Adio, flori! Bun venit, primăvară!

adio flori bogdan mihai radu

eveniment liber sa spunArtistul Bogdan Mihai Radu vă așteaptă miercuri, 4 martie 2015, ora 19.00, la Galeriile BMR, din Strada Semicercului nr. 10, București, la vernisajul expoziției Adio, flori! Bun venit, primăvară!.

Evenimentul va reprezenta ultima expunere florală și anunță trecerea într-o nouă etapă artistică a pictorului Bogdan Mihai Radu, care a fost în dese ocazii comparat cu maestrul florilor, Ștefan Luchian.

expozitie flori bogdan mihai radu

„Marca BMR este asociată în primul rând cu florile, dar simt că trebuie să mă detașez de ele din punct de vedere artistic și să mă concentrez pe teme și abordări noi, în concordanță cu ceea ce simt și sunt în acest moment al vieții mele: un pictor orientat spre piețele mai dinamice si mai efervescente ale Occidentului, mai abstracte și non-figurative. Nu spun, nicidecum, că nu voi mai picta flori niciodată, dar o voi face în mod exclusiv și privat, o dată pe an, la începutul primăverii”, anunță artistul.

Prin tematica abordată, expoziția este în primul rând un omagiu adus femeii la început de primăvară, dar și un prilej pentru ca pictorul să aducă la cunoștința publicului primele patru lucrări ale lui Matei Stoian (13 ani), unul dintre elevii care s-au remarcat constant la Prima lecție de pictură cu Bogdan Mihai Radu.

Spațiul generos al galeriei este un cadru perfect de reîntâlnire a prietenilor și iubitorilor de artă, iar gazda evenimentului, împreună cu actrița Rodica Popescu-Bitănescu, care va avea cuvântul de deschidere, a pregătit o serie de surprize frumoase pentru toate doamnele și domnișoarele.

bogdan mihai radu flori

flori pictura

adio flori bogdan mihai radu 2

pictura bogdan mihai radu

Flori de Bogdan Mihai Radu

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Pictură

Revelații cromatice din Florida la Brașov

luminita gliga compozitie pictori contemporani

Expoziție de pictură Luminița Gliga

eveniment liber sa spunMiercuri, 25 septembrie 2013, la ora 16.00, la Centrul Cultural „Reduta” din Brașov va avea loc vernisajul expoziției de pictură a artistei Luminița Gliga, intitulată Revelații cromatice din Florida la Brașov. Prezintă: prof. Iordan Popescu, președintele Fundației „Euro-Asia”.

Expoziția, care cuprinde 20 de lucrări recente și o selecție din tablourile care au fost expuse recent în Florida, va putea fi vizitată până pe 8 octombrie 2013.

expozitie pictura luminita gliga

Născută la 23 octombrie 1975, în Brașov, Luminița Gliga a urmat cursurile Liceului Pedagogic din Brașov. În 2002 a absolvit Facultatea de Arte Plastice, secția Pictură (clasa prof. Sorin Ilfoveanu) din cadrul Universității Naționale de Arte București. Este membră a Uniuni Artiștilor Plastici din România și a Academiei Româno-Americane de Științe și Arte (A.R.A.). Luminița Gliga este doctor în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte București (coordonator științific: prof. univ. dr. Zamfir Dumitrescu).

luminita-gliga

Luminița Gliga

Expoziții personale:

