Festivalul Internațional „Orașul și Literatura”

orasul si literatura

eveniment liber sa spunÎn perioada 4–7 februarie 2016, la sediul Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, București) se va desfășura prima ediție a Festivalului Internațional „Orașul și Literatura”. Evenimentul urmărește promovarea prozei contemporane în spațiul public. Participă scriitorii Radu Aldulescu, Cristina Andrei, George C. Dumitru, Cristian Fulaș, Bogdan Ghiu, Nora Iuga, Cosmin Perța, Petru Istrate, Andreea Răsuceanu, Octavian Soviany, Anca Vieru și Bogdan Suceavă (România), Margo Rejmer și Bogumil Luft (Polonia), și Christian Haller (Elveția).

Invitați speciali ai festivalului sunt actorul Marcel Iureș, care va prezenta una dintre serile festivalului și fotograful Andrei Păcuraru, care va expune o serie de portrete ale autorilor prezenți. Continuă lectura „Festivalul Internațional „Orașul și Literatura””

Festivalul „Enescu” 1961 şi Legendele Radioului românesc la Humanitas Kretzulescu

premiere discografice casa radio lansare kretzulescu

eveniment liber sa spun18 septembrie 1961, ora 20, a doua ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu”… Într-o Sală Mare a Palatului nu de mult inaugurată, publicul bucureştean, avid de „normalitate” într-un regim de dictatură, urmărea uimitoarea demonstraţie de măiestrie artistică a unuia din cei mai mari violonişti ai lumii: Henryk Szeryng, care izbutea performanţa inegalabilă de a cânta în aceeaşi seară 3 mari concerte ale repertoriului violonistic semnate Bach, Brahms, Beethoven…

Miercuri, 18 septembrie 2013, ora 17.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din București, Editura Casa Radio, care şi-a obişnuit deja publicul cu revelaţiile Arhivelor Radio România, prin noua sa apariţie discografică: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia 1961, un album cu 10 discuri-cronică, face posibile asemenea mereu surprinzătoare conjuncţii peste vremuri.

editura-casa-radio-festival-enescuMarile concerte ale celei de-a doua ediţii a Festivalului sunt reunite într-un CD-box cu 10 discuri, prilejuind (re)descoperirea unor interpreţi legendari, precum Aldo Ciccolini, Sviatoslav Richter sau Henryk Szeryng, aflaţi în vârful carierei lor internaţionale, a unor mari discuri cronica festival enescu editia 1961maeştri ai baghetei ca Lorin Maazel, Ghenadi Rojdestvenski, George Georgescu… „Magia” serilor de concerte din perioada 9–18 septembrie 1961 va putea fi azi împărtăşită de noile generaţii de ascultători, de toţi iubitorii muzicii, datorită înregistrărilor live realizate de Radio România, acelaşi constant partener al Festivalului.

Iar în această toamnă bucureşteană, aflată sub semnul sărbătorilor culturale, Editura Casa Radio continuă seria restituirilor discografice esenţiale din Fonoteca Radio, propunând o nouă colecţie: „Radiolegende”– maeştrii muzicii româneşti în înregistrări istorice.

Colecţia „Radiolegende” constituie omagiul pe care Radioul public, la aniversarea a 85 de ani de existenţă, îl aduce „părinţilor fondatori” ai programului şi formaţiilor sale muzicale, prin editarea albumelor: Theodor Rogalski, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri. Aceşti mari creatori, cărora şcoala muzicală românească le datorează intrarea în modernitate, s-au investit cu generozitate, de-a lungul întregii lor cariere artistice,radiolegende muzica romaneasca şi într-o operă de construcţie instituţională, punând temeiurile Radiodifuziunii naţionale care, iată, ne oferă astăzi, în premieră absolută, discurile-portret de compozitor şi interpret ale maeştrilor.

Tot în „Radiolegende” şi-au găsit locul şi două mult aşteptate albume dedicate artei unor interpreţi neîndoios „legendari”: violoncelistul de renume mondial, Radu Aldulescu, care, de la debutul cu Orchestra Radio, ne-a lăsat, până la plecarea din ţară, un număr însemnat de valoroase înregistrări radiofonice (în mare parte rămase până acum inedite) şi inegalabila pianistă Maria Fotino, solistă şi sunetist la Radio România mai bine de două decenii.

festivalul enescu 1961 inregistrari cronica radiolegende maestrii muzicii romanesti

Astfel, regăsirea marilor momente artistice ale Bucureştiului muzical al deceniilor al șaselea şi al șaptelea din secolul trecut devine posibilă pentru melomanii din toate generaţiile printr-un demers susţinut de valorificare a patrimoniului arhivistic al Radioului public, în mereu înnoite formule editoriale.

