Lasati-ne in pace!

Liber sa spunLASATI-NE IN PACE!

Este prima propozitie pe care le-o adresez celor care nu mai pot de grija Radio Romania. Acest „lasati-ne in pace” ar trebui citit in cheia „lasati-ne sa muncim”. Pentru ca o facem bine, cu bani modesti si fara sa ne intereseze ce fac alte institutii.

Recentul si mediatizatul subiect TVR a antrenat, mai mult sau mai putin voit, si subiectul Radio Romania. Pe care, orice manager din lumea asta l-ar expedia in cateva minute. S-ar uita pe raportul de activitate, ar vedea rezultatele obtinute si performanta dovedite de Radioul Public in cea mai recenta perioada. Ar vedea ca am incheiat anul pe plus, pe un plus mare. Ar vedea ca suntem impartiali si profesionisti. Curiosii sa urmareasca raportul de activitate.

Radio Romania Actualitati este lider de audienta, incontestabil. Orchestrele si corurile Radio Romania obtin succese rasunatoare peste tot unde merg, peste hotare. Studiourile teritoriale sunt, majoritatea, lider de audienta pe regiunea unde emit. Agentia de presa Rador are contracte serioase si ofera informatie de buna calitate. Radio Romania International isi face datoria, onest si cu bani putini, dand informatia corecta si coerenta publicului din afara tarii. Fonoteca Radio Romania este un tezaur national. Intretinut si dezvoltat tot de profesionistii nostri. Si in online am inceput sa deranjam, suntem primii prezenti cu stiri, campanii, suntem vectori de opinie.

Credibilitatea noastra ii deranjeaza pe altii, stiu. Performanta incomodeaza. Faptul ca nu avem probleme financiare (ba mai mult, avem profit, justificam onest banii publici), la fel, deranjeaza mult, de la competitia pe piata interna, pana la manageri esuati sau frustrati, care au dovedit incompetenta in vremurile lor apuse, cand fusesera numiti doar si doar si doar pe criterii politice. Insa le recomand, asa cum am procedat si noi, sa isi focuseze activitatea si sa o transforme intr-una semnificativa.

Recomand, la viitoarele analize despre sumele platite la SNR, sa se ia in calcul nu numai bugetul Radio Romania, ci si suma pe care o plateste. Care e, sensibil, mai mare decat a TVR. Recomand, cand se mai discuta despre 2300 de angajati, o analiza a tuturor compartimentelor Radio Romania si a performantelor: Radio Romania Actualitati – lider incontestabil de audienta, Radio Romania Muzical – post care transmite, in virtutea contractelor internationale, concerte prestigioase ale unor orchestre renumite. Radio Romania Cultural – cel care a „acoperit” nisa culturii, doar ne amintim cu totii ce bocet national a fost cand s-a desfiintat TVR Cultural. Radio Romania International – cel care deruleaza contracte europene si transmite programe valoroase pentru publicul din diaspora. Radio Romania Regional – prin toate posturile sale: Constanta, Iasi, Craiova, Targu Mures, Cluj, Timisoara – aproape toate lider de audienta zonal. Antena Satelor – cu o audienta incredibila, chiar si in mediul rural. Bucuresti FM – un important vector de cultura civica si postul care in cea mai recenta perioada a derulat campanii cetatenesti, ecologiste, sociale. Radio Romania 3Net „Florian Pittis’ – postul de radio/tv care a depasit de cel putin 6 ani barierele comunicarii online, „pionierul” din Romania al presei online. Rador – agentia de presa credibila si serioasa. Teatrul National Radiofonic – cine ii poate contesta valoarea si calitatea produsului? Orchestrele: Orchestra Nationala, Orchestra de Camera, Orchestra Populara, Big Band-ul…pe unde merg, canta cu salile arhipline si reprezinta o importanta carte de vizita a Romaniei peste hotare. Corul Academic si Corul de Copii – va invit, pe toti cei care puneti la indoiala calitatea si valoarea produsului finit, sa veniti la concerte.

In calitate de lider sindical, ii rog pe „aprigii analisti” sa se uite la raportul pret/calitate si la salariile modeste pe care angajatii Radio Romania le au. Fara sa iasa in strada, fara sa faca vreun scandal, ci doar facandu-si, zilnic si onest, datoria.

