Poezia săptămânii: „Ajun” de Daniela Pitirim

paul-gauguin-gradina-sub-zapada

Ajunpoezia-saptamanii-rubrica-liber-sa-spun

M-am trezit în ajun, în voci de cocoși taciturni
Prevestind răsăritul în miros de tăciuni,
În glasuri zglobii de copii cu nasuri roșite
Ce cântă colindul cu voci răgușite
Și țanțoși ca niște mini-haiduci,
Umplând ale lor trăstioare,
Cu covrigi, mere și nuci… 

Mirosul de lemn și de foc și de lut,
Face să fie atât de cald și de sfânt,
Și toată iubirea ce o primesc și o simt
O pun în cutii de cadou sub brăduț,
Fără vreun schimb, doar cu gânduri cernut. 

Arome de iarnă și de cuget curat,
Primesc alb în suflet, îl redau și-l prefac
În lumina divină și-n dragoste mare,
Arhivată în mine, creând un nou Soare. 

Trăiesc intens într-o albă poveste,
Ce mintea o scrie și gândul o țese,
Renasc Eu din Mine, pe aripi de Lună,
Pe zboruri de raze și luciu de drum,
E iarnă, e alb, e Crăciun,
Și sunt a mea versiune cea mai bună,
De până acum…

Daniela Pitirim

daniela-pitirim

Daniela Pitirim

rubrica-poezia-saptamanii-liber-sa-spun

logo-liber-sa-spunVezi: arhiva rubricii Poezia săptămânii

Marin Constantin 91

Afis Concert Marin Constantin 91

eveniment liber sa spunSâmbătă, 27 februarie 2016, începând cu ora 16.00, Sala ,,George Enescu” a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti găzduieşte Concertul Extraordinar „Marin Constantin 91”, susţinut de Corul Naţional de Cameră ,,Madrigal – Marin Constantin”.  Biletele sunt disponibile în reţeaua bilete.ro. Continuă lectura „Marin Constantin 91”

Muzicianul Jordi Savall, un iubitor al compozițiilor lui Dimitrie Cantemir, va concerta în cadrul Festivalului „Enescu”

jordi savall

festivalul-george-enescu-2013-Festivalul Internațional „George Enescu” îl aduce la București pe celebrul Jordi Savall, unul dintre specialiștii de renume în muzică veche, creditat la nivel mondial pentru readucerea la viață a violei da gamba. Un obișnuit al scenelor din întreaga lume, dar și al scenelor românești, muzicianul a înregistrat în anul 2009 un CD cu nouă piese scrise de Dimitrie Cantemir, intitulat Cartea ştiinţei muzicii. Peste numai o lună, pe 20 septembrie, Jordi Savall va apărea pe scena Ateneului Român.

Programul zilei de 20 septembrie 2013

Jordi Savall va concerta pe scena Ateneului Român de la ora 17.00, alături de prestigiosul ansamblu Hesperion XXI – La Capella Reial de Catalunya, oferind publicului La Dinastia Borgia, conceput de însuși Jordi Savall și de regretata sa soție, soprana Montserrat Figueras.

Povestea spectacolului, care reunește și zece soliști, este fascinantă, inspirată de legendara familie Borgia.

„Dinastia Borgia poartă o pecete teribilă, o legendă neagră legată mai ales de Papa Alexandru al VI-lea. Legenda a fost hrănită și de multele scrieri, care o prezintă pe Lucrezia Borgia ca pe o criminală care otrăvea pe toată lumea. Asta e literatură. Realitatea este mult diferită. Proiectul a vrut să spună, pur și simplu, povestea lor. Noi nu am luat partea nimănui. Istoria ne explică totul și ne arată că lucrurile nu au fost atât de negre”, povestește muzicianul Jordi Savall într-un interviu acrodat în urmă cu doi ani jurnalistului Marius Constantinescu.