Vă invităm, miercuri, 18 septembrie a.c., ora 17, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu, să ne fiţi alături la aceste mari întâlniri cu muzica şi maeştrii săi din toate timpurile! Participă: Olga Grigorescu, Ilinca Dumitrescu, Laura Manolache, Cristina Comandaşu, Costin Tuchilă. Moderator: Tiberiu Comandaşu, redactor muzical, Editura Casa Radio. 

Detalii pe www.edituracasaradio.ro

Vezi și Scrisoare pentru melomani

Noutăţi discografice din Arhivele Radio la Bibliocity

inregistrari istorice casa radio

eveniment liber sa spunFestivalul Bibliocity, organizat de Biblioteca Metropolitană Bucureşti în cadrul programului „Zilele Bucureştiului”, prilejuieşte melomanilor din toate generaţiile o întâlnire cu marile momente artistice ale Bucureştiului muzical din deceniile al șaselea și al șaptelea.

Asemenea fericite conjuncţii peste vremuri sunt posibile prin demersul Editurii sigla casa radioCasa Radio de repunere în circulaţie a tezaurului din Arhivele Radioului public – în mereu înnoite formule editoriale! – , aducând înregistrările de ieri la exigenţele publicului de azi.

Astfel, în această toamnă bucureşteană, sub semnul sărbătorilor culturale, Editura Casa Radio propune noi restituiri discografice esenţiale din Fonoteca Radio: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia 1961, în 10 discuri-cronică (CDbox) şi 6 albume în colecţia inaugurală „Radiolegende” – maeştrii sigla bmbmuzicii româneşti în înregistrări istorice, pe care le prezintă în premieră publicului prezent la întâlnirea de luni, 16 septembrie 2013, ora 17.00, de la Biblioteca Metropolitană București, Sala Mircea Eliade (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Noile apariții discografice vor fi prezentate de Ilinca Dumitrescu, Olga Grigorescu, Laura Manolache, Valeriu Râpeanu. Moderator: Costin Tuchilă. Moment muzical live: soprana Georgeta Stoleriu și pianista Ilinca Dumitrescu, care vor interpreta câteva dintre Cântecele lui Mihail Jora. Intrarea liberă.

Marile concerte ale celei de-a doua ediţii a Festivalului „George Enescu” sunt reunite într-un CD-box cu 10 discuri, prilejuind (re)descoperirea unor interpreţi legendari, precum Aldo Ciccolini, Sviatoslav Richter sau Henryk Szeryng, aflaţi în vârful carierei lor internaţionale, sau a unor mari maeştri ai baghetei ca Lorin Maazel, Ghenadi Rojdestvenski, George Georgescu, Iosif Conta. Magia serilor de concerte din perioada 9–18 septembrie 1961 va putea fi azi împărtăşită de noile generaţii de ascultători, de toţi melomanii, datorită înregistrărilor live realizate de Radio România, acelaşi constant partener al Festivalului.

festivalul-enescu-1961-inregistrari-cronica-radiolegende-maestrii-muzicii-romanesti

Noua colecţie „Radiolegende” constituie omagiul pe care Radioul public, la aniversarea a 85 de ani de existenţă, îl aduce „părinţilor fondatori” ai programului şi formaţiilor sale muzicale, prin editarea albumelor: Theodor Rogalski, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri. Aceşti mari creatori, cărora şcoala muzicală românească le datorează intrarea în modernitate s-au investit cu generozitate, de-a lungul întregii lor cariere artistice, şi într-o operă de construcţie instituţională, punând temeiurile Radiodifuziunii naţionale care, iată, ne oferă astăzi, în premieră absolută discurile-portret de compozitor şi interpret ale maeştrilor.