1997 – Icoane din Ţara Bârsei, Braşov; 1997 – Locuri şi flori, Sala Arta, Braşov; 1998 – Cântând natura, Sala Arta, Braşov; 1998 – Expoziţie de pictură , Club Ford, Braşov; 2000 – Expoziţie de pictură, Muzeul de Artă Braşov; 2001 – 21, International Trade Center, Braşov; 2001 – expoziţie de pictură, Casa Baiulescu, Braşov; 2001 – Fragmentarium – Efes, Muzeul de Artă, Braşov; 2001 – Expoziţie de pictură, Biblioteca „George Bariţiu”, Braşov; 2001 – expoziţie de pictură, Casa Armatei, Braşov; 2002 – Apocalipsa, Atelier 35/Eforie, Bucureşti; 2002 – Apocalipsa de 4 ceasuri, Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov; 2003 – Grecia din noi, Centrul Cultural Arcuş, Covasna; 2003 – Spirit transilvan, Forumul German, Braşov; 2003 – Expoziţie de pictură, Casa „Friedrich Schiller”, Bucureşti; 2003 – Expoziţie de pictură, Muzeul de Artă Braşov; 2005 – Prolegomene la Apocalipsă – grafică, Biblioteca „George Bariţiu”, Braşov; 2005 – Expoziţie de pictură, „Saint-Exupéry”, Marsilia-Marignane, Franţa; 2005 – Personala viziune, Muzeul de Artă Braşov; 2007 – Nestatornik, Turn BRD-Société Generale, Bucureşti; 2007 – Hello, painting!, Chainsaw Europe, Bucureşti; 2007 – Expoziţie de pictură, Târgul Internaţional de Carte şi Muzică, Aula Universităţii din Braşov, România; 2007 – Nestatornik, Galeria InterPallas, Montréal, Canada; 2007 – Nestatornik, Muzeul de Artă Piteşti; 2007 – Viziuni canadiene, Centrul Cultural Zărneşti, Braşov; 2007 – Terravision, Galeria Europe, Brașov; 2007 – Nestatornik 2, Muzeul Municipiului Bucureşti; 2008 – Autobiografie in imagini, Galeria UNA București; 2008 – Terravision, Gold Art Gallery, Hotel Hilton Athénée Palace, București; 2008 – Expozitie de pictură, Banca Națională a României, Filiala Brașov; 2008 – Terravision, Muzeul de Artă Brașov; 2008 – Terravision, Galeria Simeza, București; 2009 – Terravision 009, Institutul IRECSON, București, România; 2010 – Mirabilis Mundus, Galeria Simeza, București; 2010 – Mirabilis Mundus, Green City, București; 2010 – Urban Stories, Galeria GoldArt, Hilton Athénée Palace, București; 2010 – Terravision, Galeria Artis, Teatrul Național din București; 2011 – Subselenarium, Muzeul Municipiului București; 2012 – 4/12, Galeria Goldart-Hilton, București; 2012 – Paintings, New Art Center, New York, SUA; 2012 – Din imperiul gândului / Din imperiul culorii, Biblioteca Metropolitană București; 2012 – Eseuri cromatice, Centrul Cultural pentru UNESCO, București; 2012 – Constelația culorii, Casa de Cultură a Sectorului 3, București; 2012– Fantasmele culorii, Mediateca „G. Enescu”, Sector 2, București.

Anotimpurile sufletului luminita gliga

Anotimpurile sufletului (primăvara), acrylic pe pânză, 65 x 50 cm

Pictor tânăr, țintind la tot pasul rafinamentele plastice, plecată dintr-un neam ardelenesc de cărturari creatori, elevă a unor maeștri din Universitatea Națională de Arte din București, prezentă de timpuriu în galerii ale Brașovului natal, dar și din Paris, Cannes sau Marsilia, Luminița Gliga își trăiește cu jubilație cufundarea în natură și în cultură, deopotrivă. Atașată unor reminiscențe simboliste de bună factură, dar și tradiției foarte moderne a colajului, iubitoare de acorduri armonioase și acute – mergând de la ocru la negru –, într-o pictură când strălucitoare, când mată din compozitiile sale în acrilic, artista a facut pelerinajul pagân și creștin al Efesului, dar și pe cel mental, al Apocalipsei. Luminita Gliga – semnalată recent în prestigioasa revistă «Univers des Arts» – are un viitor pe care îl salut și pe care i-l doresc luminos precum pictura sa.” (Acad. Răzvan Theodorescu).

 Anotimpurile sufletului  iarna tablou

 Anotimpurile sufletului (iarna), acrylic pe pânză, 65 x 50 cm 

poem cromatic luminita gliga

Poem cromatic, acrylic pe pânză, 80 x 60 cm

Orchid luminita gliga

Orchid, acrylic pe pânză, 80 x 60 cm

 

 

„Iubirea care mișcă soarele și stelele!”

andreea gheorghiu sunetul culorilor

Andreea Gheorghiu, Sunetul culorilor

„L’amor che move il sole e l’altre stelle” (Dante Alighieri, Divina Commedia, Paradiso XXXIII, 145)

cronica plastica liber sa spunPentru că și-a numit noua expoziție personală Ars amandi, mulți ar fi tentați să așeze pânzele Andreei Gheorghiu sub semnul lui Ovidiu, cel exilat la Tomis din voința împăratului Augustus.