„Iată o frescă unică asupra unui moment istoric care reprezintă începutul Renașterii, epoca Umanismului, epoca marilor creatori ca Leonardo da Vinci sau Michelangelo, epoca marilor muzicieni ca Josquin sau Orlando di Lasso. E o perioadă de o bogăție inegalabilă și merită osteneala de a-i arunca o privire, pentru a-i cunoaște inclusiv actorii principali”, mai spune Jordi Savall în același interviu.

viola da gamba savall hesperion

Jordi Savall

Născut în anul 1941, în regiunea Catalunia, Jordi Savall este supranumit astăzi „regele muzicii vechi” și a înregistrat, de-a lungul anilor, peste 160 de CD-uri. De asemenea, susține mai mult de 140 de concerte pe an și a fost distins cu un Premiu César pentru coloana sonoră a filmului Tous les matins du monde (regia: Alain Corneau, 1991). În România, în Festivalul Internațional Internaţional „George Enescu”, Jordi Savall a mai fost prezent cu două concerte în anul 2007. Artistul a concertat și la Iași, în 2010, interpretând muzică de Dimitrie Cantemir.

Concertul susținut de Jordi Savall și de ansamblul Hesperion XXI va avea loc cu casa închisă, însă sunt disponibile bilete pentru transmisia live în cinema, o premieră în istoria Festivalului. Le puteți achiziționa de pe site-ul Grand Cinema Digiplex: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu

În aceeași seară de vineri, 20 septembrie, de la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului este programat concertul Orchestrei Naționale Radio care, alături de Orchestra de Cameră Radio, Corul Academic Radio și de Corul de Copii Radio, va interpreta impunătorul Recviem de război, op. 66 de Benjamin Britten. Concertul este un eveniment, cu atât mai mult cu cât la pupitru se va afla dirijorul britanic James Judd, prezent pe mari scene ale lumii. Soliști vor fi: soprana Michaela Kaune, tenorul Kim Begley și baritonul Adrian Eröd.

james judd

James Judd

A intrat în tradiția Festivalului să reunească pe aceeași scenă mari nume ale muzicii românești și mari nume ale muzicii internaționale.

Concertul susținut de Orchestra Radio este unul dintre puținele concerte excepționale din Festival la care se mai găsesc bilete:http://www.eventim.ro/ro/bilete/festival-george-enescu-mari-orchestre-bucuresti-sala-palatului-529266/performance.html

Un alt moment remarcabil al serii de 20 septembrie va fi concertul uneia dintre cele mai cunoscute orchestre din Marea Britanie și din lume: Academy of Saint Martin in the Fields. Muzicienii vor oferi un regal cu muzică de Edward Elgar, pe scena Ateneului Român, de la ora 22.30, în cadrul seriei „Concertele de la miezul nopții”. La pupitru se va afla legendarul Sir Neville Marriner, unul dintre cei mai titrați dirijori din lume, laureat al mai multor premii Grammy. În program: Introducere şi Allegro pentru orchestră de coarde, op. 47, Concertul în mi minor pentru violoncel şi orchestră, op. 85 (solist: Antonio Meneses), Variațiunile „Enigma”, op. 36.

sir neville mariner

Sir Neville Mariner

Concertul susținut de Academy of Saint Martin in the Fields va avea loc cu casa închisă, însă îl puteți urmări în transmisie live, la Grand Cinema Digiplex.

De asemenea, în țară vor avea loc mai multe concerte în cadrul Festivalului. La Ploiești, de la ora 19.00 va concerta pe scena Sălii Filarmonicii „Paul Constantinescu” ansamblul Maxim Quartet, format din Horia Maxim (pian), Mihaela Anica (flaut), Fernando Mihalache (acordeon) și Săndel Smărăndescu (contrabas). Programul este alcătuit din transcripţii şi aranjamente după lucrări de F. Schubert, P. I. Ceaikovski, A. Glazunov, I. Stravinski, F. Liszt, Dan Dediu.

La Bacău, pianistul Leonel Morales va aduce publicului din Sala „Ateneu” superbul Concert nr. 3 în re minor pentru pian și orchestră, op. 30 de Serghei Rahmaninov, în compania Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, cu dirijorul Ovidiu Bălan la pupitru. Progamul mai cuprinde: Ritualul primăverii de Stravinski.

