Premieră: „Un veac fără tezaur”, regia: Lucia Hossu Longin, la Institutul Cultural Român

afis u-veac-fara-tezaur-icr

eveniment liber sa spunDocumentarul Un veac fără tezaur, regizat de Lucia Hossu Longin, va fi prezentat în premieră la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru 38) marți, 24 mai 2016, ora 17.00. Scenariul este semnat de Dan Necşulea și Alexandra Orban, imaginea: Dragoş Imireanu şi Mihai Oprea, montajul: Sebastian Chelu, postprocesare sunet şi mixaj: Cornel Ciuleanu, lectura: Radu Bânzaru şi Alexandru Repan, producător: Ada Vertan. O producţie Astra Entertainment, Amica, Dinamic Film şi Scharf Advertising, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei. Continuă lectura „Premieră: „Un veac fără tezaur”, regia: Lucia Hossu Longin, la Institutul Cultural Român”

Zilele Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, ediția a XVI-a

zilele muzeului militar national afis

eveniment liber sa spunMuzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” găzduieşte în zilele de 14 și 15 mai 2016 manifestarea, devenită tradiţională în spaţiul muzeistic bucureştean, Zilele Muzeului Militar Naţional, având tema „Repere istorice: 106 – 1456 – 1866 – 1916 – 2016”. Continuă lectura „Zilele Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, ediția a XVI-a”

Expoziție dedicată lui Corneliu Coposu, găzduită de Festivalul de Film Istoric Râșnov 2014

corneliu coposu un invingator

eveniment liber sa spunÎncepând cu 1 august, la Festivalul de Film Istoric Râșnov vor putea fi vizitate o serie de expoziții de fotografie și documente istorice inedite. Printre acestea, cele mai importante momente, atât din viaţa politică, cât şi din îndelungata perioadă de detenţie a politicianului Corneliu Coposu, sunt surprinse în imagini în cadrul expoziției Corneliu Coposu, un învingător. Vizitatorii vor avea acces la documente de arhivă referitoare la intervalul în care Corneliu Coposu a fost închis la penitenciarul Râmnicu Sărat, unde a petrecut 8 ani de detenţie, în regim sever de izolare. Expoziția din Turnul Bathory din Cetatea Râșnov, este realizată de Fundaţia Română pentru Democraţie în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Asociaţia Cultura Verde și va putea fi vizitată până pe 31 august.

film istoric rasnov

Festivalul de Film Istoric Râșnov va găzdui și expoziția Transnistria: temniţa limbii române. Peste 50 de instantanee realizate în centrul civic al Tiraspolului, în fața fostului sediu KGB sau a statuii lui Lenin, imagini care reflectă atmosfera sumbră de pe străzi şi de pe chipurile copiilor din şcolile româneşti din Transnistria, vor putea fi vizionate în cadrul acesteia. Expoziția poartă semnătura fotografului Octavian Bâlea (29 de ani), artist, stabilit în Finlanda, care a plecat din România la vârsta de 19 ani, pentru a studia design de produs în Germania.

Între 1 și 10 august poate fi vizitată și expoziția Centenarul Marelui Război 1914–1918, ce va prezenta cele două blocuri militare din Primul Război Mondial, într-o selecție realizată de muzeograful Horia Șerbănescu.

festivalul film istoric rasnov

Festivalul de Film Istoric Râșnov se află la cea de-a șasea ediție și se desfășoară între 1 și 10 august 2014. Peste 40 de filme documentare și de ficțiune, concerte și evenimente speciale se vor derula în cadrul evenimentului. Temele principale ale festivalului vor celebra împlinirea a 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial, 25 de ani de la Revoluția din 1989 și 30 de ani de la Olimpiada din Los Angeles, 1984.

Ediția din acest an a festivalului a fost deschisă de cea mai recentă producție a regizorului Nae Caranfil, Closer to the moon, și de concertul trupei de rock alternativ byron. Până pe 10 august, cinefilii vor putea viziona și producții documentare: Ultima redută, regizat de Nicholas Dimăncescu, În spatele cortinei de Bogdan Mustață și Premier Noël dans les tranchées, în regia lui Michael Gaumnitz, Une promesse, cel mai recent film al regizorului francez Patrice Leconte, excepționalul La grande illusion al lui Jean Renoir, drama La France, semnată de Serge Bozon, Die Männer der Emden, regizat de Berengar Pfahl și Walesa: Man of Hope, în regia lui Andrzej Wajda.

