sau Moarte, recent apărut la Editura Humanitas. Participă Excelenta Sa Nikolaos Karalekas, Consulul Republicii Elene în Romania, Elena Lazăr, editor și traducator, Tudor Dinu, doctor în filologie, Universitatea Bucuresti și Elisabeta Lasconi, critic literar Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

„Când am început, acum, la bătrânețe, să scriu Căpitanul Mihalis, scopul meu ascuns a fost acesta: sa salvez, îmbrăcând-o în cuvinte, priveliștea lumii așa cum au creat-o ochii mei de copil. Și când spun priveliștea lumii, vreau să spun priveliștea Cretei.” (Nikos Kazantzakis).

Nikos-Kazantzakis

Nikos Kazantzakis

Alături de Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas, Hristos răstignit din nou și Ultima ispită a lui Hristos, Capitanul Mihalis. Libertate sau Moarte rămâne una dintre cele mai cunoscute opere ale scriitorului cretan. În 1889, în satul-fortăreață Megalo Kastro (astăzi Iraklion, orașul natal al lui Kazantzakis), viața comunității – furnicar pitoresc și pestriț de greci și turci trăind laolaltă, zdruncinat la răstimpuri de cutremure de pământ și legănat, în rest, de valurile mării și de briză – este ritmată de încleștările violente dintre rezistența antiotomană (cetele neînfricaților „căpitani” creștini – căpetenii ale comunităților cretane) și turcii mereu puși pe omor distrugeri.

Se perindă în acest roman marinari, negustori, proprietari de prăvălii și taverne, preoți și călugări, clopotari, învățători, doctori, veterani, copii care se pregătesc să ajungă și ei bărbați neînfricați, gospodine, smintiți și caraghioși ai satului, bei, cadâne și pașale. Iar dintre figurile brave de palicari, cea al cărei crez și strigăt de luptă, „Libertate sau Moarte!”, răsună aprig este a căpitanului Mihalis (posibilă întruchipare a tatălui scriitorului, Mihalis Kazantzakis) – erou asemenea celor din Grecia epopeilor homerice.

Căpitanul Mihalis este lumea întreagă. Este scris din inimă, din spirit, din rărunchi, cu forță și cu umor pătrunzător. Este o lucrare de Maestru.” („Saturday Review”).

Nikos Kazantzakis (1883–1957) s-a născut la Iraklion, în insulakazantzakis capitanul mihalis Creta. Între 1902 și 1906 a urmat dreptul la Universitatea din Atena, apoi, timp de doi ani, și-a continuat studiile la Paris, unde a audiat cursurile filozofului Henri Bergson. S-a bucurat de celebritate ca nici un alt autor grec, deținând recordul de traduceri: în peste 100 de țări. A fost nominalizat în mai multe rânduri la Premiul Nobel. A primit, în 1956, la Viena, Premiul pentru Pace. Mormântul său este la Iraklion.

În jumătatea de secol dăruită literaturii, a fost creatorul unei opere de dimensiuni impresionante: poezie: Odiseea. O continuare modernă, 1938 (conține 33 333 de versuri); proză: Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas (1946), Hristos răstignit din nou (1948; Humanitas Fiction, 2008), Ultima ispită a lui Hristos (1955; Humanitas Fiction, 2011), Căpitanul Mihalis (1953); dramaturgie, lucrări de memorialistică – între care volumul autobiografic Raport catre El Greco (1961; Humanitas Fiction, 2012), Jurnal de călătorie: Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea (1926, 1927; Humanitas, 2013); eseuri și traduceri (Divina Comedie, Iliada, Odiseea etc.).

Cehia, invitatul de onoare al Salonului Internațional de Carte Bookfest 2015

carti in ceha

Duminică, 23 noiembrie 2014, ora 15.00, Ambasada Republicii Cehe, Centrul Ceh din București și Asociatia Editorilor din România organizează, în cadrul Târgului de Carte GAUDEAMUS, conferința de presă de prezentare a invitatului de onoare al Salonului Internațional de Carte Bookfest 2015.