 Pentru programul complet accesaţi site-ul Festivalului: http://festivalenescu.ro/calendar/events.

liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu

Nașterea Domnului în pictură

nasterea domnului nativita pictura universala

Icoane bizantine, Renaștere, Baroc, Clasicism

andrei rubliov nasterea domnului

Andrei Rubliov (c. 1360–1370 – 29 ianuarie 1427 sau 1430), Nașterea Domnului

icoana nasterea domnului scoala novgorod sec XIV

Nașterea Domnului, Școala de la Novgorod, secolul al XIV-lea

giotto nativita capella degli scrovegni padova 1303 1305

Giotto, Nașterea Domnului, Capella degli Scrovegni, Padova, 1303–1305

robert campin 1420 natividad

Robert Campin, Nașterea Domnului, 1420

rogier van der weyden

Rogier van der Weyden, Nașterea Domnului, Middleburg Altar, 1445–1448

piero della francesca 1470 1485

Piero della Francesca, Nașterea Domnului, 1470–1485

leonardo da vinci l adorazione

Leonardo da Vinci, Adorația Magilor, 1481–1482

botticelli nativita 1500

Botticelli, Nașterea Domnului, 1500

Albrecht_Dürer triptic nasterea domnului 1502 1504

Albrecht Dürer, Nașterea Domnului, triptic, Altarul Paumgärtner, 1502–1504

giorgione adoratia magilor 1504

Giorgione, Adorația Magilor, 1504

Lorenzo Lotto Natividad 1523

Lorenzo Lotto, Nașterea Domnului, 1523

correggio nativita c 1529

Correggio, Nașterea Domnului (Noaptea), c. 1529

marten de vos nasterea domnului 1577

Marten de Vos, Nașterea Domnului, 1577

federico barocci nativita 1597

Federico Barocci, Nașterea Domnului, 1597

caravaggio nasterea domnului 1609

Caravaggio, Naşterea Domnului cu Sf. Lorenzo și Francesco d’Assisi, 1609

Guido Reni adoratia magilor 1630 1642

Guido Reni, Adoraţia Magilor, 1630–1642

nicolas poussin nativite 1650

Nicolas Poussin, Naşterea Domnului, 1650

charles le brun 1689

Charles Le Brun, Adoraţia Magilor, 1689

Grupaj realizat de Costin Tuchilă

Aniversare Doru Popovici

Luni, 27 februarie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), va avea loc aniversarea compozitorului și muzicologului Doru Popovici, care a împlinit recent 80 de ani. Medalionul intitulat Doru Popovici – 80 este programat în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Invitați: dr. Ilinca Dumitrescu, dr. Vasile Macovei, Costin Tuchilă, dr. Vasile Donose, dr. Constantin Potângă. Momentele muzicale vor fi susținute de soprana Mirela Zafiri, pianista Ilinca Dumitrescu, fagotistul Vasile Macovei.

Programul cuprinde lucrări camerale de Doru Popovici: Trei cântece pe versuri de Mihai Eminescu, Elegie pentru fagot şi pian pe o temă de colind din secolul al XVII-lea, Sonatina pentru pian, op. 3, nr. 2, Frescă bizantină pentru fagot solo, op. 136, Cântec pe versuri de George Topârceanu, Dorul pe versuri de Lucian Blaga, Sus pe versuri de Lucian Blaga.

Intrarea este liberă.

Director artistic al stagiunii desfășurate cu sprijinul Bibliotecii Metropolitane București: dr. Mirela Zafiri.

