La mijlocul lunii august, Caravana GAUDEAMUS revine la malul mării

afis gaudeamus constanta

eveniment liber sa spunTradiţionala întâlnire dintre carte, valuri de mare, muzică bună şi distracţie de cea mai bună factură, pe care Radio România v-o propune în fiecare an, va avea loc în acest an, în premieră, în Constanţa. Cea de a şasea ediţie estivală a Târgului GAUDEAMUS are loc între 14 şi 18 august 2014, într-un pavilion expoziţional amplasat în vecinătatea City Park Mall (latura orientată către Bulevardul Alexandru Lăpuşneanu), spaţiu accesibil deopotrivă locuitorilor urbei şi turiştilor.

Târgul GAUDEAMUS Constanţa este organizat de Radio România – Centrul Cultural Media Radio România şi Radio România Constanţa – şi închide în acest an seria evenimentelor derulate în cadrul Caravanei GAUDEAMUS.

Deschiderea oficială a ediţiei va avea loc joi, 14 august, la ora 18.00, în acordurile Fanfarei „Muzica Apelor” a S.C. RAJA S.A. Constanţa.

Târgul este deschis zilnic între orele 15.00 şi 23.00, programul de vizitare fiind adaptat contextului şi publicului extrem de diversificat al evenimentului. Astfel, fie că se află în vacanţă, fie în drum spre casă sau la cumpărături, fiecare are o şansă să ajungă la GAUDEAMUS, pentru un alt fel de distracţie. Intrarea este liberă.

city park mall constanta

Dintre numeroasele surprize adaptate sezonului estival, pregătite vizitatorilor de către organizatori şi de cei 22 de participanţi (edituri, distribuitori de carte românească şi străină, asociaţii profesionale şi ale minorităţilor, importatori şi distribuitori de CD-uri şi DVD-uri), le dezvăluim doar pe cele de mai jos. Restul, toţi cei interesaţi sunt invitaţi să le descopere la faţa locului.

• Bestseller-urile verii, de savurat la plajă, în tren sau acasă, în cele câteva zile de vacanţă care au mai rămas;

• Mii de titluri deja consacrate, pentru gusturi dintre cele mai variate, la preţuri imbatabile;

• Cele mai proaspete apariţii editoriale, din diverse domenii, pentru cei care doresc să fie la curent cu ultimele noutăţi chiar şi în vacanţă;

• Tombola GAUDEAMUS, adresată vizitatorilor şi derulată pe baza buletinelor de Vot al Publicului, având ca mare premiu un smartphone Nokia Lumia 520;

• o serie de 10 evenimente editoriale care vor aduce aproape zilnic în faţa publicului câteva dintre cele mai cunoscute personalităţi ale vieţii culturale din această zonă a ţării;

• Concursul „Miss Lectura”, desemnată de către organizatori dintre cele mai frumoase vizitatoare ale târgului.