Tot în „Radiolegende” şi-au găsit locul şi două mult aşteptate albume dedicate artei unor interpreţi neîndoios „legendari”: violoncelistul de renume mondial, Radu Aldulescu, care, de la debutul cu Orchestra Radio, ne-a lăsat, până la plecarea din ţară, un număr însemnat de valoroase înregistrări radiofonice (în mare parte rămase până acum inedite) şi inegalabila pianistă Maria Fotino, solistă şi sunetist la Radio România mai bine de două decenii.

editura casa radio inregistrari istorice muzica clasica

Ilinca Dumitrescu a fost ultima discipolă a lui Mihail Jora. Compozitorul i-a dedicat cele 13 Preludii op. 42, Sonatina op. 44 şi Caietele II şi III de Poze şi pozne, de asemenea cuprinse în noul dublu CD apărut la Editura Casa Radio. În 1991, cu ocazia centenarului maestrului, primul director muzical al Radiodifuziunii şi creator al Orchestrei Radio, Ilinca Dumitrescu a interpretat – pentru prima oară – integrala lucrărilor pentru pian (la Ateneul Român şi Studioul de Concerte Radio) şi a primit Premiul Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor muzicali din România pentru activitatea pianistică şi muzicologică legată de această sărbătorire. Cu volumul Mihail Jora – Studii şi documente a obţinut, în 1995, cea mai înaltă distincţie culturală din România, Premiul Academiei Române. În 2006, a obţinut titlul de Doctor la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, cu calificativul maxim „Summa cum laude”, susţinând teza Mihail Jora – Creaţia pentru pian şi scriitura pianistică.

Vă invităm să împărtăşiţi cu noi bucuria acestor întâlniri privilegiate cu maeştrii muzicii româneşti şi universale.

Detalii: www.edituracasaradio.ro

http://libersaspun.3netmedia.ro/rezumate/premiere-discografice-absolute-din-arhivele-radio-romania/

Premiere discografice absolute din Arhivele Radio România

editura casa radio inregistrari istorice muzica clasica

editura casa radio festival enescu

eveniment liber sa spunŞi în acest an, Editura Casa Radio propune melomanilor restituiri discografice esenţiale din Arhivele Radio România: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia 1961, în 10 discuri-cronică (CD-box) şi 6 albume în noua colecţie „Radiolegende” – maeştrii muzicii româneşti în înregistrări istorice.

discuri cronica festival enescu editia 1961Marile concerte ale celei de-a doua ediţii a Festivalului sunt reunite într-un CD-box cu 10 discuri, prilejuind (re)descoperirea unor interpreţi legendari, precum Aldo Ciccolini, Sviatoslav Richter sau Henryk Szeryng, aflaţi în vârful carierei lor internaţionale, sau a unor mari maeştri ai baghetei ca Lorin Maazel, Ghenadi Rojdestvenski, George Georgescu… Magia serilor de concerte din perioada 9–18 septembrie 1961 va putea fi azi împărtăşită de noile generaţii de ascultători, de toți melomanii, datorită înregistrărilor live realizate de Radio România, acelaşi constant partener al Festivalului.

Noua colecţie „Radiolegende” constituie omagiul pe care Radioul public, la aniversarea a 85 de ani de existenţă, îl aduce „părinţilor fondatori” ai programului şi formaţiilor sale muzicale, prin editarea albumelor: Theodor Rogalski, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri. Acești mari creatori, cărora școala muzicală românească le datorează intrarea în modernitate, s-au investit cu generozitate, de-a lungul întregii lor cariere artistice, și într-o operă de construcţie instituţională, punând temeiurile radiolegende muzica romaneascaRadiodifuziunii naţionale care, iată, ne oferă astăzi, în premieră absolută discurile-portret de compozitor şi interpret ale maeştrilor.

Tot în „Radiolegende” şi-au găsit locul şi două mult aşteptate albume dedicate artei unor interpreţi neîndoios „legendari”: violoncelistul de renume mondial, Radu Aldulescu, care, de la debutul cu Orchestra Radio, ne-a lăsat, până la plecarea din ţară, un număr însemnat de valoroase înregistrări radiofonice (în mare parte rămase până acum inedite) şi inegalabila pianistă Maria Fotino, solistă şi sunetist la Radio România mai bine de două decenii.

