Paul Matiu și-a mutat biblioteca în Paradis

paul matiu

Nu a trecut nici măcar o lună de când, în acest colţ de pagină, scriam câteva cuvinte înlăcrimate pentru unul dintre cei mai generoşi şi împătimiţi slujitori ai vieţii culturale a Romanaţiului şi ai spiritualităţii româneşti, Mişu Slătculescu, omul care s-a identificat cu înseşi destinele Casei de cultură din Caracal, că Doamna Neagră, aceea care loveşte nemilos şi fără să aleagă, l-a secerat pe un alt devotat al Ideii de Cultură: profesorul Paul Matiu, directorul Bibliotecii Judeţene „Ion Minulescu” din Slatina.

Prietenul meu şi al nostru, „Pali”, omul de un optimism molipsitor, cel care mereu avea de spus şi de făcut CEVA ANUME pentru Carte şi Cuvântul Potrivit, s-a stins, discret, luni, „veşminte de pământ luând”, aşa cum ne-a învăţat să spunem Lucian Blaga, unul dintre magiştrii gândurilor şi faptelor sale.

Cu numai o zi, mai precis duminică după amiază, mă sunase, răvăşit de durerea pricinuită de moartea mamei sale, pe care tocmai o aşezase în criptă întru veşnică odihnă. Ştiu foarte bine că în asemenea tragice împrejurări orice vorbă de alinare sună stingher şi rămâne, ea însăşi, neajutorată. Ne-am luat „la revedere” în speranţa unei alte discuţii după ce Pali se va mai fi liniştit cât de cât. Iată, însă, că acea „altă zi” nu a mai fost să fie!…

biblioteca ion minulescu slatina

Sau, poate, va fi – această „ altă zi” – atunci când iubitorii de carte şi de cultură vor înscrie numele lui Paul Matiu la locul pe deplin meritat într-un Hronic al vieţii culturale a unui judeţ care a dat artei, literaturii şi spiritualităţii româneşti nume de referinţă. Şi trebuie spus numaidecât că un asemenea nobil şi atât de necesar travaliu va avea enorm de câştigat prin chiar prestigioasele manifestări organizate sub egida Bibliotecii Judeţene „Ion Minulescu”, din iniţiativa şi cu nepreţuitul aport al neodihnitului său mentor şi dătător de trăinicii: Paul Matiu.

Nu ar fi, însă, drept dacă nu aş aminti şi despre acel Paul Matiu, pe care cu vreo patru decenii şi jumătate în urmă îl ştiam drept Pali. Eram, pe atunci student, şi, profitând de reala deschidere spirituală din cea de-a doua jumătate a anilor ’60, în vacanţele petrecute la Caracal, pusesem la cale să fim un grup de declaraţi iubitori şi susţinători ai unor creaţii şi autori despre care, cu numai câţiva ani în urmă, nu se vorbea decât în şoaptă sau… deloc.

Aşa se face că grupul nostru, din care făceau parte Radu R. Şerban (fiul compozitorului) şi vărul său, Mircea Cebotenco-Şerban, Mihai Vârtosu, Otilian Neagoe, Mihai (Mimi) Vâlcea, Sergiu Vlad, fraţii Ion şi Aurel Mihăescu şi încă alţi câţiva prietenari pe măsură, luam cu asalt librăriile din Caracal cerând ba ceva Kafka sau Camus, ba nişte J.-P. Sartre, dar şi versuri de Ana Ahmatova sau Marina Ţvetaeva. Asta ca să nu mai amintesc despre lecturile, în grup şi cu voce tare, din Ilf şi Petrov, în special scenele despre hoţomanii fii ai locotenentului Smith, „marele şi neuitatul erou al Mării Baltice” sau din Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov, la care, neapărat, mai adăugam şi câte ceva din satirele lui Mark Twain despre „yankeii la ei acasă”. Care lecturi, de regulă, se ţineau pe terasa Restaurantului „Parc” sau, dacă starea vremii nu ne-o îngăduia, la restaurantul „Caracal”, bineînţeles „la separeu”…

SPIRU VERGULESCU - Slatina - Strada Malul Livezi

Spiru Vergulescu, Slatina, Strada Malul Livezi

Această tinereţe, declarat nonconformistă în felul ei, trăită intens şi frumos sub zodia „voioasei libere cugetări”, ne-a modelat şi ne-a marcat, la modul senin şi bun al termenului, pentru multă vreme, pe fiecare dintre noi, indiferent de drumurile pe care ne-am apucat a le străbate mai târziu. Şi, mărturisesc, ori de câte ori mă revedeam cu Pali, direct sau numai prin scris, mă bucuram să îl regăsesc neschimbat în entuziasmul său sincer şi molipsitor. Avea multe proiecte pentru biblioteca pe care o socotea a fi parte din însăşi familia sa, cu toate anume gândite spre a fi întru mai dreapta cinstire a binecuvântatelor meleaguri ale Romanaţiului şi ale Olteniei.

Plecând prea grăbit dintre noi, Pali nu a apucat să îşi pună în bună rânduială toate planurile, dar sunt convins că printre colaboratorii săi vor fi mulţi oameni de suflet care să îi continue strădania.

Cine ar putea să spună că Paul Matiu ne-a părăsit? Nu, el doar şi-a mutat biblioteca în Paradis, acolo unde îi menise locul neuitatul Jorge Luis Borges.