Cărţile se întorc acasă

Cei care consideră că biblioteca lor a devenit neîncăpătoare, că vor trece ani până când unele dintre cărţile din ea vor mai fi răsfoite, sau că miezul verii este un moment potrivit pentru o faptă bună, sunt invitaţi să aducă volumele care le prisosesc la GAUDEAMUS Constanţa. Multe dintre cărţile acum uitate şi neglijate pot încă să aducă multă bucurie, prin intermediul proiectului Cărţile se întorc acasă, derulat din anul 2010 de către Radio România, la nivel naţional. Principalul obiectiv al proiectului este reorientarea unui important fond de carte la care multe persoane sunt dispuse să renunţe, către biblioteci publice şi şcolare din mediul rural; până acum, peste 86.000 de volume au ajuns pe această cale la cei care şi le doresc dar nu le pot avea altfel. Volumele donate cu prilejul Târgului GAUDEAMUS Constanţa 2014 vor avea ca destinaţie biblioteca Liceului Tehnic „I. C. Brătianu” din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa. Premiile ediţiei 2014 a Târgului GAUDEAMUS Constanţa vor fi decernate luni, 18 august, la ora 18.00, astfel: Trofeele GAUDEAMUS (acordate editurilor – locurile 1, 2 şi 3) şi Cea mai râvnită carte a Târgului, decernate prin Votul Publicului exprimat prin completarea unor chestionare distribuite în rândul vizitatorilor pe întreg parcursul evenimentului; Trofeele Presei, decernate jurnaliştilor pe secţiunile publicaţii, radio şi TV; Premiul Miss Lectura; Marele Premiu al Tombolei GAUDEAMUS. Parteneri: City Park Mall Constanţa, RATC Constanţa, S.C. RAJA S.A. Constanţa Parteneri media: TV Alpha Media, Trustul de Presă Cuget Liber, Dobrogea Nouă, Dobrogea TV, Litoral TV, Observator de Constanţa şi Telegraf Bilanţul final al ediţiei 2014 a Târgului GAUDEAMUS Constanţa va completa palmaresul de excepţie – date fiind condiţiile dificile de piaţă – pe care Caravana GAUDEAMUS l-a înregistrat pe parcursul acestui an, cu prilejul târgurilor organizate la Craiova, Cluj-Napoca şi Oradea: 200 de expozanţi, peste 40.500 de vizitatori şi 117 evenimente editoriale.

Pentru detalii suplimentare privind această ediţie a Târgului GAUDEAMUS Constanţa, vă rugăm să accesaţi website-ul www.gaudeamus.ro, unde sunt disponibile catalogul participanţilor şi programul integral al evenimentelor, sau să vă adresaţi Secretariatului GAUDEAMUS. Persoană de contact: Cornelia Scarlat (tel. 0745 109 648, e-mail cornelia@gaudeamus.ro).

Emanoil Petruț la rubrica „Remember” de Annie Muscă

emanoil petrut

annie musca eterne reveniri in luna august rememberÎn urmă cu treizeci și unu de ani, în 8 august 1983 părăsea această lume actorul Emanoil Petruț, în plină maturitate și putere creatoare (împlinise doar 51 de ani). Un poem scris așa cum obișnuia când avea răgazul, uneori chiar înainte de a intra în scenă, are acest ton parcă premonitoriu:

„Când s-o frânge timpul în mine / O să rămână ceva ce nu-și are începutul / Și nu seamănă cu nimic, / Decât cu șoaptele strigate în șoapte; / Cu visele neamintite în zori, / Cu durerea ce nu se îmbună / Și devine nebună, nebună… / Atunci o să se stingă pământul / Și soarele o să se stingă… / Plopul n-o să-l mai bată vântul, / Iar eu, n-o să-mi aud cuvântul… / De ce oare mi se trage credința dintr-o tindă, / Dintr-o salcie plecată, plângândă, / Dintr-un plop rămas drept către ceruri / Bătut de soare, neaplecat de vânturi? // Poate că aici găsesc liniște și popas / De care furat, îndoit, rănit nu mă las.” (Când s-o frânge timpul în mine).

Emanoil Petruț s-a născut în 8 februarie 1932, la Mărășești, un oraș despre care mulțirubrica remember annie musca revista teatrala radio au aflat doar din cărțile de istorie. Bunicii paterni – Cristina și Toma Petruț – erau odobeșteni din Vrancea și au avut trei copii: două fete și un fecior, Gabriel, tatăl actorului. Bunicii materni – Maria și Anghel Vasiliu – veneau dintr-o localitate de lângă Mărășești și au avut 11 copii, Ecaterina, mama actorului, fiind cea mai mică.