În ceea ce o privește pe Andreea Gheorghiu – pe care un Om și un Artist cu adevărat de excepție, domnul Mircea Albulescu, a numit-o „un om frumos care se îndeletnicește cu frumosul” – eu aș vedea-o, mai degrabă, exilată, dimpreună cu sevaletul și culorile sale de suflet, într-o Lume a Iubirii Absolute, o lume ocrotită de idealul dantesc al „Iubirii care mișcă soarele și alte stele”.

pas de douleur andreea gheorghiu nud

Andreea Gheorghiu, Pas de douleur

Pentru că, într-un contrast binefăcător cu o lume în care ura și dezbinarea, murdăria și neîncrederea, zgomotul și furia, dar, mai ales, vulgaritatea agresivă și suficientă sieși, par să ne fi subjugat și să ne hărțuiască fără contenire, Andreea Gheorghiu ne invită într-un cu totul alt spațiu cromatic și sufletesc.

Un spațiu în care seninul și armonia, echilibrul formelor și complementaritatea crâmpeielor de realitate se vor și reușesc să fie o replică dată unui real în care și față de care condiția umană se simte tot mai străină și mai înstrăinată. De ceilalți și de sine.

andreea gheorghiu primavera expozitie cercul militar national

Andreea Gheorghiu, Primavera

De aceea, poate, chiar și atunci când tușele mai închise de culoare apar în peisajele Andreei Gheorghiu, ele sunt încadrate, armonios și unitar, într-o densitate de tonuri și de nuanțe care le estompează orice urmă de tristețe sau de precaritate, de dizarmonie sau de stridență neavenită, contrară și străină mesajului sufletesc al tablourilor Andreei. Citește integral în Revista VIP, 7 martie 2013.

Șerban Cionoff

Expoziția de pictură Ars Amandi poate fi vizitată la Centrul Militar Național din București, Sala Foaier (intrarea prin Bd. Regina Elisabeta), până duminică, 17 martie 2013, între orele 10.00–18.00 (inclusiv sâmbătă și duminică).

Poezia doamnelor

Jean-Dudicourt.-Portrait-de-femme-belle-epoque

Jean Dudicourt, Portret de doamnă La Belle Époque

Atunci când rosteşti înfiorat „primăvară”, rosteşti cu glasul interior al poeziei. Sigur, fiecare anotimp are poezia lui, dar timpul poeziei nu este determinat de cel al anotimpului. Poate că acesta este punctul de plecare spre universul poetic, poate altul, însă important este să acceptăm ideea de poezie.

alfred-sisley-spring-at-veneux

Alfred Sisley, Primăvară la Veneux

Poeta pe care am ales-o acum, la început de primăvară, să ne fie muză, se numeşte Cornelia Costin, iar volumul din care cităm, inspirat intitulat Roua dimineţilor uitate, a apărut la Editura Ars Longa din Iaşi. Titlul creează din prima clipă o dimensiune emoţională deosebită, fiindcă dimineţile uitate pot fi în egală măsură dimineţi pierdute, un paradis pierdut, aşa cum poate şi autoarea sugerează chiar în poezia intitulată Prefaţă:

„Părea real, dar poate-a fost… coşmar:

Desferecam dureri întemniţate

în neglijatul ancestral hambar

şi spaimele-ntrupate-n nestemate

mă-mpresurau… grădină neplivită

de ani de căutări şi de angoase…

Într-un ungher, speranţa otrăvită

se izmenea, veşminte noi să coase,

dar, înlăuntrul visului, deschis

spre ochii mei – ferestre înstelate –

mai intuiam străvechiul paradis

zăcând… în… Roua dimineţilor uitate… ”

domenico ghirlandaio portretul giovannei tornabuoni 1489 sau 1490

Domenico Ghirlandaio, Portretul Giovannei Tornabuoni, 1489 sau 1490

„Cornelia Costin, spune Liviu Antonesei în prefaţa acestui volum, este o poetă adevărată, posesoarea unui flux liric vulcanic, exploziv, aluvionar. Recursul la perfecţiunea formală este doar mijlocul prin care autoarea reuşeşte să-şi impună controlul asupra acestei «materii lirice» uneori torenţiale, alteori de-a dreptul incandescente. […]

