Pianistul Radu Lupu și dirijorul Vladimir Jurowski concertează pentru prima data împreună

Doi dintre muzicienii de top ai momentului, pianistul de origine română Radu Lupu și dirijorul Vladimir Jurowski, ambii prezenți în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, susțin în premieră o serie de cinci concerte împreună, pe unele dintre cele mai importante scene ale lumii. Unul dintre concertele extraordinare susţinute de cei doi are loc chiar în această seară, joi 28 mai 2015, de la ora 20.30 (GMT) pe scena cunoscutei Philharmonie din Paris.  Continuă lectura „Pianistul Radu Lupu și dirijorul Vladimir Jurowski concertează pentru prima data împreună”

Maeștrii nu se dezmint niciodată

radu lupu si daniel barenboim foto agerpres

Radu Lupu și Daniel Barenboim. Foto: Agerpres

cronica muzicala liber sa spunDaniel Barenboim, Radu Lupu, Staatskapelle Berlin au deschis cea de-a XXI-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” (1–28 septembrie 2013). Chiar dacă nu este întotdeauna util să comparăm, trebuie spus de la bun început că ediția-maraton de anul acesta, cea mai lungă din istoria de 55 de ani a Festivalului, a avut un început pe măsura notorietății sale. Festivalul „George Enescu” este, de decenii, comparabil cu marile manifestări de gen din lume, iar ediția 2013, prin programul său, ansamblurile, soliștii invitați, valoarea concertelor de până la ora la care scriu această cronică o confirmă pe deplin. Exceptând prima piesă din program, Rapsodia română nr. 2 în Re major de George Enescu, care a fost mai mult o „lectură” a partiturii, chiar și cu câteva greșeli ale unor instrumentiști (se întâmplă, iată, și la case mari…), seara de deschidere a Festivalului a încântat prin versiunea Concertului nr. 4 în Sol major de Beethoven, datorată pianistului Radu Lupu și prin Simfonia nr. 2 de Sir Edward Elgar, într-o remarcabilă tălmăcire a dirijorului Daniel Barenboim și a Capelei de Stat din Berlin, orchestră cu o prodigioasă tradiție, fiind una dintre cele mai vechi din lume. Construcție ireproșabilă, viziune romantică, rafinament extrem, particularități de intonație care îl fac imediat recognoscibil – sunt calitățile pe care le-am admirat acum, dar și în alte ocazii, la Radu Lupu. Poate că unii au fost mirați, ca de altfel și la alte ediții ale acestui Festival, de opțiunea repertorială pentru concertul de deschidere de anul acesta, Simfonia în Mi bemol major de Elgar. Astfel de întrebări nu sunt însă deloc fertile, ele neducând nicăieri. Opțiunea unui dirijor nu trebuie comentată, iar faptul că simfonia în discuție este puțin cântată la noi, necunoscută de publicul larg, devine tocmai un motiv de atracție în plus, reacția spectatorilor fiind pe măsură. Tributară întrucâtva lui Richard Strauss și, mai îndepărtat, lui Wagner, muzica lui Elgar este însă mereu tulburătoare prin substanța ei și mai ales prin modalițile de tratare armonică în Simfonia nr. 2, terminată în 1911.

daniel-barenboim

Daniel Barenboim

Două piese de mare popularitate au fost alese de Daniel Barenboim ca bisuri la concertul de deschidere: Vals trist de Sibelius și Poloneza din Evgheni Oneghin de Ceaikovski, pentru ca la al doilea concert, de luni, 2 septembrie, muzicienii germani și celebrul dirijor să ofere nu mai puțin de trei bisuri, un program de uverturi de Verdi: Preludiile la actele I și III (în original) ale operei Traviata și Uvertura operei „Vecerniile siciliene”, interpretate cu rară măiestrie: sonoritățile de o finețe extremă ale corzilor, țesătura spectrală a grupelor de violine divizate, într-un ton reținut, elegiac, foarte potrivit de altfel scriiturii verdiene, fără accente reliefate arbitrar, pasiunea funestă întrezărită în reluarea temei de către violoncele (Preludiul la actul I), învăluirile suflătorilor în celălalt preludiu, relieful dramatic și mai ales construcția în ansamblul ei, în Uvertura la „Vecerniile siciliene”.