Pe bunicii din partea tatălui nu i-a apucat. Bunicul murise pe front, iar bunica, se pare că îi părăsise. Doar pe bunica Maria Vasiliu a apucat-o. Și ea se stingea când Emanoil avea 10 ani. Părinții actorului, Gabriel Petruț și Ecaterina Vasiliu, s-au căsătorit în 1928 și au cumpărat împreună o căsuță la Mărășești în spatele gării. Au avut 4 copii. Primul, o fetiță născută în 1930, care a murit imediat după naștere, apoi Emanoil – actorul nostru, George, fratele cu doi ani mai mic, și Mariana, născută în 1936, an în care într-una din camerele casei familiei Petruț funcționa Oficul telefonic al Mărășeștilor.

Astăzi, Casa de Cultură din Mărășești poartă numele actorului grație regretatului poet Constantin Ghiniță.

casa_de_cultura_emanoil petrut marasesti

Casa de Cultură „Emanoil Petruț” din Mărășești

În albumul memorial realizat de Alexandru Deșliu, intitulat simplu, Emanoil Petruț, apărut în 2003 la Editura Pallas din Focșani, sunt relatate multe întâmplări de către unicul frate al actorului, nimeni altul decât George Petruț, tatăl lui Tudor Emanoil Petruț, actorul admirat de generația anilor ’80 în filmul Liceenii, alături de Oana Sârbu, Mihai Constantin și de Ștefan Bănică Jr. Astăzi Tudor Petruț – botezat de unchiul său, actorul, în ziua premierei filmului Tudor – și absolvent de IATC, promoția 1990, este regizor și scenarist și trăiește în California de ani mulți. În 1982, Tudor apărea alături de unchiul său în filmul Femeia din Ursa Mare, de Adrian Petringenaru, din distribuția căruia au făcut parte și Florina Cercel, Ioana Crăciunescu și Dorel Vișan. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Filme cu Emanoil Petruț, fragment dintr-un spectacol radiofonic.

Annie Muscă 

„Domnişoara Iulia” sau despre invincibila vulnerabilitate a femeii

teatru radiofonic domnisoara iulia cu delia nartea

Cronica de teatru radiofonic

sigla cronica de teatru radiofonicCât de puternică şi cât de slabă poate fi, în acelaşi timp o femeie!? Cât de lucidă şi cât de influenţabilă? Cât de inteligentă şi cât de umilă? Cum poate iubi şi urî, în acelaşi timp, o femeie? Cum îşi poate pune viaţa în mâinile unui bărbat pe care îl dispreţuieşte?

Şi cât meşteşug, câtă emoţie, câtă dorinţă de întrupare poate avea o actriţă să poată de glas unei astfel de femei? Să-i poată da atâta glas, încât, doar auzindu-l, să-i putem vedea şi chipul, şi trupul… şi în superbie, şi în decădere? Cât talent?

Am ascultat, în ultimele zile ale acestui abia trecut decembrie, Domnişoara Iulia la Radio România Cultural, în regia lui Liviu Lucaci şi Vasile Manta – spectacol translatat de la Teatrul de Comedie –, care a avut premiera la Teatrul Naţional Radiofonic în 2011.

august strindberg delia nartea iulia tnr 2011 revista teatrala radio

M-am bucurat că nu am văzut spectacolul de la teatru, pentru că, poate, mi-ar fi lenevit urechea. Poate că amintirea imaginilor văzute pe scenă ar fi scăzut din tensiunea pe care, aşa, aerul purtând vocile personajelor a avut-o pentru mine. Şi mi-am adus aminte de cuvintele Deliei Nartea – protagonista acestui spectacol –, într-un răspuns însufleţit la o întrebare care viza bogata ei experienţă radiofonică: „Da, m-a ajutat foarte mult, e un alt tip de concentrare, ai textul în față și apropo de susținere vocală, apropo de acel tip de concentrare de a susține până la capăt numai prin glas personajul, este un exercițiu foarte bun pentru actor, mai ales dacă are de a face cu roluri mari, cu roluri importante, pe care nu ai întotdeauna norocul să le faci pe scenă. Pe scenă ești distribuit și în funcție de cum arăți, nu numai pentru ceea ce poți.”