Asemenea întâlniri peste vremuri devin posibile prin investigarea necontenită a inestimabilelor Arhive ale Radioului public, căruia i se datorează înregistrarea, conservarea şi acum repunerea în circulaţie a acestui tezaur unic într-o formulă editorială adecvată exigențelor contemporaneității.

festivalul enescu 1961 inregistrari cronica radiolegende maestrii muzicii romanesti

Noile apariții discografice sunt disponibile pe toată durata Festivalului la preţul de 55 lei/ 10CD-box şi între 16–23 lei albumele (simplu/dublu CD) din colecţia „Radiolegende” în toate locaţiile din Bucureşti, precum şi prin comenzi pe http://www.edituracasaradio.ro/ (până la epuizarea stocului).

liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu

„Vagul, inexplicabilul, misterul, extazul”: Debussy 150. Interpretări istorice din Arhivele Radio România

claude debussy 150 ani de la nastere eveniment discografic

eveniment liber sa spunAlbumul-eveniment produs de Editura Casa Radio vine să încheie Anul Internaţional Debussy propunând un original florilegiu componistic din creaţia marelui muzician francez, constituit din înregistrări-document din patrimoniul arhivistic al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Opusuri camerale de referinţă semnate de inovativul compozitor Claude Debussy, celebrat în 2012 de UNESCO la împlinirea a 150 de ani de la naştere, sunt redate – pentru prima dată pe CD! – în performanţe de neuitat, datorate unor artişti care au marcat scena românească şi internaţională de-a lungul timpului. Astfel, melomani din toate generaţiile pot (re)asculta sonatele pentru vioară şi pian, pentru violoncel şi pian, pentru flaut, violă şi harpă, pagini din preludiile pentru pian…, în interpretarea unor instrumentişti precum violonistul Ion Voicu, violoncelistul Radu Aldulescu, flautistul Vasile Jianu, pianiştii Maria Fotino, Carlo Zecchi, Silvia Şerbescu, Albert Guttman… sau pot aprecia inegalabila voce a lui Valentin Teodorian într-o înregistrare rară (acompaniat la pian de Lisette Georgescu).

debussy 150 album discografic lansare casa radio

Albumul aniversar al Editurii Casa Radio Debussy 150: Interpretări istorice din Arhivele Radio România prilejuieşte nu numai aprofundarea creaţiei unui compozitor dar şi (re)descoperirea artei unor solişti de excepţie, aduşi azi în atenţia publicului prin valorificarea înregistrărilor radiofonice din deceniile 6 şi 7.

„Lumea armoniilor debussyste s-a îndepărtat de soluţiile tonale clasice, devenind cu totul personală prin topirea creatoare a unor sugestii din muzica extrem orientală, gama în tonuri, pentatonia, sau, din tradiţiile muzicii franceze, modalismul. Combinaţiile sale instrumentale sunt suple, transparente, fin colorate, ideile sale melodice se risipesc armonios în spaţiu, nu afirmă ritos, ci evocă, nuanţele sunt foarte importante.

Interpretarea muzicii lui Claude Debussy implică astfel cunoaşterea unui stil deosebit de cel romantic german, mai familiar de obicei interpreţilor, solicitând un grad ridicat de cultură şi simţire, eleganţă şi rafinament”, notează în broşura însoţitoare a CD-ului muzicologul Olga Grigorescu, binecunoscut realizator de emisiuni la Radio România Muzical .

„Vagul, inexplicabilul, misterul, extazul”, ce caracterizează această „muzică a plasticităţii şi a culorilor” vă vor cuceri la fiecare nouă audiţie a „interpretărilor istorice” oferite de o apariţie discografică antologică.

coperta disc debussy sonatePrezentarea în premieră a CD-ului Debussy 150 va avea loc joi, 20 decembrie 2012, la ora 18, la Librăria Humanitas Kretzulescu, la Joia Linguriţelor Muzicale.

Participă: Madeleine Voicu, Grigore Constantinescu, Liana Şerbescu, Olga Grigorescu. Moderator: Tiberiu Comandaşu, redactor muzical Editura Casa Radio.