Evenimentul va avea loc in Sala Cupola din Pavilionul Central Romexpo. Despre participarea Cehiei ca țară invitată la Bookfest 2015 vor vorbi Excelența Sa Jiří Sitler (Ambasadorul Republicii Cehe în Romania), Grigore Arsene (președintele Asociației Editorilor din Romania), Rene Kubašek (directorul Centrului Ceh din Bucuresti), scriitorul Vlad Zografi și Mihai Mitrică (directorul executiv al Asociației Editorilor din Romania). „Mă bucur că a zecea ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest va avea Cehia ca invitat de onoare pentru că activitatea depusă în ultimii ani de reprezentanții diplomatici și culturali ai Cehiei în România – inclusiv prin proiectul «Cartea cehă» – a făcut ca românii să cunoască din ce în ce mai bine valorile și personalitatile culturii cehe. Sper ca Bookfest 2015 să arate încă o dată cât de important este schimbul de valori între țări aflate într-o proximitate geografică și culturală și cred că pentru public va fi o foarte bună ocazie de a se familiariza în primul rând cu literatura cehă contemporană – laureată cu Premiul Nobel în 1984, prin Jaroslav Seifert”, a declarat Grigore Arsene, presedintele Asociației Editorilor din România.

„Este o onoare și o provocare să fim țară invitată la ediția viitoare a Târgului de Carte Bookfest. Ambasada Cehiei și Centrul Ceh din Romania s-au focusat pe colaborări cu mai multe edituri. În afara de colecția «Cartea cehă» există și proiectul «Relatii ceho-române în bandă desenată» și alte volume traduse și publicate de către editurile românesti. Mă bucur ca la Bookfest vom avea ocazia de a prezenta scriitori cehi contemporani și evenimente legate de literatura și cultura cehă”, a declarat Ambasadorul Sitler.

Cea de-a X-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest va avea loc în perioada 20–24 mai 2015 in pavilioanele C1, C2, C4 si C5 de la Romexpo.Bookfest 2015 este organizat de Asociația Editorilor din Romania, sub egida Federației Editorilor din Romania, în parteneriat cu Centrul Ceh si Ambasada Cehiei la București. La Salonul Internațional de Carte Bookfest de anul acesta (București, 28 mai–1 iunie 2014) au luat parte circa 100.000 de vizitatori. Invitatul de onoare al acestei ediții a fost Polonia.

Prin prisma centenarilor: identitate, libertate, democraţie

Scriitorul sloven Boris Pahor și istoricul Neagu Djuvara în dialog la București

Joi, 15 noiembrie 2012, la ora 17.30, la sediul Bibliotecii Naţionale a României (Bd. Unirii nr. 22, Sala Mare de Conferinţe) va avea loc o dezbatere cu tema Prin prisma centenarilor: identitate, libertate, democraţie. Celebrul scriitor sloven Boris Pahor îl va avea ca interlocutor pe istoricul român Neagu Djuvara. O expoziţie care cuprinde volume semnate de Boris Pahor va fi prezentată, în deschiderea întâlnirii, în holul Bibliotecii Naţionale, de Carmen Muşat, redactor-şef al revistei „Observator cultural”.

Evenimentul este organizat de Ambasada Republicii Slovenia la Bucureşti în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Biblioteca Naţională a României, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti. Sponsor: producătorul de vinuri sloven Santomas. Parteneri media: revistele „Observator cultural”, „Dilema veche”, „Accente”, „BeWhere”, 24FUN şi Radio France Internationale România.

Accesul publicului este liber. Discuțiile vor avea loc în limbile slovenă, franceză, engleză și română. Se asigură traducere simultană.

Scriitor sloven cu cetăţenie italiană, autor a numeroase romane cu tentă autobiografică, Boris Pahor (n. 1913) este unul dintre cei mai importanţi scriitori sloveni contemporani, fiind nominalizat la Premi Internacional Catalunya în 2011 și candidat la Premiul Nobel pentru literatură. Martor al evenimentelor din Italia fascistă, scriitorul a fost deportat, în 1944, în lagărele naziste din Alsacia (Natzweiler-Struthof) şi Germania (Dachau, Mittelbau-Dora, Bergen-Belsen), aceste experienţe constituind tema predilectică a multora dintre operele sale. Scriitor angajat, Pahor a luptat prin intermediul scrierilor sale împotriva oricărui tip de totalitarism, fie el fascist, nazist sau comunist, primind Legiunea de Onoare după publicarea în Franţa a volumului Necropola (Pélerin parmi les ombres), considerat un roman prin excelenţă antinazist. Scriitorul a fost distins, în acest an, la Strasbourg, cu Medalia de aur a oraşului pentru demnitatea şi conştiinţa sa, manifestate printr-un formidabil devotament faţă de cultura şi limba slovenă.