delia nartea

Delia Nartea

Adevărul e că această piesă – modernă, perfect actuală ca mijloace de expresie – a lui August Strindberg nu este neapărat scenică, aproape că nu are potenţial spectacular. Forţa sa, excepţională, este una interioară, de cercetare profundă a celor trei oameni implicaţi într-o relaţie, aş zice acum, de tip concentraţionar. Viaţă sau moarte, tertium non datur. Iuliei, viaţa pe domeniul tatălui îi este cu totul nemulţumitoare, iar atracţia pentru Jean, doar substitutul la îndemână pentru ceea ce universul parental nu îi poate oferi. Moartea, în acest caz, nu este decât consecinţa firească a lipsei oricărei posibilităţi de a alege. Pentru că a pleca în condiţiile impuse de Jean constituie o altfel de moarte: socială, intelectuală, morală şi sufletească. La capătul nopţii petrecute cu Jean, deasupra poveştii despre părinţii ei – o poveste în care nobilul tată nu a avut puterea să-şi ia viaţa –, Iulia va avea puterea să se sinucidă. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Fragment audio-video din spectacol.

Marina Roman

Cu acest articol, Revista Teatrală Radio relansează, așa cum anunțam cu două zile în urmă, o specie publicistică aparte, Cronica de teatru radiofonic, inexistentă în presa de astăzi. Alte detalii: Cronica de teatru radiofonic.

Cronica de teatru radiofonic

cronica de teatru radiofonic in revista teatrala radio

Revista Teatrală Radio va relansa o specie publicistică absentă de multă vreme din peisajul presei românești: Cronica de teatru radiofonic.

Dacă răsfoiți colecțiile marilor reviste, veți observa că nu e chiar multă vreme de când emisiunile Radio se bucurau de consemnări și analize publicistice. Trei decenii vi se pare mult? Pentru unii, e drept, înseamnă o veșnicie… Încă prin anii ’80, „România literară”, revista Uniunii Scriitorilor din România, pe care nu o mai găseai dacă joia, în ziua apariției, nu ajungeai dimineața la chioșcul de ziare, avea rubrica Radio. Titulara acestei rubrici, multă vreme, a fost criticul Antoaneta Tănăsescu (1941–2013), în cadrul rubricii fiind discutate cu predilecție premierele Teatrului Radiofonic și emisiunile literare.

Îmi amintesc că și în alte publicații ale vremii apăreau cronici de teatru radiofonic, obicei aproape pierdut după 1990, când specia, dacă n-a dispărut cu totul, nu a mai fost cultivată decât sporadic (de exemplu, în revista „Teatrul azi” și în ziarul „Cronica Română”). Motivele nu trebuie căutate prea mult, dar mă îndoiesc serios că un cititor al gazetelor culturale de azi, câte mai sunt, sau al site-urilor culturale, tot mai multe, nu ar fi interesat de opiniile referitoare la piesele Teatrului Național Radiofonic. La fel cum ideea care se vehicula în aceste două decenii de după 1990, că teatrul radiofonic nu se mai ascultă, că vremea lui de glorie a apus azi, în epoca dominată de imagine, că e „de pe vremea bunicilor” care ascultau la difuzor, s-a dovedit a fi cât se poate de falsă. Dovada e chiar audiența pe care o au piesele de teatru difuzate pe posturile Radio România, interesul pentru programele noastre și popularitatea de care se bucură audițiile cu public de la Majestic, organizate de Redacția Teatru a Societății Române de Radiodifuziune.

revista-teatrala-radio-redactia-teatru-romania-cultural liber sa spun

Așa încât cred că e de datoria noastră să relansăm în Revista Teatrală Radio Cronica de teatru radiofonic, referitoare atât la spectacolele în premieră, difuzate astăzi, dar și la spectacole difuzate în reluare pe posturile Radio România.

Cât de curând, așadar, Cronica de teatru radiofonic în Revista Teatrală Radio.

Costin Tuchilă

Citește Revista Teatrală Radio.