Toate artele cuvântului

Miercuri, 28 noiembrie 2012, ora 18.00, la Uniunea Scriitorilor din România, Sala Oglinzilor, Calea Victoriei 115, Bucureşti, în cadrul programului „Scriitorii la ei acasă / Scriitori pe Calea Victoriei”, va avea loc evenimentul intitulat Toate artele cuvântului. Invitaţi: Gabriel Dimisianu (critică, memorialistică), Ioana Nicolaie (poezie), Irina Horea (traduceri), Horia Gârbea (dramaturgie), Marian Drăghici (poezie) şi Radu Aldulescu (proză). Introducere: Mihai Zamfir. Moderator: scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, secţia Poezie. Selecţia scriitoriilor invitaţi este asumată de criticul literar Nicolae Manolescu, directorul revistei „România literară” şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Evenimentul este realizat de Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul financiar al Guvernului României. Coproducător: Radio România Cultural. „Este ultima secvenţă a proiectului iniţiat de Uniunea Scriitorilor, în care sunt invitaţi scriitori ce reprezintă genuri literare diferite, din generaţii şi geografii literare diferite, care au dovedit prin operele lor că au şi priză la public, şi la critica literară. Va fi o seară, cum îmi place deseori să o spun, fastuoasă, de care se vor bucura atât cei ce vor veni în Sala Oglinzilor a Casei Monteoru-Catargi, cât şi de Sărbători, ascultătorii Radio România Cultural, care va înregistra evenimentul pentru Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune”, a declarat Dan Mircea Cipariu.

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu (n. 29 iunie 1954, Bucureşti) a debutat în 1993, la Editura Albatros, cu romanul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România (ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2008). A mai publicat romanele: Amantul Colivăresei (ediţia I, Editura Nemira, 1996; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2006); Îngerul încălecat (Editura Phoenix, 1997; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2011); Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare (ediţia I, Editura Nemira, 1998; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2007); Proorocii Ierusalimului (ediţia I, Editura Publicaţiilor pentru Străinatate, 2004; ediţia a II-a, Editura Corint, 2006; ediţia a III-a, Editura Cartea Românească, 2009; e-book, 2011; ediţia a IV-a, Editura Polirom, 2012); Mirii nemuririi (Editura Cartea Românească, 2006, Premiul pentru proză „Ion Creangă” al Academiei Române). În anul 2009 a răspuns unei provocări literare insolite şi a scris, după o atentă documentare, tulburătorul roman-vérité Ana Maria şi îngerii (Editura Cartea Românească, 2010). În 2012 a publicat romanul Cronicile genocidului. A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia, 1998.

Marian Drăghici

Marian Drăghici s-a născut la 25 februarie 1953 în localitatea Osica de Sus, judeţul Olt. Este un cunoscut poet şi jurnalist român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este redactor-şef adjunct la revista „Viaţa Românească” şi publicist la mai multe reviste. În 1988, îi apare la Cartea Românească volumul Despre arta poetică (titlul inițial, Descriere după altă natură, a fost respins de cenzură). Au urmat volumele: Partida de biliard din pădurea rusească, Ed. Eminescu, 1995; Lunetistul, Ed. Pontica, 1996; Lunetistul & cocoșul de tablă, Ed. Cartea Românească, 1996; HARRUM cartea ratării, cu postfață (Romanticul în postmodernism de Al. Cistelecan), Ed. Vinea, 2001; Licht, langsam…/ Lumină, încet… – Aus dem Rumänischen von Florica Madritsch Marin. Gedichte. Edition Zwei, Klagenfurt: Wieser Verlag, 2004; Negresa, Ed. Vinea, 2005. A fost distins cu premiile: Premiul revistei „Steaua” la Festivalul „Lucian Blaga” (1980); Premiul „Ramuri” (1985, 2004); Premiul revistei „Tomis” și al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România. (1989, 1996); Premiul Frontiera Poesis (1997); Premiul revistei „Convorbiri literare” (2004); Premiul Național pentru Poezie Serile la Brădiceni (2006), Premiul Virgil Mazilescu (2009); Premiul revistei „Argeș” (2010).

Gabriel Dimisianu

Gabriel Dimisianu s-a născut la Brăila, la 25 ianuarie 1936. A urmat Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, secţia limba şi literatura română (licenţă în 1958). A lucrat în redacţiile revistelor „Gazeta literară”, „Amfiteatru”, „România literară”. A debutat în publicistica literară în 1958 şi editorial în 1966 cu volumul Schiţe de critică. Au urmat volumele: Prozatori de azi (1970), Valori actuale (1974), Nouă prozatori (1977), Opinii literare (1978), Lecturi libere (1983), Introducere în opera lui Constantin Negruzzi (1984, ediţia a II-a, 2007), Subiecte (1987), Repere (1990), Clasici români din secolele XIX si XX (1996), Lumea criticului (2000), Amintiri şi portrete literare (2003, ediţia a II-a în 2004), Fragmente contemporane (2004). A obţinut premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor (de trei ori), Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Este laureat al Premiului Naţional de Literatură (2011), oferit de USR.