daniel barenboim staatskapelle berlin concert deschidere festival enescu 1 septembrie 2013

Daniel Barenboim, Staatskapelle Berlin, Sala Palatului, 1 septembrie 2013. Foto: Agerpres

Și pentru că am vorbit de uverturi la operele lui Verdi, după un program „infernal”, Orchestra Națională a RAI, dirijată de Juraj Valčuha, și-a încheiat programul de luni, 9 septembrie, cu spectaculoasa Uvertură a operei „Nabucco”, mai rar programată în sălile de concert, în comparație cu alte piese similare (Forța destinului, de exemplu), într-o versiune deosebită prin relieful expresiv, atât din punct de vedere armonic și ritmic, cât și strict timbral. Iată un exemplu, un detaliu care poate scăpa ascultătorului, dar care este elocvent dacă ne gândim la planul timbral cercetat cu abilitate de dirijorul slovac, un talent exploziv – și implicit la armonie. Motivul heraldic intonat la începutul uverturii, scris de Verdi pentru cvartet de tromboni (trei tromboni și cimbasso, trombon contrabas cu valve, uzual în teatrele italiene de operă mai bine de un veac, folosit uneori și astăzi), a fost cântat de trei tromboni și tubă; în schimb, când partida respectivă a cântat cu întreg ansamblul, a fost folosit cimbasso, al cărui timbru, de trombon, e mai strident, poate mai arhaic, decât cel al tubei. Motivul cred că se subînțelege: dirijorul a căutat o sonoritate mai caldă, lipsită de posibile stridențe, în intonarea acestui motiv atât de emoționant cu care Verdi își începe opera compusă în 1841, motiv în care poate fi deslușită și nostalgia timpurilor mitice.

concert festival enescu barenboim radu lupu

Foto: Andrei Gîndac

În a doua seară a Festivalului, am avut ocazia de a-l asculta pe Daniel Barenboim în calitate de pianist, interpretând în compania lui Radu Lupu Concertul nr. 10 pentru două piane, în Mi bemol major, KV 365 de Mozart, într-un stil într-adevăr mozartian, exploatând nuanțele atât de bogate ale dialogului dintre cele două instrumente. Maeștrii nu se dezmint niciodată și această versiune a fost una dintre cele mai bune pe care le-am ascultat, în primul rând din punct de vedere stilistic. Daniel Barenboim a dorit să celebreze bicentenarul Verdi (n. 10 octombrie 1813) cu Patru piese sacre (Ave Maria, Stabat Mater, Laudi alla Vergine Maria, Te Deum), în care orchestra berlineză și Corul Filarmonicii „George Enescu” din București (pregătit de Iosif Ion Punner) au excelat: omogenitate, stil, expresivitate timbrală. Dirijorul Daniel Barenboim, un muzician de eleganță rară, a ținut în mod special să felicite printr-o scrisoare Corul Filarmonicii pentru această interpretare: „Corului Filarmonicii «George Enescu», cu recunoştinţă pentru felul minunat în care au interpretat Quattro pezzi sacri de Verdi. Felicitări!”

Costin Tuchilă

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Festivalul „George Enescu”, cel mai important eveniment cultural internațional organizat de România

logo festival enescu color

Festivalul Internațional „George Enescu”, a început luni, 1 septembrie 2013, cu o conferință de presă și un concert extraordinar, susținut de Staatskapelle Berlin, sub bagheta unuia dintre cei mai apreciați dirijori ai lumii, Daniel Barenboim și avându-l pe celebrul pianist român Radu Lupu ca solist.