Va rog sa nu mai aveti dublu discurs, dragi „analisti”: veniti, cunoasteti-ne si lasati bataliile politice si interesele personale. Vorbiti despre cultura, valoare, rezultate, prestigiu? Le avem, le-am castigat prin munca pe toate. Vorbiti despre taxa? Ok, haideti sa vedem daca romanii nu isi doresc cultura, informatie de calitate, institutii care sa aduca profit. Daca nu isi doresc sa fie cetateni europeni informati si consultati in privinta vietii sociale. Cultura si informatia ii fac pe oameni mai puternici, stiu ca se poate dori izolarea lor, ca sa poata fi manipulati.

Radio Romania este un bun national. Cand va mai citesc, unora, bocetul pe blog-uri despre „distrugerea culturii nationale” o sa va aduc aminte ce ati spus despre Radio Romania.

Deci, inca o data. Lasati-ne in pace, sa muncim si sa aducem in continuare performanta!

 

„Orizonturi culturale italo-române”, ianuarie 2013

bernini fontana dei quattro fiumi roma

Gian Lorenzo Bernini, Fântâna celor patru fluvii, Piazza Navona, Roma

revista revistelor culturale rubrica liber sa spunA apărut ediţia din luna ianuarie 2013 a publicaţiei Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni, revistă interculturală bilingvă online, director: Afrodita Carmen Cionchin. Revista este editată de Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române. Promovează dialogul intercultural, cu un interes predilect pentru traducerea literară ca operă de mediere. Proiectul este realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara.

Din numărul pe ianuarie, am selectat:

• Experienţe de traducere. Pentru „democratizarea” actului traductiv

Enrico Terrinoni, profesor la Universitatea din Perugia, aduce în atenţie problema de actualitate a „democratizării” actului traductiv. Acest demers porneşte de la impresia greşită că a traduce trebuie să fie o ecuaţie fixă, de articulat în chip univoc, în căutarea unei versiuni cu autoritate şi definitive a textului original în altă limbă. „O traducere bună trebuie să fie totodată flexibilă şi inflexibilă. Acest lucru permite medierea între culturi şi comunităţi de vorbitori, pentru a depăşi limitele individualităţii şi a atinge noi orizonturi culturale şi literare”. În româneşte de Cerasela Barbone. Citește mai departe.

felicia ristea• „Spazio Italia” la Radio Timişoara. Afrodita Carmen Cionchin în dialog cu Felicia Ristea

„Spazio Italia” de la Radio Timişoara este singura emisiune în limba italiană din ţară care se adresează vorbitorilor de italiană din România. Felicia Ristea, jurnalist şi realizator de emisiuni culturale la Radio Timişoara, ne vorbeşte despre această experienţă interculturală, ca şi despre italienii stabiliţi la noi: „Sunt impresionată de interesul sincer şi profesionist pe care îl are echipa «Spazio Italia» pentru a realiza o emisiune interesantă, antrenantă, informativă, relaxantă. Cum s-a dovedit în istoria Banatului sîntem mai bogaţi cunoscându-ne între noi, învăţând unii de la alţii”. Citește mai departe.

Timisoara catedrala

• Timişoara candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021

Timișoara se pregătește pentru competiția Capitale Europene ale Culturii, care poate determina dezvoltarea și revigorarea orașului prin intermediul culturii. Un prim pas în această direcție l-au făcut timişorenii în 20 decembrie 2012, când în cadrul manifestărilor celebrative şi comemorative dedicate Revoluţiei din 1989 a fost anunțată oficial candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021. Revista noastră se alătură acestui amplu proiect printr-un demers articulat şi continuativ de promovare atât în spaţiul cultural italian, cât şi în cel românesc. Citește mai departe.

orizzonti culturali italo romeni

• Polemică: Dante şi gândirea „politic corectă” de Laszlo Alexandru

Pornind de la acuzaţia lansată de organizaţia „Gherush92”, conform căreia Divina Comedie ar conţine elemente „rasiste, islamofobe şi antisemite”, Laszlo Alexandru realizează o analiză atentă şi obiectivă, arătând că Dante îşi afirmă deschis intenţiile etice: dorinţa de a-şi îndemna cititorii la căutarea fericirii prin mijloace oneste. „Cum e posibil ca intenţiile cu care poetul a pornit la drum să fi eşuat tocmai în contrariul lor? Iar o organizaţie ce activează sub egida ONU îşi poate permite diletantismul intervenţiilor publice gălăgioase, propulsate de incompetenţa lecturilor denaturate?!” Citește mai departe.