Mihai potcoava melancolie

Mihai Potcoavă, Melancolie

Temele poeziei Corneliei Costin sînt marile teme ale poeziei dintotdeauna, dragostea, destinul, exilul în lume, comuniunea cu divinitatea, frumuseţea şi răutatea lumii, trădarea etc., iar ele sunt «salvate» nu doar prin fireasca retrăire şi prin forţa eruptivă a lirismului autoarei, ci şi prin bine-venitele note ironice, autoironice, câteodată chiar sarcastice, sosite la momentul cel mai potrivit, ca un fel de lovituri finale de dalta unui sculptor excedat de perfecţiunea statuilor sale de marmură. Acesta mi se pare, iarăşi, un semn al calităţilor care-i permit autoarei să facă pasul decisiv de la versificaţie – oricît de impecabilă ar fi aceasta – la poezie, la poezia care şi «doare», nu doar farmecă prin rigoarea formei.

În ce mă priveşte, cred că autoarea şi-a găsit formula lirică cea mai adecvată şi că aceasta îi va aduce noi şi plăcute surprize. Cititorilor săi, de asemenea! ”

Pușa Roth

Cornelia Costin

Noroc

E validată masca pe pămînt

Cînd Doamne!-atîtea lucruri frumoase încă sînt!

Şi masca pîn-la urmă nu e rea

De poţi s-ascunzi durerile cu ea…

Dar dacă profitorii năvălesc

Şi măşti perfide zilnic iscodesc

Ce mai rămîne din credinţa noastră?…

…Noroc cu zarea pururea albastră!

vasili surikov femeie tanara rugandu se

Vasili Surikov, Tânără femeie rugându-se

Rugăciune

Să-mi laşi şi mie, Doamne, o marjă de iubire,

Să pot s-aleg seninul şi să mi-l însuşesc,

Iar eu promit că îţi voi da de ştire

De cîte ori destinul mă face să roşesc.

Să-mi laşi, Mărite, calea deschisă către Tine,

Chiar dacă plecăciunea-mi îţi pare nesmerită…

Mi-ai revelat prin dor şi răzvrătiri sublime

Că sufletul e-o mare de tine ţărmurită.

Cum mă cutremur, Doamne, chemîndu-Te să vii

Cînd văd cum marginile se destramă…

şi cînd nădejdile de tine-s pustii

Mă-înăbuş de atîta zbatere şi teamă.

Cînd simt cum mă învăluie dorinţa

Care-mi dă ghes să mă măsor cu Tine

Oare mă-nveţi ce-nseamnă suferinţa

Sau cotropită-s de izbînzi haine?

Atîtea întrebări nedezlegate

Se-mbogăţesc mereu nesocotindu-ţi vrerea,

Dar toate sînt, Preasfinte, de Tine luminate,

Chiar dacă vor să-nvingă zăgazul şi tăcerea!

Mă las recucerită de trista biruinţă

A ne-ntinării şi-nţeleg, Preabune,

Că nu sîntem făcuţi doar pentru suferinţă…

Sîntem fărîme sfinte împrăştiate-n lume.

Îngăduie, Părinte, atunci, să-mi pot permite

Să mă înalţ prin visul pe care mi l-ai dat

De a-mi urma iubirea ce creşte-n gînd cuminte

şi-a-mi preţui seninul de rouă măsurat.

Ascultă

Christian Sinding, „Murmurul primăverii” (1896), orchestrație de Hans Sitt. Interpretează: Orchestra Filarmonicii din Helsinki, dirijor: Leif Segerstam

A venit primăvara!

expozitie romulus gallery

Romulus Art Gallery din Bucureşti (str. Romulus nr. 8, sector 2) organizează expoziţia A venit primăvara! în perioada 20 februarie–9 martie 2013. Program de vizitare: luni–sâmbătă, orele 11.00–18.00. Duminica închis. Intrarea liberă.