Concert de gală la Sala Radio: Centenar Maria Tănase

maria tanase

eveniment liber sa spunA fost supranumită de către istoricul Nicolae Iorga „pasărea măiastră” a folclorului românesc şi a fost adesea considerată o „Edith Piaf a României”: MARIA TĂNASE.

În această toamnă s-au împlinitc o sută de ani de când, pe 25 septembrie 1913, se năştea la Bucureşti celebra artistă, moment care nu putea trece neobservat în stagiunea Sălii Radio. Duminică, 13 octombrie 2013, la ora 17.00, pe scena bucureşteană, sub titlul Centenar Maria Tănase, se va desfăşura o gală dedicată marii cântărețe, concert susţinut de Orchestra de Muzică Populară Radio, sub bagheta dirijorului Adrian Grigoraş.

Va fi evocată personalitatea puternică a unei interprete cu o voce inconfundabilă şi o carismă deosebită, care trecea rampa scenei, un artist complet, care s-a dăruit publicului prin cântece şi doine, melodii populare culese de la ţărani, cântece de pahar, romanţe, muzică uşoară, cuplete şi jazz. Puţini sunt poate cei care ştiu că Maria Tănase a jucat în filme, teatru şi comedii muzicale.

maria tanase centenar

Programul evenimentului prezentat de Orchestra de Muzică Populară Radio a fost conceput astfel încât publicul să se bucure de oameni ai scenei şi momente în directă legătura cu viaţa şi cariera Mariei Tănase. Spectatorii se vor întâlni cu artişti care au cunoscut-o pe Maria Tănase şi care vor evoca amintiri despre aceasta şi cu muzicieni care au dus mai departe tradiţia cântecelor interpretate de „pasărea măiastră”. Lucrările pe care le veţi asculta au făcut parte din repertoriul său. Printre cei care vor păşi pe scenă se numără: Maria Dragomiroiu, Dumitru Zamfira, Maria Butaciu, Lia Lungu, Rodica Anghelescu, Ionuţ Sidău, Ovidiu Homorodean, Emilia Dorobanţu, Florin Boita, Ancuţa Corlăţan, Andreea Feraru, Ileana Constantinescu (care a fost elevă a Mariei Tănase). Invitaţi speciali: Margareta Pâslaru, Temistocle Popa.

Evenimentul va fi prezentat de actriţa Nataşa Raab. Programul serii va include şi o frumoasă evocare a artistei prin proiecţii ale unor fragmente de interviuri.

Legătura dintre Radio şi Maria Tănase nu este de altfel una întâmplătoare: artista a imprimat mai multe piese la postul public de radio şi unul dintre evenimentele importante ale Societăţii Române de Radiodifuziune la care a participat este inaugurarea fundației noii clădiri a instituţiei – 28 octombrie 1946 – când a interpretat câteva cântece românești de mare popularitate.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în Magazinele Inmedio semnalizate “Bilete.ro”, în Magazinele Germanos şi la Casa de Bilete a Sălii Radio.

Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.  

 

Editura Casa Radio la Târgul de Carte Gaudeamus 2012: autori-cult, înregistrări unice

Şi în acest an, la Editura Casa Radio „marile voci dau cortina la o parte” cu prilejul marelui spectacol al cărţii, organizat de Societatea Română de Radiodifuziune. Noile noastre apariţii editoriale – menite să restituie cele mai inspirate momente din creaţia radiofonică românească de ieri şi de azi – vă aşteaptă la standul Radio România, unde vor avea loc lansările celor mai recente titluri de carte sonoră, pe care avem privilegiul de a le oferi tuturor categoriilor de public. Vă invităm să descoperim împreună comorile mereu surprinzătoare ale arhivelor noastre unice!