Compozitor, muzicolog, scriitor, ziarist, profesor, Doru Popovici (n. 17 februarie 1932, la Reşiţa) este o personalitate de factură enciclopedică, unul dintre spiritele tot mai rare astăzi. Nu exagerez deloc afirmând că prin capacitatea sa de cuprindere a mai multor domenii şi mai ales prin felul în care le ilustrează, aminteşte de oamenii Renaşterii. Ca şi în cazul acestora, devine imposibil să spui care dintre domeniile abordate are prioritate, în care dintre ele valoarea atinge cote superlative. Contribuţia sa muzicologică este la fel de importantă ca opera muzicală; talentul de scriitor nu este mai prejos decât cel al muzicianului, spiritul critic se împleteşte, cum rar se întâmplă, cu o cuceritoare naturaleţe a exprimării ideilor şi atitudinilor, capacitatea analitică se exprimă în formulări memorabile. Nici o urmă de preţiozitate nu împiedică, în scrisul său dar şi în vorbire, claritatea enunţului. În plus, omul farmecă prin darul său de causeur.

Privind retrospectiv creaţia lui Doru Popovici, fără îndoială unul dintre marii compozitori contemporani, trebuie constatat de îndată un fapt cât se poate de semnificativ, raportabil la un context mai general în muzica secolului al XX-lea. Așa cum s-a autodefinit, Doru Popovici a debutat cu lucrări în stil post-impresionist, în care inspirația folclorică parcurgea o stilizare rafinată. Apoi, a parcurs o etapă în care orientarea spre limbajul avangardist a devenit prevalentă. Dacă în tinereţe, după depășirea perioadei impresioniste, compozitorul putea fi înscris în curentele estetice avangardiste, fiind un promotor al dodecafonismului autohton, treptat s-a orientat spre tradiţiile muzicii bizantine şi ale folclorului românesc, tratate într-un spirit care trimite mai degrabă la un orizont artistic de tip clasic. Din punctul de vedere al mijloacelor de expresie, nu este nici o contradicţie, dacă observăm că în perioada în care trecea drept dodecafonist Doru Popovici realiza de fapt o „sinteză serial-bizantină”, care nu era străină de influenţe expresioniste. Sursele tradiţionale de inspiraţie nu sunt – e un fapt cunoscut – incompatibile cu limbajul modernist. Dacă din punctul de vedere al experienţei creatoare parcurse, ar trebui să fac o comparaţie, l-aş asemăna pe Doru Popovici cu Paul Hindemith, compozitorul german care a străbătut drumul de la avangardism la neoclasicism. Şi mai mult decât atât, ca şi Hindemith, Doru Popovici s-a orientat cu predilecţie, în a doua parte a activităţii sale creatoare, spre muzica de cameră.

Doru Popovici și-a făcut studiile la Conservatoarele din Timișoara și București, avându-i ca profesori pe Liviu Rusu, Mihail Jora, Mihail Andricu, Marțian Negrea, Paul Constantinescu, Theodor Rogalski. În 1968 a participat la cursurile de vară de la Darmstadt, după care a continuat să se perfecționeze în Germania, în tehnici moderne de compoziție, cu Görgy Ligeti, Karlheinz Stockhausen, Iannis Xenakis. Începând din 1968, timp de peste patru decenii a fost realizator la Redacția Muzicală din cadrul Societății Române de Radiodifuziune, fiind autorul unei serii ample de emisiuni complexe, dedicate atât actualității muzicale, cât și istoriei muzicii și esteticii muzicale.