La conferința de presă programată înaintea concertului de deschidere au participat: Ministrul Culturii, dl. Daniel Barbu; Primarul General al Capitalei, d.l Sorin Oprescu, Directorul Artistic al Festivalului, dl. Ioan Holender; reprezentanții partenerilor și ai sponsorilor.

ioan holender daniel barbu sorin oprescu

Ioan Holender, Daniel Barbu, Sorin Oprescu la Conferința de presă de duminică, 1 septembrie 2013

Ediția a XXI-a a Festivalului „George Enescu” este cea mai lungă din istoria de 55 de ani a manifestării și cea mai ambițioasă, în condițiile în care evenimentul s-a transformat în timp într-un adevărat brand cultural pentru România.

logo festivalPeste 150 de concerte și zeci de proiecte culturale au loc în perioada 1–28 septembrie 2013, la București și în mai multe orașe din țară (Arad, Bacău, Braşov, Cluj, Iași, Brașov, Craiova, Sibiu, Timișoara, Dorohoi): concerte de muzică clasică, spectacole de operă și balet, muzică contemporană, evenimente în săli de concerte și evenimente în spații publice. Aproape 3000 de artiști străini sunt așteptați să vină la București, în cadrul Festivalului, precum și aproximativ 1500 de artiști români.

Ediția 2013 a Festivalului Enescu oferă un mix cultural unic, care îl pune în valoare pe compozitorul român George Enescu, alături de compozitori străini celebri precum Richard Wagner, Giuseppe Verdi şi Benjamin Britten – aniversați în acest an – Schönberg, Mahler, Beethoven etc. Creațiile marelui compozitor român vor putea fi auzite la București în interpretarea unică a unor artiști și orchestre faimoase, precum Concertgebouw Amsterdam, Staatskapelle Berlin, London Philharmonic, Münchener Philharmoniker, Royal Philharmonic London, Royal Stockholm Philharmonic sau Academy Saint Martin in the Fields.

sala palatului foto andrei gindac

Concertul de deschidere, Sala Palatului. Foto: Andrei Gîndac

Programul ediției din 2013 se ridică la nivelul evenimentelor internaționale de acest gen, consolidând poziția României ca gazdă a unuia din cele mai importante festivaluri de muzică clasică din lume. Pe scena Festivalului vor concerta la această ediție unele dintre cele mai importante personalităti ale muzicii clasice internaţionale. Printre invitaţi se numără dirijorii Daniel Barenboim şi Mariss Jansons, pianiştii Radu Lupu, Murray Perahia şi Evgeny Kissin, violoniştii Pinchas Zuckerman, Vadim Repin, Leonidas Kavavok şi Maxim Vengerov. Cunoscutul actor român Victor Rebengiuc va debuta ca narator, alături de Corul şi Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, în cantata Gurre-Lieder de Schönberg, o producţie muzicală fără precedent.

Se vor afla în premieră în România, cu ocazia acestei ediții a Festivalului formații și artiști precum: Rundfunk Sinfonieorchester Berlin – care va prezenta pentru prima oară după 30 de ani în România, integrala Tetralogiei lui Richard Wagner, Pittsburgh Symphony Orchestra, National Philharmonic Of Russia, John Malkovich și Wiener Akademie, Saint Martin in the Fields; Vortice Dance Company.

Revin pe scena Festivalului orchestre faimoase care au mai fost la ediția precedentă, precum Royal Concertgebouw Amsterdam și Staatskapelle Berlin, Accademia Santa Cecilia di Roma, London Philharmonic, Münchener Philharmoniker si Royal Philharmonic London, ca o reconfirmare a valorii Festivalului.

Vor evolua pe scena Festivalului artişti şi formații de renume din România: Horia Andreescu, Cristian Mandeal, pianista Alexandra Dăriescu, Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Națională de Tineret, Orchestra Națională Radio, Opera Națională Bucureşti, Filarmonicile din Cluj, Iaşi şi Timişoara.

radu lupu 1 septembrie 2013 festival enescu

Radu Lupu, 1 septembrie 2013. Foto: Andrei Gîndac

***

O nouă abordare pentru consolidarea brandului cultural

Ediția din acest an a Festivalului „George Enescu” are o abordare de comunicare nouă, care îi permite să-și consolideze poziția de brand cultural pentru România. Festivalul a ieșit din sălile de spectacol, pentru a atrage un public cât mai divers, ca educație și gusturi, păstrând totodată calitatea de nivel internațional a concertelor de la Ateneul Român, de la Sala Mare a Palatului și de la Opera Națională. Această ieșire din sălile de spectacol a fost făcută pe mai multe căi:

1. Este prima ediție în istoria Festivalului în care au loc transmisii în direct la cinema (http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu) și în spații publice (Cetatea istorică din Alba Iulia, Institutul Francez).