• Doi scriitori într-un titlu: Dino Buzzati și Julio Cortázar, „Bestiario”, studiu de Anca-Domnica Ilea

O interesantă paralelă între Dino Buzzati şi Julio Cortázar. Departe de-a fi, ca Buzzati, un „moralist visceral”, scriitorul argentinian e un „intelectualist” incorijibil care a adoptat fără dino-buzzaticomplexe conotatul titlu de Bestiario pentru volumul de povestiri cu care a debutat în 1951. Ciudățenia e că autorului italian „nu i-ar fi dat niciodată prin minte”, deduce Claudio Marabini în postfața volumului buzzatian Bestiario, „să întocmească și să publice un bestiar personal”, culegerea postumă (1991) de „fragmente” și „inedite” fiind „rodul unei fericite intuiții a Almerinei Buzzati”.

Fabulosul se laudă că opune o „născocire” unei „realităţi” ce şi-ar relua netulburată domnia după interludiul „aberant” („tolerat”). O cumpănă a apelor defel nevinovată… căci echivalează, dimpotrivă, pentru „născocitor” cu un soi de autorizaţie tacită de a-şi pasa pe şest toţi demonii personali aproapelui-privitor cuibărit comod într-o poziţie „privilegiată”, amator de senzaţii tari cu linguriţa, savurând, la rându-i, în deplină impunitate ororile ce se abat pe capul acelor „făpturi imaginare”… Astfel dematerializate, ajunse „fictive” (ca atare, julio-cortazar„inofensive”), zisele pulsiuni inavuabile sfârşesc prin a-i da (autorului, dar şi cititorului) iluzia de-a fi „domesticit” însuşi Răul. Aşadar, părinţii, crezând că basmele sunt benefice pentru copii fiindcă ar fi „epurate de urâciunile vieţii”, se leagă singuri la ochi, şi încă cum!

Intuiţia nesuferită de-a nu putea anihila prin simplă „uitare” răbufnește însă în flash-uri, ca o febră recurentă. Filmele de groază – dincolo de orice judecată de valoare estetică –, nu o dată, îşi datorează succesul unui aparent clişeu: chiar la sfârşit, unul din personaje ţine să (se) convingă de statutul de „paranteză” al episodului spăimos într-o viaţă pasămite „fără incident(ţ)e”; după care, spectatorului i se serveşte, fără menajamente, un apropou sugerând repetitivitatea la infinit a grozăviei, nesăbuinţa oricărui optimism. Citește mai departe.

bernini apollo si daphne

Gian Lorenzo Bernini, Apollo și Daphne

• Sculptura lui Gian Lorenzo Bernini între tradiţie şi inovaţie, studiu de George Dan Istrate

Maestrul absolut al barocului, Gian Lorenzo Bernini, deşi născut la Napoli, era profund legat de tradiţia sculpturii toscane şi a marmurei de Carrara, nu doar pentru că o lucra, ci şi pentru că se formase în atelierul tatălui său, Pietro Bernini, toscan emigrat în sudul Italiei în 1584. La fel ca Michelangelo, Bernini a avut şansa de a creşte într-un mediu saturat de sculptură, unde va asimila secretele meseriei de la un profesor care i-a împărtăşit cunoştinţele sale profesionale, propriul tată, ducând mai departe tradiţia pe care a îmbogăţit-o cu noi elemente. Citește mai departe.

Grupaj realizat de Pușa Roth

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

 

Orizonturi culturale italo-române

Federico Faruffini, Cititoare

A apărut numărul pe decembrie al publicaţiei Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni (revistă interculturală bilingvă) din cuprinsul căreia am selectat mai jos titluri cuprinse în ediţia în limba română. Revista este editată de Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române și promovează dialogul intercultural, cu un interes predilect pentru traducerea literară ca operă de mediere. Proiectul este realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara. Miercuri, 5 decembrie 2012, la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara (Bd. Vasile Pârvan nr. 4 A), a fost prezentată revista Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni și a fost lansată cartea recent publicată de directorul Afrodita Carmen Cionchin, Orizzonti culturali italo-romeni: prospettive ed esperienze – Orizonturi culturale italo-române: perspective şi experienţe (Editura Brumar, 2012). Au participat: Stefano Mistretta, Consul General al Italiei la Timişoara; Radu Ţoancă; Gilberto Tiveron; Carmen Rusmir; prof. Claudiu Arieşan; prof. Vasile Docea; Afrodita Cionchin.

