Kasandra Kalmann Năsăudean, zece ani de voluntariat în jurnalismul românesc de dincolo de granițe

kasandra-kalmann-nasaudean-occidentul-romanesc

„Obligaţia unui jurnalist este să apere adevărul şi să scoată nedreptatea la lumină”

interviu-liber-sa-spunPentru mulţi dintre noi, a face voluntariat se rezumă, de multe ori, la acţiuni singulare sau repetabile ocazional, dar există şi oameni pentru care voluntariatul devine un mod de viaţă. Astfel de oameni nu se abat nicio clipă de la misiunea asumată şi existenţa lor personală şi profesională devine mai bogată şi mai intensă tocmai pentru că fac asta. În orice domeniu, voluntariatul nu este uşor; în jurnalism, este poate şi mai solicitant, pentru că atenţia şi peniţa nu pot fi niciodată lăsate deoparte. Despre ce înseamnă un deceniu dedicat voluntariatului în presa dedicată românilor din afara graniţelor vorbim cu Kasandra Kalmann Năsăudean, editor pentru Spania „Gândacul de Colorado” din Denver (Colorado – SUA); redactor-şef la Radio Diaspora Online din Chicago; redactor-şef (editor executiv) al publicaţiei în limba română „Occidentul Românesc”.

sigla-occidentul-romanesc

Camelia Jula: Cu zece ani în urmă, deveneai editor în Spania pentru publicaţia „Gândacul de Colorado” din Denver (SUA) şi, ulterior, redactor-şef al Radio Diaspora Online din Chicago. Prin intermediul acestor instituţii de presă ai reuşit să creezi o punte de legătură între comunităţile româneşti din Spania, SUA, dar şi între acestea şi românii de acasă. Toată munca ta pentru această misiune este voluntară, de atâţia ani. Ce înseamnă să faci voluntariat pentru presa românească din diaspora, mai ales pe o perioadă atât de lungă?

Kasandra Kalmann Năsăudean: Succesul, indiferent de intensitatea sau de complexitatea lui, este ceva ce fiecare dintre noi dorim, materializat în lucruri realizabile sau irealizabile. Însă de fiecare dată când ne gândim la succes, în mintea noastră se crează o analogie cu o dorinţă aprinsă: un vis. Este o certitudine faptul că fiecare dintre noi visează şi îşi doreşte să-şi depăşească condiţia actuală. însă cum faci asta, in termeni cât se poate de concreţi şi reali? Simplu: treci la acţiune. Cea mai simplă metodă este crearea unui plan de promovare a propriei persoane. În tine trebuie să investeşti timp, răbdare şi dorinţe realizabile, care în final să ducă la ceea ce tu defineşti ca succes. Nimic nu este greu dacă vrei cu adevărat să ai succes. Şi succesul nu îl poţi dobândi decât prin muncă. Aici intervine voluntariatul. Continuă lectura „Kasandra Kalmann Năsăudean, zece ani de voluntariat în jurnalismul românesc de dincolo de granițe”

Rubrica „Poezia săptămânii” – un an

rubrica-poezia-saptamanii-liber-sa-spun-un-an

Doamnelor și domnilor, după părerea noastră, a realizatorilor acestui site, poezia reprezintă esența sentimentelor omenești și, poate, chiar din acest unic motiv vă propunem spre lectură, POEZIE. Ne-am gândit că ar fi oportun să începem prezentarea cu poeți contemporani și internetul cu rețelele sale de socializare ne-a dat posibilitatea să gândim pe termen lung acest proiect. Am descoperit poeți consacrați, poeți la începuturile lor artistice, oameni talentați care merită o șansă în plus.

Mihai Eminescu afirma că poezia este ,,trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos”, iar Eugène Ionesco spunea despre poeți că ,,sunt inima umanității”. Superbe argumente pentru a prezenta săptămânal câte un poet(ă), pentru că poezia ne dă posibilitatea să visăm, să ne redescoperim în relația cu lumea și cu noi înșine. Și de ce nu am aminti și de Lucian Blaga, care a ajuns la o superbă concluzie: „Poezia este un veşmânt în care ne îmbrăcăm iubirea şi moartea”.
În vâltoarea atâtor subiecte tragice, comice, grotești sau lipsite de importanță, poezia este și va rămâne IUBIRE. Pușa Roth și Costin Tuchilă vă invită la lectură, alături de poetul săptămânii. Continuă lectura „Rubrica „Poezia săptămânii” – un an”

Constantin Tanislav – mișcare, sugestie și culoare

fata-cu-umbrela-c-tanislav

cronica-plastica-liber-sa-spun6În peisajul artistic românesc creația pictorului Constantin Tanislav este singulară prin reprezentare, mișcare, culoare și sugestie. Culorile sale se combină și se recompun în funcție de lumină, de starea privitorului, de idee etc. Sugestia este esența, cred eu, a ultimelor sale creații, iar nuanța de mister persistă în fiecare tușă. De exemplu, o reprezentare a brațului ce se sprijină pe ideea de trup dăruit din culoare, imagine fluidă, emoționantă și constructivă. Continuă lectura „Constantin Tanislav – mișcare, sugestie și culoare”