2. Concertele sunt transmise video pe site-ul http://festivalenescu.ro/, în premieră, alături de transmisiile radio.

3. A fost încurajată participarea altor organizații și persoane, decât organizatorii oficiali și artiștii invitați în Festival, pornind de la spiritul lui George Enescu, în cadrul unui concept de comunicare, Bucureștiul creativ. Instituții publice, companii, ONG-uri, artiști au propus și au inclus diverse activități, expoziții, obiecte de decor urban, inspirate de două teme cheie pentru personalitatea lui George Enescu, pe care Festivalul le promovează: creativitatea și de valorile. Festivalul contribuie astfel direct la dezvoltarea vieții culturale, sociale și economice a Capitalei.

daniel baremboim andrei gandac

Daniel Barenboim și Staatskapelle Berlin, 1 septembrie 2013. Foto: Andrei Gîndac

4. A fost dezvoltată dimensiunea tehnologică a Festivalului: un nou site, ușor de accesat, pe o platformă performantă; aplicație pentru telefoane Android și Apple, care ajută spectatorii să aibă informații despre toate evenimentele incluse, precum și hărți; live-streaming-uri, transmisii la Cinema.

Festivalul în date și cifre

Fonduri

• Bugetul total: 39.000.000 lei, din care 35.000.000 lei din surse publice, iar 4.000.000 din contribuții private și vânzări de bilete.

• Noul site al Festivalului, lansat într-o variantă modernă pe o tehnologie de ultimă oră a înregistrat numai în luna august 100.000 de vizite. 86 % dintre cei care au accesat site-ul au făcut-o de pe desktopurile computerelor, în timp ce 12 % de pe telefoanele mobile. În timpul desfășurării Festivalului, se așteaptă mai multe vârfuri de trafic.

Bilete

• Au fost puse în vânzare 125.000 de locuri, sub formă de abonamente sau bilete individuale. Mai puțin de 7000 de bilete au rămas disponibile în săptămâna premergătoare festivalului, dar dintre ele se vor vinde pe perioada acestuia.

• 22.000 de bilete au fost vândute în primele ore de la punerea lor în vânzare, pe 15 aprilie 2013.

• Aproape 20.000 de bilete vândute în străinătate, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de ediția din 2011.

Concerte

• Concertele în cifre: 78 concerte și spectacole la București; 11 concerte în ţară; 9 concerte în cadrul Seriei „Alte evenimente”; circa 50 de concerte în cadrul programul “Piaţa Festivalului”.

• Majoritatea concertelor și a spectacolelor au loc cu casa închisă. Situația preliminară, înaintea începerii Festivalului: cele 16 concerte de la Ateneul Român de la ora 17.00 ; 7 din cele 9 din seria Concertelor de la Miezul noptii; spectacolele de balet ; 15 concerte de la Sala Mare a Palatului.

harpele staatskapelle berlin andrei gindac

Harpele Staatskapelle Berlin. Foto: Andrei Gîndac

Artiști

• Aproape 3000 de artiști străini vor sosi la București pentru Festivalul „Enescu”.

• Aproape 1500 de artişti români participanţi.

 Administrative

• Peste 7000 nopţi de cazare achiziționate doar pentru artiștii care vin la Festival.

• 14 curse charter, peste 1000 de bilete de avion pe curse regulate.

Biroul de presă al Festivalului

 liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu

Deschiderea Festivalului Internațional „George Enescu”

logo festival enescu color

eveniment liber sa spunDuminică, 1 septembrie 2013, la ora 19.30, la Sala Palatului din București va începe a XXI-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, care se va desfășura, în Capitală și în alte orașe din România, până sâmbătă, 28 septembrie 2013. Concertul inaugural va fi susținut de Staatskapelle din Berlin, dirijată de Daniel Barenboim. Solist: Radu Lupu. În program: Rapsodia română nr. 2 în Re major, op. 11 de George Enescu, Concertul nr. 4 pentru pian şi orchestra în Sol major, op. 58 de Beethoven, Simfonia nr. 2 în Mi bemol Major op. 63 de Sir Edward Elgar.