A scris în toate genurile muzicale: muzică simfonică (Triptic pentru orchestră, op. 7, 1955; Două schițe simfonice, op. 8, nr. 1, 1955; Concert pentru orchestră, op. 17, 1960; Simfonia I, op. 21, 1962; Simfonia a II-a, „Spielberg”, op. 30, 1966; Simfonia a III-a, „Bizantina”, op. 33, nr. 3, 1968; Simfonia a IV-a, „În memoria lui Nicolae Iorga”, op. 45, 1973); concerte instrumentale, poeme simfonice (Poem pentru orchestră, op. 6, nr. 1, 1954), lucrări pentru orchestră de coarde (Concertino, op. 9, 1956; Poem bizantinOmagiu Mănăstirii Arnota, op. 33, nr. 1, 1968; Codex Caioni, op. 33, nr. 2, 1968; Pastorale transilvane, op. 61, 1980; Pastorale bănățene, op. 65, 1980; Pastorale din Oltenia, suită pentru orchestră de coarde și timpani, op. 70, 1982); muzică vocal-simfonică (În marea trecere, poem pentru tenor și orchestră de cameră, versuri de Lucian Blaga, op. 10, 1956; Porumbeii morți, cantată pe versuri de Ion Pillat, op. 11, nr. 2, 1957; Noapte de august, poem pentru bariton și orchestră, versuri de Mihu Dragomir, op. 15, 1959; Omagiu lui Palestrina, cantată pentru cor și orchestră, text liturgic, 1966; In memoriam poetae Mariana Dumitrescu, cantată pentru contralto și orchestră, text liturgic, op. 32, 1967; Epitaf pentru Eftimie Murgu, pentru cor de copii și orchestră, text liturgic, op. 35, 1969; 1877, cantată dramatică, versuri de Valeriu Bucuroiu, op. 50, 1976; Omagiu orașului Brașov, cantată pentru soprană și orchestră, versuri de Valeriu Bucuroiu, op. 54, 1978; Odă lui Mihai Viteazul, cantată pentru soprană și orchestră, versuri de Dan Mutașcu, op. 56, 1979; Omagiu lui Burebista, cantată pentru cor și orchestră, versuri de Dan Mutașcu, op. 60, 1979; In memoriam Marin Preda, cantată pentru alto, cor mixt și orchestră, versuri de Adrian Păunescu, op. 68, 1981; 2 Madrigale pe versuri de Martha Popovici, pentru soprană, alto și orchestră de coarde, op. 74, 1982; Balada lui Horea, cantată pentru cor mixt și orchestră, versuri de Martha Popovici, op. 85, 1984; In memoriam Fundoianu, cantată pentru soprană și orchestră, versuri de Victor Bârlădeanu, op. 87, 1984; Muzica lui Bach, cantată pentru cor mixt și orchestră de coarde, versuri de Doru Popovici, op. 88, 1985; Odă lui Mircea cel Mare, cantată pentru cor mixt și orchestră, op. 93, 1986; Omagiu țării mele, pentru cor mixt, alto și orchestră, versuri de Doru Popovici, op. 105, 1990; Sfântă Iugoslavia, motet pentru soprană și orchestră de coarde, versuri de Doru Popovici, op. 110, 1991 ș.a.); piese instrumentale pentru pian, vioară, vioară și pian, violoncel și pian, fagot, oboi, formații camerale; muzică de teatru (operele Prometeu, pe un libret de Victor Eftimiu, 1958; Mariana Pineda, după García Lorca, 1966; Nunta, 1971; opere de cameră, ca mai recentele Întâlnire cu George Enescu, Giordano Bruno ş.a.); lieduri, lucrări corale.

Indiferent de gen şi formă, Doru Popovici este un compozitor care construieşte pe spaţii ample. Chiar şi într-o piesă camerală de mici dimensiuni, discursul muzical sugerează această „respiraţie” amplă.

Vastă, exprimată în forme diverse, de la eseul teoretic la studiul monografic, opera muzicologică a lui Doru Popovici este la rândul ei exemplară. Îi datorăm deopotrivă cărţi referitoare la mari perioade de creaţie (Muzica elisabethană, 1972, Arta trubadurilor, 1974, Muzica Renaşterii în Italia, 1979), la Începuturile muzicii culte româneşti (1967), la mari compozitori (Gesualdo da Venosa, Magicianul de la Bayreuth, Cântec întrerupt sau Viaţa lui Chopin şi multe altele), la fenomenul muzical românesc, tratat în sinteze critice sau în monografii.

În 1983 apărea la Editura Junimea O istorie polemică a muzicii, ediţie critică de Viorel Cosma pe marginea corespondenţei dintre Doru Popovici şi Dimitrie Cuclin, care lansa o modalitate inedită, pe care Viorel Cosma a denumit-o interviu epistolar, devenit în timp, prin cultivarea sa în alte lucrări similare semnate de Doru Popovici, o specie nouă, cu statut particular în muzicologia românească.

Costin Tuchilă