Horia Gârbea

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În prezent, vicepreşedintele Institutului Cultural Român. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. După 1989 a avut o activitate intensă de publicist si autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară si teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A. P. Cehov, Dario Fo, Marivaux etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atît în România cît și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul Căderea Bastiliei a fost distins cu trei premii nationale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol. IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 2003 este Președintele Asociației Scriitorilor București, filială a Uniunii Scriitorilor din România. Din 2005 este membru al Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Irina Horea

Irina Horea (n. 1956) a absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti (secţia Engleză-Germană). Din 1992, este redactor la revista „Lettre Internationale“, ediţia în limba română. În 2005 a fost aleasă Secretar, iar, în 2009, Vicepreședinte al USR, Departamentul Relaţii Externe. A coordonat, între 2002–2011, Festivalul Internațional și Colocviul „Zile și Nopți de Literatură”, organizat de USR. Şi-a făcut debutul literar ca traducător, în anul 1977, cu poeme semnate de Diane Wakoski, Karl Shapiro. Editorial, a debutat în 1989, cu traducerea Povestirilor africane ale lui Doris Lessing. De atunci, a tradus aproape cincizeci de volume de beletristică, semnate, printre alţii, de Paul Bailey, George Soros, William Golding, Norman Mailer, John Irving, Albert Lindeman, Jacob Neusner, J. R. R. Tolkien, Max Dimont, Martin Amis, Russell Banks, Ian McEwan, Martin Booth, John Cheever, Joey Goebel, Cormac McCarthy, Gene Wolfe, Alan Brownjohn. A tradus, de asemenea, numeroase eseuri şi povestiri, publicate în presa din România. Din 2002 este membră a Uniunii Scriitorilor din România. În acelaşi an i s-a decernat Premiul pentru Traduceri „Andrei Bantaş”.

Ioana Nicolaie

Ioana Nicolaie s-a născut la 1 iunie 1974 în oraşul Sîngeorz-Băi, judeţul Bistriţa Năsăud. A absolvit în 1997 Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, iar în 1998 a terminat cursurile de masterat ale aceleiaşi facultăţi. După absolvire a lucrat în învăţământ, presă şi în domeniul editorial. Membră a Uniunii Scriitorilor din România. A debutat cu volumul de versuri Poză retuşată, Editura Cartea Românească, 2000, în urma cîştigării concursului de debut. În 2002 a publicat volumul Nordul la Editura Paralela 45. În 2003 a publicat volumul Credinţa la Editura Paralela 45. În 2005 a publicat romanul Cerul din burtă, Editura Paralela 45. Volumul fost declarat „Cartea lunii iulie” de către revista „Orizont” din Timişoara şi a fost nominalizat la Eastern European Literature Award, premiu dat de Bank Austria Creditanstalt şi KulturKontakt Austria în cooperare cu Wiesser Verlag. În 2006 a publicat la aceeaşi editură volumul Cenotaf. A publicat în 2008 cartea pentru copii Aventurile lui Arik la Corint Junior. Tot în 2008 i-a apărut şi romanul O pasăre pe sârmă, la Polirom. Cartea este în curs de traducere în Serbia. Cerul din burtă, ediţia a doua, a apărut în 2010 la Polirom. A fost inclusă în volumele colective Ferestre 98, Editura Aristarc, 1998 şi 40238 Tescani, Editura Image, 1999, Generaţia 2000, Editura Pontica 2004, Cartea cu bunici, Editura Humanitas, 2007, Primii mei blugi, Editura Art, 2009, Bookataria de texte şi imagini, Clubul Ilustratorilor, 2009, Divanul scriitoarei, Editura Limes, 2010, Care-i faza cu cititul, Editura Arthur, 2010, Ce poți face cu două cuvinte, Editura Arthur, 2012, Intelectuali la cratiță, Humanitas, 2012. Cărţile autoarei au fost nominalizate la premiile ASPRO, la cele ale Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi la premiile revistei „Observator Cultural”. A scris textul albumului Bucureşti, metropolă europeană, Editura Noi Media Print, 2005. Der Norden (Nordul) a fost publicat de Pop Verlag, Germania, în 2008. Prezentă în mai multe reviste şi antologii străine dintre care: Poésie, 2003, Roumanie, territoire d’Orphée, éditée par le Théâtre Molière/ Maison de la Poésie de Paris, 2003, New European Poets, Graywolf Press, Minnesota, 2008 şi Poetry Wales, iarna 2009-2010, Cimarron Review, Oklahoma State University, Stillwater, summer 2010, The Vanishing Point that Whistles. An Anthology of Contemporary Romanian Poetry, Editura Talisman House, 2012, antologie de Paul Doru Mugur, Adam J. Sorkin şi Claudia Serea și Om jag inte får tala med någon nu (Dacă nu am cu cine vorbi acum), Suedia, 2011. Invitată la festivaluri internaţionale de poezie în Slovenia, Suedia şi Italia. A susţinut lecturi publice în mai multe ţări. Inclusă în proiectul de promovare a literaturii europene Metropoezia, derulat în Varşovia în 2008. Dorothea Fleiss, artist plastic din Germania, a realizat plecând de la câteva poeme din Der Norden mai multe cărţi-obiect, expuse apoi la importante manifestări internaţionale de artă.Selecţii din versurile autoarei au apărut în Franţa, Anglia, Slovenia, Germania, Austria, Canada, Suedia, Polonia, SUA şi Bulgaria.