Istoric, diplomat, filosof, jurnalist şi romancier român, Neagu Djuvara (n. 1916 la Bucureşti, într-o familie de origine aromână) şi-a făcut studiile la Paris, fiind licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în anul 1943, este trimis de Mareşalul Antonescu curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în vederea reluării negocierilor de armistiţiu cu Uniunea Sovietică. Nu mai revine în România până în anul 1990. Volumul Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 s-a numărat printre bestsellerurile Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2012. Stabilindu-se în Franţa, a mai susţinut un doctorat în Litere la Sorbona (Paris, 1972), iar în 1987 a obţinut diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris, pentru limba sârbo-croată.

Ștefan Luchian, Crizanteme în vas albastru

Neagu Djuvara este, în prezent, membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti, autor a numeroase volume autobiografice şi de istorie. A fost distins, în martie 2010, cu „Ordre des Arts et des Lettres” în grad de Ofiţer, fiind decorat de Ambasadorul Franţei în România, E.S. dl. Henri Paul.

„N-am venit să ţin un discurs” de Gabriel García Márquez, la Editura RAO

Începând de astăzi, 18 mai 2011, a intrat în librării un nou volum de Gabriel García Márquez, N-am venit să ţin un discurs, apărut la Editura RAO, în colecţia „Biblioteca Gabriel García Márquez”. Traducerea aparține Tudorei Şandru Mehedinţi.

Yo no vengo a decir un discurso, publicat la Editura Mondarori în 2010, reuneşte 22 de texte, majoritatea inedite, dar şi unele rătăcite sau uitate, destinate a fi citite în public, pe care autorul, astăzi în vârstă de 84 de ani, le-a scris de-a lungul vieţii. Primul, care dă și titlul culegerii, este discursul ținut la 17 ani, la absolvirea liceului, în prezența colegilor de clasă, iar ultimul, din 2007, a fost citit în fața Academiei Regale a Spaniei și a academiilor hispano-americane. Prin evantaiul tematic al acestor discursuri se poate alcătui o sugestivă sinteză a obsesiilor literare ale scriitorului, dar şi a  preocupări lor sale în calitate de cetăţean al Americii Latine şi al lumii, de la problematica legată de Columbia natală, la cea privind viitorul tineretului şi procesul de educaţie în America Latină sau la proliferarea nucleară şi dezastrele ecologice pe plan mondial. „Citind aceste discursuri, redescopăr cum m-am schimbat şi am evoluat ca scriitor”, mărturisea autorul romanului Un veac de singurătate.

Printre discursurile publicate se află și cel ținut la primirea Premiului Nobel, în 1982, intitulat Singurătatea Americii Latine, considerat o capodoperă a genului.

Prin traducerea acestui volum, publicul din România are fericita ocazia de a face o incursiune, dintr-un alt unghi şi sub o altă lumină, în fascinantul univers al lui Márquez, fără îndoială, unul dintre marii scriitori contemporani, creator al unui stil personal.

Povestitor, eseist, critic de cinematograf, autor de scenarii şi, mai cu seamă, intelectual implicat în toate problemele timpului nostru, în primul rând cele care afectează Columbia, dar şi America Latină, Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia) rămâne o figură proeminentă a aşa-numitului „realism magic“, în cadrul căruia istoria şi imaginaţia contribuie la crearea unei lumi narative foarte bogate în semnificaţii.

Printre romanele sale cele mai importante figurează Un veac de singurătate, Toamna patriarhului, Cronica unei morţi anunţate, Ceasul rău, Generalul în labirintul său, Dragostea în vremea holerei, cărora li se adaugă volumul Douăsprezece povestiri călătoare şi piesa de teatru Diatribă de dragoste împotriva unui bărbat aşezat. În 2002 şi-a publicat prima parte a autobiografiei, A trăi pentru a-ţi povesti viaţa.

Pușa Roth