Temele festivalului vor fi analizate în dezbateri susținute de lectori precum istoricii Adrian Cioroianu, Horia Șerbănescu, Georgeta Filitti și Liviu Tofan, jurnalistul Sever Voinescu, profesorul Laurențiu Damian, eseistul Theodor Paleologu, ambasadorii Sergiu Celac și Sorin Ducaru, economistul Ionuț Dumitru ș.a.. Ambasadorul Slovaciei, domnul Jan Gabor și profesorul Jan Rydel din Polonia vor fi printre lectorii străini ai Școlii de Vară din cadrul Festivalului de Film Istoric Râșnov.

rasnov

Evenimentele speciale vor întregi programul festivalului, iar vizitatorilor li s-au pregătit o serie de concerte susținute de fanfara Armatei Libaneze, Ozana Barabancea (voce) și Puiu Pascu (pian), Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers, Celelalte Cuvinte, The Flamenco Thief și Junetrip din Cluj. Un eveniment special din cadrul ediției din acest an este proiecția filmului mut Tabu (în regia lui Friederich Wilhelm Murnau) cu sound-design live.

Festivalul de Film Istoric Râşnov este organizat în Cetatea Râşnov şi la Cinematograful Amza Pellea și este unicul eveniment de profil din sud-estul Europei. Organizatorii festivalului sunt Primăria Râşnov, Institutul European pentru Itinerare Culturale şi Asociaţia Mioritics.

Despre Festivalul de Film Istoric de la Râşnov

Râşnovul se identifică cu istoria cinematografiei româneşti, aici fiind locul în care s-au filmat o mare parte din filmele cu temă istorică ale cinematografiei româneşti. Acest festival de film contribuie an de an la impunerea oraşului Râşnov drept capitală a filmului istoric în România. Festivalul include proiecţii de filme şi documentare inedite, dezbateri cu istorici şi martori ai evenimentelor istorice, discuţii cu actori şi regizori, prezentări de carte, concerte şi expoziţii. Mai multe detalii sunt disponibile la www.ffir.ro şi la www.facebook.com/filmistoricrasnov.

Producător: Primăria Orașului Râșnov;

Coproducători: Institutul European pentru Itinerare Culturale, Asociaţia Mioritics;

Parteneri principali: Uniunea Cineaștilor din România, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Centrul Național al Cinematografiei, Institutul Cultural Român, Banca Transilvania, Clinica Zetta, Golin, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Lowe&Partners, The Advisers, Asociația Cultura Verde;

Parteneri: Institutul Francez, Ambasada Cehiei, Ambasada Slovaciei, Cărturești, Overground Music, Institutul Goethe, Institutul Român de Istorie Recentă, Fundația Calea Victoriei, Independența Film, RoImage;

Parteneri media: TVR 2, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Modernism, Cinefan; Dor de Ducă, Ralix, AaRC, Revista Timpul.

Poezie și muzică

scriitorul-daniel-dragan

eveniment liber sa spunUniunea Scriitorilor, Filiala Braşov şi Muzeul Casa Mureşenilor va invită marţi, 29 iulie 2014, la ora 16.00 la un Taifas literar în Saloanele Casei Mureşenilor din Brașov (str. Mureşenilor nr.1), consacrat poemului epic Exodul de Daniel Drăgan (Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2014), volum editat cu sprijinul domnului Mihai Nicolae, director general SC Ştefadina Comserv SRL București (coperta, Horaţiu Manea).

Poemul va fi prezentat în lectură publică de autor cu concursul actorului şi poetului Adrian Munteanu şi al violoncelistului Sebastian Vârtosu, solist al Filarmonicii din Braşov. Vor urma comentarii moderate de poetul Laurenţiu-Ciprian Tudor şi eseistul Virgil Borcan.

exodul daniel dragan„Scriitor important şi complex al literaturii române contemporane, convingând pe deplin, ca prozator, opinia publică, dar fiind cel puţin la fel de valoros şi ca poet, Daniel Drăgan este un nume de referinţă al spaţiului cultural braşovean.

Exodul, un amplu poem inspirat din drama transilvănenilor de la începutul veacului trecut, din anii Primului Război Mondial, o epopee atipică structurată în 22 de cânturi, trasează un traiect epic complex, totodată o traiectorie narativă în jurul căreia se coagulează liricul. În clocotul Europei, încordarea Transilvaniei se destinde prin mişcarea roţilor carului, prin rescrierea lumii după această mişcare: «Roţile carului şi roţile lumii se mişcă». Spre deosebire de traiectul narativ al romanului Pe urmele destinului. O goană în jur de sine însuşi al lui Romulus Cioflec, identic şi sursă de organizare a hărţii epice a Exodului, arhitectura lirică a lui Daniel Drăgan dezvăluie durerea unui neam în căutarea sinelui mai larg, a unui neam căutându-şi casa, cu drumul spre casă înţeles sub lumina adverbului călăuzitor acasă. Dacă e să mai adăugăm, la ingrediente, puterea de redare a măreţiei naturii, ca în opera lui Labiş, dar şi cutremurătoarea şi îngrijorător de actuala viziune: «Rusia nu se lasă liniştită», vom vedea cum clocotul epocii se va exprima prin temperatura înaltă a lecturii. Şi este suficient, pentru a rezuma Exodul, să mă opresc asupra versurilor lui Daniel Drăgan: «Fugarii din propria ţară plecând/ din propria limbă/ din propria casă/ spre alte meleaguri duşmane şi ele/ dar încă demult învrăjbite/ sub semne de stele/ (stele necereşti) şi de cruci.»” – Adrian Lesenciuc.

primul-razboi-mondial

„«Aiasta nu se poate!», răspunsul dat unui rege, e de fapt răspunsul românului în faţa terorii istoriei. Coborât parcă din căruţa de ţărani a lui Petre Ţuţea, care a ţinut în şah trei imperii, transilvanul ipostaziat de Daniel Drăgan în Exodul însumează epic tragedia unui neam care a murit întotdeauna în picioare. Dacă porneşti din Araci (cum a făcut-o, la vremea ei familia Cioflec) şi o ţii tot spre răsărit, ajungi, prin Siberia şi Hong Kong, în Marsilia şi apoi din nou în Carpaţi. Asta, pe hartă. În realitate, numai o dârzenie bimilenară te poate determina genetic să rezişti unui astfel de traseu iniţiatic, descensus ad inferos în varianta (impecabilă prozodic) a autorului Mărgelelor roşii.

Pentru ca la capătul drumului să-ţi agăţi din nou pălăria în cuiul din meşter-grindă.

Mulţumim, Daniel Drăgan!” – Virgil Borcan.

Din Bucureștiul de altădată: Ziarul „Universul”

Ziarul_Universul istoric pusa roth

Doamnelor şi domnilor, revin pe strada Ion Brezoianu 23-25 din Bucureşti, dar nu pentru a continua discuţia despre Palatul Universul, ci despre cel mai popular cotidian central, „Universul”, care  îşi avea sediul în Palatul Universul.

Se cuvine totuşi să reamintim faptul că acestă clădire a fost inaugurată pe 2 noiembrie 1930. Construcţia a început pe 17 octombrie 1926, din inițiativa lui Stelian Popescu, cu scopul de a găzdui sediul ziarului pe care îl conducea, cel mai mare din România, la momentul respectiv, după planurile unui celebru arhitect al timpului, Paul Smărăndescu, cel care proiectase, în 1911, și reședința lui Stelian Popescu din strada Dionisie Lupu nr. 10 (astăzi Tudor Arghezi). Paul Smărăndescu a lucrat în colaborare cu ing. Emil Prager pentru a finaliza acest monument reprezentativ pentru perioada de tranziție dintre tradiționalismul și masivitatea specifice stilului neoromânesc și detaliile geometrice tipice modernismului. Clădirea de pe strada Ion Brezoianu 23-25 a constituit odinioară nucleul presei bucureştene, fiind celebră agitaţia din jurul ei, când vânzătorii de ziare strigau în gura mare titlurile ediţiilor. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Ziarul „Universul””