Editorial. Un an de „Orizonturi culturale”. Rezultate şi perspective

Acum un an, în decembrie 2011, publicam on-line primul număr al revistei noastre, cu obiectivul programatic de a crea o „punte între două culturi”, prin promovarea cunoaşterii reciproce şi a comunicării între Italia şi România. Au trecut douăsprezece luni de muncă asiduă, cu rezultate pe măsură. Dar dacă privim înspre viitor, ne aşteaptă obiective şi mai solicitante: pentru a le putea îndeplini este absolut indispensabilă colaborarea la nivel instituţional, nu doar individual. O privire de ansamblu asupra realizărilor, dar şi a proiectelor viitoare, ne va ajuta să înţelegem în ce fel. Citește mai departe.

„Parfum de cafea şi de Mitteleuropa”. Riccardo Illy, istoria unei familii, interviu de Afrodita Cionchin şi Giovanni Ruggeri (Traducere din italiană de Afrodita Cionchin)

Există istorii şi destine care par să aibă în patrimoniul lor genetic vocaţia interculturalităţii. Origine, evoluţie, context şi perspective: toate duc, în mod natural, la deschiderea de noi orizonturi şi convergenţa acestora. Aşa este şi istoria familiei Illy, un nume care defineşte deopotrivă un brand de renume internaţional, o marcă de prestigiu pe piaţa cafelei şi nu numai. Aflăm mai multe de la Riccardo Illy, figură de prim-plan în actuala conducere a companiei de familie, cunoscut şi pentru funcţiile sale publice, precum cea de Primar al Triestului şi Preşedinte al Regiunii Friuli Venezia Giulia. Citește mai departe.

Paolo Ceriani: „Timişoara, un mare patrimoniu de salvat”, interviu realizat de Afrodita Carmen Cionchin

«Mica Vienă», bogată în edificii monumentale, şi-a pierdut în timp strălucirea şi vivacitatea, ajungând la o stare de degradare. O recalificare a consistentului patrimoniu arhitectonico-monumental al Timişoarei ar fi extrem de utilă oraşului, inclusiv în vederea candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, având un efect benefic şi asupra economiei din regiune”. O susţine inginerul milanez Paolo Ceriani, expert în restaurare, stabilit la Timişoara de doi ani. Bun cunoscător al oraşului, ne prezintă în acest interviu propria viziune şi experienţă umană şi profesională. Citește mai departe.

Xenia Iordachi Hagiu, „prima poetă din istoria literaturii române”, interviu cu Eugenia Dima realizat de Mauro Barindi

Recenta publicare a versurilor de inspiraţie religioasă compuse în mănăstirea Agapia din Moldova de „shimonahia” Xenia Iordachi Hagiu, adunate în manuscrisul autograf datat 30 iulie 1826 şi conservat în Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, aduce la cunoştinţa specialiştilor şi a publicului opera inedită a unei voci feminine care conjugă credinţa şi poezia într-un limbaj liric surprinzător prin simplitate şi intensitate. Cercetătoarea Eugenia Dima, care a îngrijit ediţia, ne vorbeşte despre semnificaţia acestei importante descoperiri pentru istoria literaturii române. Citește mai departe.

22 decembrie 1989: Radio Timişoara Liberă de Oana Grimacovschi

Timişoara, 22 decembrie 1989. O zi din viaţă, o viaţă cu amintirea zilei. Aflăm de la televizor că dictatorul a fugit, că am învins. Vrem, în sfârşit, să ne spunem povestea, să afle o lume întreagă ce s-a întâmplat la Timişoara. Şi atunci auzim vocea oraşului: „Aici Radio Timişoara liberă. Dragi ascultători, peste câteva momente vom fi prezenţi cu primele informaţii”. Primul post de radio liber din ţară, redus la tăcere ani de zile în perioada comunistă, transmite Revoluţia noastră în direct. O emoţionantă evocare corală cu un material audio din Fonoteca de Aur Radio România Timişoara. Citește mai departe.