Duminică, la ora 17.30, la Sala Palatului (Sala Coloane), va avea loc Conferința festivalul-george-enescu-2013-de presă dedicată Deschiderii oficiale a Festivalului Internațional „George Enescu”. Invitați: Ministrul Culturii, Daniel Barbu; Directorul Artistic al Festivalului, Ioan Holender; Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu; Președintele Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu; Președintele Societății Române de Televiziune, Claudiu Săftoiu și reprezentanții principalilor parteneri din mediul privat ai Festivalului.

Sâmbătă, 31 august 2013, la ora 19.00, în aceeași sală va avea loc Conferința extraordinară de presă a dirijorului Daniel Barenboim.

daniel-barenboim

Daniel Barenboim

Născut la Buenos Aires în anul 1942, Daniel Barenboim a luat primele lecţii de pian la vârsta de cinci ani, de la mama sa. Ulterior, a început să studieze pianul cu tatăl său, care avea să-i rămână unic profesor. La vârsta de şapte ani a susţinut primul concert în fața publicului.

În anul 1952 a trecut Oceanul, familia artistului stabindu-se în Israel. În acelaşi an, Daniel Barenboim şi-a făcut debutul solistic ca pianist la Viena şi Roma. Au urmat, la o vârstă fragedă, marile întâlniri artistice. La 11 ani, a urmat la Salzburg cursul de dirijat al lui Igor Markevich, iar un an mai târziu l-a întâlnit pe Wilhelm Furtwängler, care şi-a notat, impresionat: „Acest Daniel Barenboim, de 11 ani, e un fenomen.” Între anii 1955–1956, Daniel Barenboim a studiat la Paris armonia şi compoziţia cu Nadia Boulanger.

Din aceeaşi perioadă datează primele concerte (Paris – 1955, Londra – 1956 şi New York – 1957), alături de Leopold Stokowski. Au urmat zeci de turnee în Europa, Statele Unite, America de Sud, Australia şi Orientul Îndepărtat.

Daniel Barenboim şi-a început cariera înregistrărilor ca pianist la vârsta de doisprezece ani. În anii ‘60, a înregistrat concertele pentru pian de Beethoven (cu Otto Klemperer), concertele de Brahms (cu Sir John Barbirolli) şi toate concertele pentru pian de Mozart (cu English Chamber Orchestra, în dublă ipostază, de pianist şi de dirijor).

La vârsta de 25 de ani, Daniel Barenboim a debutat ca dirijor la Londra, cu Orchestra Philharmonia. De atunci, a fost solicitat să conducă marile orchestre ale lumii. Astfel, în perioada 1975–1989 a fost dirijor principal al Orchestrei din Paris, cu care a interpretat lucrări contemporane ale unor compozitori ca Lutosławski, Berio, Boulez, Henze, Dutilleux, Takemitsu şi alţii.

Ca dirijor de operă, a debutat la vârsta de 31 de ani, cu ocazia Festivalului Edinburgh din 1973, când a dirijat Don Giovanni de Mozart. În vara anului 1981 a început să dirijeze, an de an, la Bayreuth, până în anul 1999 (Tristan şi Isolda, Inelul Nibelungilor, Parsifal şi Maeştrii cântăreţi din Nürnberg).

 A fost director muzical al Orchestrei Simfonice din Chicago (1991–2006), unde a fost numit Dirijor de Onoare pe Viaţă. În 1992, a devenit director general muzical al Staatsoper Unter den Linden, unde a deţinut, timp de zece ani, şi funcţia de director artistic (1992–2002).

Una dintre cele mai strălucite colaborări este cea cu Staatskapelle Berlin, unde a fost ales, în anul 2000, dirijor-şef pe viaţă. Daniel Barenboim şi Staatskapelle Berlin au repurtat succese răsunătoare prin interpretarea integralei operelor de Richard Wagner şi a simfoniilor lui Ludwig van Beethoven, Gustav Mahler (împreună cu Pierre Boulez) şi Robert Schumann. Artistul dirijează atât muzică din repertoriul clasic și romantic, cât şi muzică contemporană, repertoriul de concerte al Staatskapelle incluzând compoziţii de Boulez, Rihm, Mundry, Carter şi Höller.