Joi, 22 noiembrie 2012, ora 12.00:

Prezentarea celor mai noi titluri din colecţiile de audiobook dedicate celor mici „RADIO-PRICHINDEL”, în formula noastră inovativă de roman grafic&audio – dramatizările radiofonice ale unor cărţi de neuitat, ce au sedus generaţii la rând de auditori, sunt acum accesibile – în variante de benzi desenate datorate unor artişti din generaţii diferite:

• Charles Dickens, David Copperfield (în adaptarea dramaturgului Horia Lovinescu, înregistrare din 1954, cu: Silvia Chicoș, Costache Antoniu, Dinu Ianculescu…; BD: Puiu Manu). Ediţie jubiliară dedicată „Bicentenarului Dickens”;

• Homer, Peripeţiile lui Ulise (în adaptarea scriitorului Felix Aderca, înregistrare din 1954, cu: George Vraca, Dina și Tanți Cocea, Gh.Ciprian…; BD: Puiu Manu &Alexandru Ciubotariu);

• Alphonse Daudet, Tartarin din Tarascon (primul serial radiofonic românesc realizat de Octavian Sava şi Alexandru Otti în 1951, cu: N.Gărdescu, Ion Lucian, Radu Beligan, N. Stroe, Gr.Vasiliu-Birlic…; BD: Lavinia Trifan Pop)

și

• „NOAPTE BUNĂ, COPII”, vol. 11-12, seria „Mari scriitori povestind celor mici” într-o versiune-surpriză: CD+poster de colorat, semnat de Ciubi!

Cuceritoare adaptări radiofonice, semnate de Mihai Jemăneanu, regizorul artistic al emisiunii „Noapte bună, copii” (el însuşi scriitor pentru cei mici) ale unor minunate poveşti şi povestiri din literatura universală (de la Perrault, Andersen, Fraţii Grimm, la Tolstoi, Kipling, Čapek, Gianni Rodari, Villafañe ş.a.. ). Înregistrări 1959-1965, cu: Mircea Albulescu, Fory Etterle, Silvia Chicoş, Octavian Cotescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila…

La întâlnirea cu jocuri şi desene vor participa: Alexandrina Halic, Puiu Manu, Lavinia Trifan Pop şi Alexandru Ciubotariu – „Ciubi“(coordonatorul noii serii „Radio-Prichindel şi ilustratorul colecţiei „Noapte bună, copii), un grup de copii de la Colegiul Mihai Eminescu îndrumaţi de învăţătoarea Florentina Chifu.

Moderator: Ligia Necula (Radio România Cultural).

Mai multe informaţii: www.edituracasaradio.ro

Colind nou, cu Gheorghe Turda


Am onoarea sa va anunt ca maestrul Gheorghe Turda va veni maine sa faca o filmare in Radio, pentru emisiunea speciala de sambata, „Liber sa spun”. Ne va aduce cel mai nou colind al sau si va fi alaturi de noi, ca roman adevarat.
Sunt trista, tocmai de aceea simt nevoia sa ma raportez la romani adevarati.

Pregatiri, „Liber sa spun”, 11 decembrie

Liber sa spunAstazi am filmat pentru editia „Liber sa spun” din 11 decembrie, cand vom incerca sa „patrundem” in minunata dar agitata lume a stirilor. Asta pentru ca, dintre cei doi invitati, unul va fi la lucru sambata, respectiv la Antena3. Ca atare, am invitat-o la Radio pe Madalina Puscalau, o fosta colega a noastra. Este o persoana deosebit de vesela, comunicativa si foarte bine pregatita (practica jurnalism de la 14 ani). Cu ocazia asta s-a intalnit si cu celalalt invitat de sambata, care va fi prezent in studio: Cristian Nita – sef de tura, Camera Stirilor. Amintiri frumoase, schimb de impresii despre ce ti se poate intampla in direct la stiri, cum te descurci cand in timpul unui jurnal, apare alt subiect. Cum e cand ai „voci” in casca. Si tot asa…”Liber sa spun” – o emisiune cu si despre jurnalisti la Radio3Net „Florian Pittis”. Va dau cateva dintre fotografii si le multumesc colegilor Gabi Crisan si Adi Jumuga pentru ajutor. Enjoy!