Lansare de carte: „Portretul unui muzician: Albert Guttman” de Andreea Chiselev

Universitatea Națională de Muzică din București vă invită marți, 23 octombrie 2012, ora 16.00, în Sala „Dinu Lipatti”, la lansarea volumului Portretul unui muzician: Albert Guttman de Andreea Chiselev (Editura Muzicală, 2012). Invitați: prof. univ. dr. Valentina Sandu Dediu, prof. univ. dr. Dan Dediu, Mihnea Guttman, Sorin Guttman.

„Volumul reconstituie cariera muzicală și pedagogică a pianistului Albert Guttman, de la a cărui trecere în eternitate s-au împlinit, pe 28 februarie 2012, cinci ani. După debutul unei cariere solistice promițătoare în România, pianistul s-a axat pe interpretarea în formație de duo cameral, concertând alături de cele mai mari nume ale vieții muzicale a celei de-a doua jumătăți a secolului XX. Din anul 1980 și-a continuat cariera în afara granițelor, reușind performanța de a avea la activ turnee în toată lumea și o bogată activitate pedagogică în Elveția, care a continuat până la sfârșitul vieții.

Andreea Chiselev

Printre marii muzicieni cu care Albert Guttman a colaborat se află Radu Aldulescu, Ion Voicu, Lola Bobescu, Silvia Marcovici, Vera Deneș, Elena Cernei, Magda Ianculescu, Dan Iordăchescu, Yehudi Menuhin, Pierre Fournier, Ruggiero Ricci, Enrico Mainardi, Jean-Pierre Rampal, Christian Ferras, Raphael Sommer, Jean-Jacques Kantorow, Pina Carmirelli.

Această monografie dedicată lui Albert Guttman este bazată în întregime pe documente originale – puse la dispoziție de familie – și pe amintirile celor care l-au cunoscut, au scris despre el, i-au fost elevi, colegi sau parteneri camerali, în urma unei serii de interviuri pe care le-am realizat din convorbiri directe, telefonic sau cu ajutorul corespondenței prin internet. Am parcurs o experiență inedită, aceea de a descoperi un om și un artist prin hârtiile îngălbenite de vreme, prinse cu agrafe ruginite, prin pagini bătute la mașina de scris, însemnări pe articole din ziare, prin programe de sală și cronici peste care s-a așternut deja praful trecerii timpului și, din păcate, al uitării. Să cunoști un om prin ceea ce a lăsat în urma sa, prin amintirile celor cu care a avut contact direct și să încerci să eternizezi realizările sale poate fi un proces dificil, care aduce însă cu sine satisfacții nebănuite.” – Andreea Chiselev.