Barenboim mari dirijori

Împreună cu Staatskapelle, Daniel Barenboim a înfiinţată la Berlin, în anul 2005, o grădiniţă muzicală. În 1999, Daniel Barenboim a înfiinţat împreună cu savantul literar palestinian Edward Said, atelierul West-Eastern Divan, care reunește tineri muzicieni din Israel şi ţările arabe. Atelierul caută să dea posibilitatea dialogului între varietăţile culturale din Orientul Mijlociu şi să promoveze experienţa de a cânta împreună. Concertul din oraşul palestinian Ramallah (2005) a fost televizat şi înregistrat pe DVD. Daniel Barenboim a iniţiat, de asemenea, un proiect de educaţie muzicală în teritoriile palestiniene, care include înfiinţarea unei grădiniţe şi a unei orchestre formate din tineri palestinieni.

Odată cu debutul stagiunii 2007–2008, Daniel Barenboim și-a început colaborarea foarte apropiată cu Teatrul Scala din Milano în calitate de „Maestro Scaligero”, dirijând opere şi concerte simfonice şi camerale.

Premii: Grammy pentru înregistrarea operei Tannhäuser de Wagner (cu Staatskapelle şi Corul Staatsoper, 2003), Wilhelm-Furtwängler-Preis (cu Staatskapelle, 2003).

Daniel Barenboim a publicat câteva cărţi: autobiografia A Life in Music, Paralele şi paradoxuri (scrisă împreună cu Edward Said), La Musica sveglia il tempo (Muzica serveşte timpul) şi Dialoghi su musica e teatro. Tristano e Isotta (scrisă împreună cu Patrice Chéreau).

Site personal: http://www.danielbarenboim.com/

Radu Lupu

Radu Lupu

Pianistul Radu Lupu este artistul despre care s-a spus că „a adus cel mai aproape muzica de vorbire”.

S-a născut la Galaţi, în 30 noiembrie 1945.  La vârsta de 6 ani începe să studieze pianul cu Lia Busuioceanu și la vârsta de 12 ani debutează cu un program complet de lucrări pe care le compusese. Urmează liceul la Galați. După absolvirea Școlii Populare de Artă din Brașov, își continuă studiile la București, cu Florica Musicescu și Cella Delavrancea. La șaisprezece ani, în 1961, primește o bursă de studiu la Conservatorul din Moscova, unde va studia doi ani cu Galina Eghiazarova, apoi cu Heinrich Neuhaus și, mai târziu, cu Stanislav Neuhaus.

În 1966, în perioada studiilor din Rusia, a concertat la Moscova şi Leningrad şi a participat la Concursul de pian „Van Cliburn” de la Fort Worth, Texas, unde a câştigat premiul I. Înainte de finalizarea studiilor, a mai câştigat două prestigioase premii I: la Festivalul Internaţional „George Enescu” (1967) şi la Concursul internaţional de pian de la Leeds, Marea Britanie (1969).

Radu_Lupu_-pianisti-romani

În anul 1969 a debutat pe scena londoneză, înregistrând un mare succes cu interpretarea Sonatei pentru pian op. 10 nr. 3 de Beethoven. „A adus pe scenă ceea ce părea o întreagă experienţă de viaţă, cu alternanţele sale de dezolare şi mândrie. Muzica nu ar putea fi niciodată mai apropiată de vorbire”, scria atunci jurnalistul Joan Chissell în prestigioasa publicaţie „The Times”.

Cariera lui Radu Lupu a continuat alături de cele mai prestigioase orchestre şi cei mai mari dirijori ai lumii: Orchestra din Cleveland, dirijată de Daniel Barenboim, Orchestra Simfonică din Chicago, dirijor Carlo Maria Giulini (1972, New York). A urmat un turneu de doi ani în SUA, cu Orchestra Filarmonicii din New York. Ulterior, a întreprins cu regularitate turnee în Europa, Statele Unite şi în Asia (Israel şi China).

Costin Tuchilă

 liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu

Accesând site-ul „Liber să spun”, veți afla detalii despre programul concertelor, recitalurilor și spectacolelor de operă de balet, despre interpreți și veți putea citi cronici ale concertelor și articole de sinteză despre Festival.