Sunt expuse lucrări de pictură, grafică, sculptură, tapiserie, ceramică, sticlă, vitraliu, metal, realizate de artiştii: Sanda Buţiu, Gheorghe Butnaru, Cristina Buzamet, Gabriela Călinoiu, Teodora Chinschi, Teodora Coltofean, Cornelia Victoria Dedu, Victoria Ileana Dragomirescu, Gabriela Drăghici, Irina Florescu, Cristina Ilinca, Oana May Isar, Iuri Isar, Ilinca Manole, Dorel Manole, Ileana Dana Marinescu, Emanoil Mazilu, Ruxandra Sibil Mermeze, Sabina Morar, Ioana Andra Panduru, Alexandru Papuc, Emanuela Szabo, Alexandra Terzi, Cornelia Untilov, Iulian Vîrtopeanu.

Mărțișorul, simbol al primăverii

În perioada 24–29 februarie 2012, Muzeul Naţional al Ţăranului Român din București (Şoseaua Kiseleff nr. 3) organizează Târgul Mărţişorului, care va avea loc exclusiv în spațiile exterioare ale muzeului şi în sala Acvariu, între orele 10.00–18.00. Peste 200 de meşteri ţărani, artişti plastici şi studenţi vă aşteaptă să târguiţi mărţişoare tradiţionale, mărţişoare de criză şi suprarealiste, vintage și recycle, meşterite din lut, textile, lână, hârtie sau fetru – mărţişoare de toată mâna.

Pornind de la această informaţie, cred că este necesar să reamintim câteva date din istoria mărţişorului, simbol al primăverii, al bucuriei şi, de ce nu, al dragostei. Pentru că un dar îl faci doar celor pe care îi iubeşti sau îi apreciezi. Obicei păstrat de la romani, consemnat de istoriile de specialitate, a căpătat în zilele noastre o altă dimensiune simbolică. Cine îşi mai aduce aminte că pe data de 1 martie mărţişorul se oferea înainte de răsăritul soarelui, atât fetelor cât şi băieţilor? Şnurul la care era este ataşat mărţişorul, alcătuit din două fire de lână răsucite, alb şi roşu, sau alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, lumină-întuneric etc. Legat la mână sau prins la piept, se purta de la 1 martie până când se arătau semnele primăverii. Atunci, mărţişorul se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc sau era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”.

Există legende populare în care se spune că mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Într-un studiu dedicat mărţişorului, poetul George Coşbuc explica: „Scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet… Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească.”

Coşbuc cunoştea foarte bine tradiţia şi a remarcat că la şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui, iar acest obicei este explicat, într-o oarecare măsură şi de legenda care reaminteşte că un tânăr a eliberat Soarele care fusese furat. A alergat trei anotimpuri şi în cel de-al patrulea, primăvara a reuşit să învingă dragonul. Sângele voinicului rănit a căzut pe zăpada şi de aici deducem semnificaţia culorilor şnurului.

Cu acest bănuţ se cumpărau vin roșu, pâine şi caş proaspăt pentru ca purtătorii acestui simbol să aibă faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul roşu.

În volumul Cu bastonul prin București, Tudor Arghezi, a cărui proprietate a primit numele de Mărţişor (astăzi Muzeul „Tudor Arghezi”) făcea următoarele consideraţii privitoare la acest simbol al primăverii: „…La început, atunci când va fi fost acest început, mărţişorul nu era mărţişor şi poate că nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului încă înainte de acest început, au băgat de seamă că vântul de primăvară le pătează pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, după care au venit cărturarii, făcând «farmece» şi făcând şi de dragoste, au învăţat fetele cu pistrui să-şi încingă grumazul cu un fir de mătase răsucit. Firul a fost atât de bun încât toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gât.

…Vântul uşurel de martie, care împestriţa pleoapele, nasul şi bărbia, se numea mărţișor şi, ca să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de marţ. Dacă mai spunem că firul era şi rosu, înţelegem că el ferea şi de vânt, dar şi de deochi.”

Doamnelor şi domnilor, să ne reamintim că la geto-daci anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima luna a anului. Acest calendar popular avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc şi era oferit de Anul nou. Sigur, există multe poveşti sau legende legate de semnificaţia mărţişorului, dar cred că prin exemplele pe care le-am prezentat, am cam lămurit „misterul”, aşa că nu-mi rămâne decât să vă urez o primăvară frumoasă şi să vă ofer, imaginar, câte un mărţişor. Toate gândurile bune!

Pușa Roth