Scriitura migrantă din Italia. „Amanet pentru mămici” de Ingrid Beatrice Coman

În Italia a părut recent volumul bilingv Satul fără mămici / Il villaggio senza madri (Rediviva Edizioni, 2012) de Ingrid Beatrice Coman. Cartea cuprinde „zece povestiri care se cereau aşternute pe hârtie. Eu n-am făcut mare lucru – mărturiseşte autoarea. Am încercat doar să ascult, în smerită tăcere, în acele momente sacre ale zilei în care totul tace, totul doarme, şi atunci poţi să auzi, abia abia şoptită, vocea ascunsă şi misterioasă a celor care nu vorbesc niciodată, ci doar trimit în lume freamătul inimii lor, cu speranţa că cineva îl va culege şi îl va povesti.”

Amanet pentru mămici

Ţi-aduci aminte, mamă, era octombrie şi atunci, în ziua când ai trecut pragul, cu o mişcare grăbită şi furtivă, ca un hoţ stângaci care se furişează să iasă nevăzut dintr-o casă străină.

N-ai întors capul să mă mai saluţi o dată, dar am zărit, pe linia blândă a profilului tău, clipirea deasă a genelor care se străduiau din răsputeri să trimită înapoi lacrimile şi am ştiut că acea picătură neplânsă era pentru mine.

Apoi ai dispărut pe uşă, în timp ce cordonul hainei tale rămânea în urmă, precum coada unui animal speriat, şi se mişca într-o parte şi într-alta de parcă ar fi vrut să-şi ia rămas bun. Citește mai departe.

„Am un creier mecanografic”. Versuri de Maurizio Cucchi

Poet, critic literar, traducător şi publicist, Maurizio Cucchi este licenţiat al Universităţii Catolice din Milano, unde s-a născut în 1945. Folosind un limbaj viu şi direct, Cucchi zugrăveşte, fără artificii retorice împovărătoare, detalii ale lumii şi realului ce se reunesc într-o panoramă de ansamblu bună conducătoare de uluire şi miracol. În centrul acesteia se află însuşi omul, trăind simultan în dimensiunea visului şi a concretului. Poezia lui Maurizio Cucchi declanşează premeditat în cititor un sentiment de adeziune la clar-obscurul vieţii, la multiplele ei nuanţe. Prezentare şi traducere de Geo Vasile. Citește mai departe.

În dialog cu poetul Adrian Munteanu, laureatul Premiului Nux 2012, interviu realizat de Afrodita Carmen Cionchin

Poetul Adrian Munteanu este laureatul Premiului Internaţional de Literatură Nux al primei ediţii a Salonului Internaţional al Cărţii de la Milano, care s-a desfăşurat în perioada 26–29 octombrie 2012. Autorul a şapte volume de sonete ne prezintă povestea sonetului în propria viaţă şi scriitură, ca şi legăturile sale cu marii sonetişti italieni: „M-a atras sonetul lui Petrarca. Am intuit că este foarte apropiat de endecasilabul românesc, mai potrivit graţiei şi exprimării afectelor, chiar dacă nu are gravitatea şi reflecţia ceva mai nostalgică prezentă în spiritul românesc generator de sonete.” Citește mai departe.

Consulatul României la Milano, 120 de ani de relaţii diplomatice de George Bologan, Consulul General al României la Milano

În anul jubiliar 2012 al diplomației românești – 150 de ani de când a fost înființat Ministerul Afacerilor Străine de Alexandru Ioan Cuza – Consulatul General al României la Milano aniversează 120 de ani de prezență diplomatică românească în capitala lombardă. La fel ca în prezent, și în 1892 Milano reprezenta un important fief economic și comercial în Europa, fiind, deopotrivă, unul dintre centrele de excelență universitară și culturală. Consulul General al României la Milano, dl. George Bologan, evocă istoricul relaţiilor diplomatice româno-milaneze. Citește mai departe.