Şerban Cionoff

Identitate prin cultură

asociatia la noi la romani identitate culturala

eveniment liber sa spunAsociaţia Culturală „La noi la români”, în parteneriat cu Primăria oraşului Corabia şi în colaborare cu Muzeul de Arheologie şi Etnografie al oraşului Corabia și Colegiul Național „A. I. Cuza” din Corabia, organizează vineri, 15 noiembrie, la ora 12.00, în Sala Muzeului de Arheologie şi Etnografie al oraşului Corabia (str. Cuza Vodă nr. 65) evenimentul Identitate prin cultură. Cu acest prilej, va avea loc lansarea volumelor de poezie ale autoarelor: Victoria Milescu – Existenţele fastuoase, Elena Armenescu – Poemele iubirii şi prof. Niculina Merceanu – Melancolii de toamnă. Totodată, preşedintele Asociaţiei, prof. Niculina Merceanu, va lansa CD-ul cu muzică tradiţională La noi la români. Pentru confirmări: tel. 0740.131.156, 0725.639.779.

muzeul de arheologie si etnografie corabia

Muzeul de Arheologie şi Etnografie al oraşului Corabia

la noi la romaniAsociația Culturală «La noi la români» s-a înființat în luna iunie 2004, în orașul Corabia, localitate situată pe malul Dunării, într-o zonă cu o valoroasă zestre cultural-istorică.

Din punct de vedere etnografic, se poate spune cu mândrie că așezarea Corabia are o bogată și frumoasă istorie, o legendă de început, fiind, totodată, o veritabilă ladă de zestre pentru generațiile prezente și viitoare.

Din dorința de a o înscrie în circuitul valorilor culturale naționale, prof. Niculina Merceanu, originară din această pitorească zonă, a pus bazele Asociației Culturale «La noi la români», dorindu-se a fi o încununare a peste 45 de ani de promovare a valorilor culturale tradiționale.

Asociația Culturală «La noi la români» își propune, ca principal obiectiv, promovarea și dezvoltarea culturii, cu preponderență a celei tradiționale, precum și evidențierea spațiului cultural și spiritual autohton, în plan european și universal.

dunarea la corabia

Dunărea la Corabia

În spiritul celor prezentate mai sus, Asociația Culturală «La noi la români», urmărind valorificarea potentialului cultural-artistic al zonei, în baza unei atente selecții, a pus bazele Ansamblului Folcloric «Cununa Dunării». Alcătuit integral din tineri deosebit de talentați, descendenți ai unor familii păstrătoare de tradiții și obiceiuri, Ansamblul Folcloric «Cununa Dunării» are un bogat repertoriu de cântece și dansuri populare din zona Romanațiului.

De la înființare, Asociatia Culturală «La noi la români» a desfășurat o bogată activitate la noi la romaniculturală împreună cu parteneri din instituții publice guvernamentale, organizații non-profit și mass-media, extinzându-și aria de acțiuni atât în țară, cât și în spațiul limitrof.

Obiectivul principal al Asociației Culturale «La noi la români» a fost și este susținerea și promovarea tinerilor pasionați și dornici de a cunoaște cultura populară românească, sub toate aspectele ei, valorile morale și spirituale ale poporului român. În acest sens, a organizat evenimente culturale care au avut ca temă lansări de albume muzicale și volume de poezie, simpozioane privind istoria României. Un alt obiectiv al Asociației Culturale «La noi la români» este păstrarea legăturii cu românii din diaspora, promovarea identității noastre naționale.

Asociația Culturală «La noi la români» are încheiate protocoale de colaborare și parteneriate cu instituții de cultură și artă din întreaga țară și are în vedere încheierea de parteneriate cu instituții similare din întreaga lume.

Suntem interesați și onorați în același timp să avem în rândul membrilor noștri personalități din toate mediile și domeniile vieții sociale și bineînțeles, culturale.”

Lansarea revistei „Memoria Oltului”

Miercuri, 21 martie 2012, ora 13,30, în Sala de Festivităţi a Muzeului Judeţean Olt va avea loc lansarea primului număr al revistei de istorie şi cultură „Memoria Oltului”, editată de Asociaţia Culturală „Memoria Oltului”, director Ion D. Tâlvănoiu.

Rostul şi intenţiile publicaţiei sunt menţionate de în editorialul Către cititori, din care selectăm:

„Revista « Memoria Oltului» consideră ca o datorie de onoare să contribuie la cunoaşterea trecutului, la dezvoltarea patriotismului.

Credem că Oltul şi Romanaţii au dat ţării o pleiadă de personalităţi – scriitori, gazetari, înalţi prelaţi, politicieni, boieri, filantropi, profesori, oameni de ştiinţă, artişti – a căror activitate, deşi ar putea fi un exemplu de urmat pentru cei tineri, este puţin cunoscută. Credem că pe cuprinsul Olteniei au existat şi încă există monumente istorice, conace boiereşti, biserici, aşezăminte de cultură despre care s-ar cuveni să ştim mai multe.

Noi credem că istoria locală este parte a istoriei naţionale. Marele nostru învăţat Nicolae Iorga aprecia că istoria unui neam atunci va fi completă când şi cel din urmă sat îşi va avea scrisă monografia sa.”

Numărul 1 al revistei „Memoria Oltului”, adecvat ilustrată, însumează 12 articole, de o mare varietate tematică: cercetări arheologice, activitatea lui Î.P.S. Nifon Criveanu, publicaţii periodice din Olt şi Romanaţi, Tache Ionescu la Caracal, boierii Buzeşti, eroi şi monumente din Olt etc – se arată într-un comunicat primit de la Muzeul Județean Olt.