De Ziua Radioului

aniversare-radio-romania

Radio România – o istorie de 88 de ani, începută în ziua de 1 noiembrie 1928

Anul 1928

Joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17.00, se difuzează oficial prima emisiune a postului Radio România, auzindu-se pentru prima dată apelul: „Aici, București, Radio România”. Emisiunea începe cu discursul profesorului Dragomir Hurmuzescu, președintele Consiliului de Administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică din România, denumirea de până în 1936 a radioului românesc. Profesorul Hurmuzescu insistă asupra rolului extraordinar al radiofoniei în dezvoltarea unei țări și a unui popor: „Radiofonia este de o mare importanță socială, cu mult mai mare decât teatrul, pentru răspândirea culturii și pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă, pătrunzând în coliba cea mai răzleață a săteanului. În curând va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor.”

dragomir hurmuzescu

Dragomir Hurmuzescu

Continuă lectura „De Ziua Radioului”

„Cultura de sâmbătă”, octombrie 2016

cultura de sambata

sigla-revista-revistelor-culturale-liber-sa-spun1A apărut numărul pe octombrie 2016 al  revistei lunare Cultura de sâmbătă, ,,o revistă făcută de un dascăl de filosofie cu elevii lui de ieri și cu cei de azi… și câțiva invitați de excepție…”, așa cum mărturisește într-o discuție, evident virtuală, Ionuț Cristache, profesor de filosofie la Colegiul Național „C. Carabella” din Târgoviște, scriitor. Continuă lectura „„Cultura de sâmbătă”, octombrie 2016”

Din Bucureștiul de altădată: Bucureștiul văzut de Eminescu

mihai-eminescu-jurnalistul

Atunci când scrii despre istoria unui oraş, cauţi şi citeşti documentele vremii, vizitezi muzeele pentru a vedea ce s-a păstrat din memoria acestuia, apoi tablourile, fotografiile, presa, dar şi cărţile unor autori care notează pur şi simplu, care comentează, care aduc un plus de informaţie, de cele mai multe ori subiectivă, despre ceea ce am putea numi portretul Bucureştilor, în cazul nostru.
Păreri pro, păreri contra cu privire la frumuseţea, urâţenia ( de ce, nu ?) unui oraş. Doamnelor şi domnilor, vă spun un lucru simplu şi pe deplin ştiut: aşa se scrie istoria! Căci altfel cum? Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Bucureștiul văzut de Eminescu”

Lansare de carte: „Lumea lui Licuță” de Lică Barbu

coperta lica barbu lumea lui licuta

eveniment liber sa spunBiblioteca Județeană „Panait Istrati” și Asociația Art-Terapie.CES.AU din Brăila organizează sâmbătă, 15 octombrie 2016, ora 10.30, în Sala „Fănuș Neagu” a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” din Brăila (Piața Poligon nr. 4) lansarea cărții Lumea lui Licuță, semnată de prozatorul brăilean Lică Barbu. Invitați: scriitorii Pușa Roth și Costin Tuchilă. Moderator: Camelia Popescu, bibliotecar. Continuă lectura „Lansare de carte: „Lumea lui Licuță” de Lică Barbu”

Din Bucureștiul de altădată: Bucureștii lui Alexandru Odobescu

bucuresti-in-secolul-xvii

Atunci când scrii despre istoria unui oraş, cauţi şi citeşti documentele vremii, vizitezi muzeele pentru a vedea ce s-a păstrat din memoria acestuia, apoi tablourile, fotografiile, presa, dar şi cărţile unor autori care notează pur şi simplu, care comentează, care aduc un plus de informaţie, de cele mai multe ori subiectivă, despre ceea ce am putea numi portretul Bucureştilor, în cazul nostru. Păreri pro, păreri contra cu privire la  frumuseţea, urâţenia (de ce, nu?) unui oraş. Doamnelor şi domnilor, vă spun un lucru simplu şi pe deplin ştiut: aşa se scrie istoria! Căci altfel cum?

În anul 1860, Alexandru Odobescu publică în „Revista Carpaților” o nouă nuvelă istorică, sau scenă istorică cum o numea el, Doamna Chiajna. În același an nuvela apare și în volumul: Scene istorice din cronicile românești: Mihnea Vodă cel Rău; Doamna Chiajna, în a cărui prefață autorul mărturisește: „Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiul și graiul de acolo sau de atunci nu sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv.” Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Bucureștii lui Alexandru Odobescu”

Septembrie, ultima vară sau despre anotimpurile fiecărui om

Victor Charreton Feerie d'automne

simple-intamplari-rubrica-liber-sa-spun31Când am scris despre vara de septembrie, era în noaptea de 13 a anului 2013, noapte în care ploaia îmi ștergea lacrimile, fiindcă lumea mea mică aproape se prăbușise peste mine. Am ajuns în alt septembrie, într-o altă vară scurtă, cu alte gânduri, cu visul pământean de a mă bucură de liniștea lumii. În prima noapte de septembrie mi-am ascultat gândul, am privit cerul și nu știu de ce nu am mai auzit splendidul cor al greierilor. Poate că din locul în care mă aflu acum, greierii orășeni merg mai repede la culcare, sau poate că sunt mai puțini, pentru că oamenii sunt mai mulți.

Continuă lectura „Septembrie, ultima vară sau despre anotimpurile fiecărui om”

Anotimpuri și iubiri

esarfe de senin coperta

cronica literara liber sa spunAura Popa, un nume relativ nou în peisajul poetic actual, atrage atenția prin creația sa cititorilor, iubitorilor de poezie de dragoste. Cum s-a spus de multe ori, poezia este esența sentimentelor omenești, este coarda cea mai sensibilă a trăirilor noastre lumești și spirituale. Pornind de la acest adevăr, Aura Popa creează o poezie sub simbolul iubirii, de aici derivând toate celelalte sentimente, ca într-o simfonie în ton major. Continuă lectura „Anotimpuri și iubiri”