Virtuozitate expresivă la Dante: acrostih compus din anafore de Laszlo Alexandru

„Unul din locurile comune ale dezbaterilor literare de odinioară ţinea de «barbaria» stilistică şi «grosolănia» poetică ale lui Dante. Acestora le era contrapusă iscusinţa meşteşugărească a lui Petrarca, foarte abil în mînuirea podoabelor de stil. Însă dacă examinăm cu atenţie versurile Divinei Comedii, putem admira numeroasele ei pasaje de virtuozitate expresivă, pusă în slujba vastităţii semantice şi a excelenţei simbolice”. Laszlo Alexandru o demonstrează prin analiza unei «situaţii artistice» complexe care apare în Cântul XII din Purgatoriu. Citește mai departe.

Arnaldo Spallacci, „Maschi”: probleme de gen şi identitate masculină de conf. univ. dr. Daniel Mara

Cartea Maschi a lui Arnaldo Spallacci a apărut cu puţin timp în urmă la Editura Il Mulino din Bologna. Titlul volumului are un impact puternic, prin utilizarea directă şi simplă a substantivului bărbaţi (maschi). Daniel Mara recenzează acest volum binevenit în peisajul publicistic din domeniul socio-psiho-pedagogic, recomandând traducerea în română, deoarece lectura cărţii ar constitui şi pentru publicul din ţara noastră un prilej de reflecţie consistentă asupra dinamicii identităţii genului masculin, asupra implicaţiilor multiple pe care le are această dinamică asupra întregii societăţi actuale. Citește mai departe.

Antonio Pollaiuolo, Portret de tânără, 1465–1470

Urme de viaţă italiană în Banat (III) de Aurel Cosma Junior

Continuăm proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” prin aportul lui Aurel Cosma Junior. Publicăm partea a treia a studiului Urme de viaţă italiană în Banat (1939). „Pacea de la Passarovitz din 1718 a inaugurat o nouă eră în viaţa Banatului. Biruitorul Principe Sabaudo l-a încredinţat pe contele Mercy cu reorganizarea provinciei. La această muncă grea de reînvigorare şi reconstrucţie economică Italienii şi-au dat larga lor contribuţie. Arhitecţii, industriaşii, comercianţii şi coloniştii italieni stabiliţi în Banat au ridicat o provincie prosperă şi admirată de toată lumea”. Citește mai departe.

Rome Deguergue: două poeme în patru limbi

În noiembrie a fost lansat la Timişoara un volum de poezii multilingv, semnat de poeta franceză Rome Deguergue şi intitulat …de pluies & de saisons… (…despre ploi şi anotimpuri…), Editura Artpress, Timişoara, 2012. Este o culegere de geo-poezie tradusă în 14 limbi ale lumii. Publicăm două dintre poeme, Banc d’Arguin. Arcachon şi Circulation. Fixation, în originalul francez şi în alte trei limbi: franceză, română (traducere de Manolita Dragomir-Filimonescu), italiană (traducere de Concetta Cavallini), maghiară (traducere de Maria Pongracz Popescu). Citește mai departe.

Grupaj realizat de Pușa Roth

Orizonturi culturale italo-române – O revistă şi o carte de dialog intercultural

Miercuri, 5 decembrie 2012, la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” Timişoara (Bd. Vasile Pârvan nr. 4 A) va avea loc evenimentul Orizonturi culturale italo-române – O revistă şi o carte de dialog intercultural.

Cu această ocazie, va fi prezentată revista bilingvă online Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni (www.orizonturiculturale.ro / www.orizzonticulturali.it) şi se va lansa cartea Afroditei Carmen Cionchin, Orizzonti culturali italo-romeni: prospettive ed esperienze – Orizonturi culturale italo-române: perspective şi experienţe (Editura Brumar, 2012). Vor interveni: Stefano Mistretta (Consul General al Italiei la Timişoara), Radu Ţoancă (Primăria Municipiului Timişoara), Gilberto Tiveron (Confindustria Romania Territoriale Timiş), Carmen Rusmir (ZIR), conf. univ. Claudiu Arieşan, conf. univ. Vasile Docea, Afrodita Cionchin (director al revistei). Prezentarea va fi în română, cu traducere italiană.

Organizatori: Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” Timișoara.

Giovanni Boldini, Portretul prințesei Martha Bibescu, 1911

Parteneri: Primăria Municipiului Timişoara, Confindustria Romania Territoriale Timiş, Zoppas Industries Romania, Radio România Timişoara, Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană.