„Roman de Bucureşti” de Pușa Roth, la Teatrul Național Radiofonic

roman de bucuresti de pusa roth tnr

Sâmbătă, 30 august 2014, în seria de „Mari spectacole” de la Radio România Cultural, după Câinele grădinarului de Lope de Vega (ora 0.30 și, în reluare, de la ora 13.15), Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați Roman de București, comedie de moravuri la moment de Pușa Roth. Regia artistică: Leonard Popovici. În distribuție: Dorina Lazăr, Virgil Ogăşanu, George Ivaşcu, Adrianalogo rrc Trandafir, Lucia Maier, Sorin Gheorghiu, Gheorghe Pufulete, Cătălin Rusu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Dicu. Muzica originală și regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Înregistrare din anul 2003.

pusa-roth

Pușa Roth

Simplă constatare: genul dramatic numără foarte puţine autoare (e drept, ceva mai multe decât femeile-compozitor). Pare întrucâtva de mirare, cu atât mai mult dacă, de dragul comparaţiei, aruncăm o privire asupra prozei literare, ilustrată ieri şi azi de nume sonore. Să căutăm o explicaţie? Nu, fiindcă nu cred că am ajunge la o concluzie serioasă. Am risca să punem într-o ecuaţie falsă spiritul feminin cu cele câteva trăsături specifice care despart textul destinat scenei de orice alt tip de scriitură.

Constatarea de ordin general fiind obiectivă, se impune totuşi să detaliem: şi mai puţine sunt femeile-dramaturg care scriu comedie. Apoi, se observă că astăzi, la noi, contrar tuturor aşteptărilor, comedia de valoare pe teme de actualitate se lasă îndelung aşteptată, fapt aproape ciudat. Dar şi în această privinţă o concluzie nu ar putea fi decât pripită.

leonard popovici

Leonard Popovici

În primăvara lui 1999, difuzam în premieră absolută Şambelan la viezuri, fantezie dramatică de Puşa Roth după Pagini bizare de Urmuz, în regia lui Leonard Popovici, succes deosebit al Teatrului Naţional Radiofonic. Piesa nu este o dramatizare a prozei urmuziene, ci un captivant exerciţiu de imaginaţie bazat pe „lumea larvară prevăzută cu aripi uriaşe” a „profetului revoltei literare internaţionale”. Şambelan la viezuri a fost montată în septembrie acelaşi an la Teatrul „Bacovia” din Bacău, în regia lui Constantin Dinischiotu. „Puşa Roth, scria Ileana Berlogea, a încercat imposibilul şi a reuşit: acela de a crea o acţiune dintr-o non-acţiune şi caractere din umbre şi marionete.” Citește integral în Revista Teatrală Radio.

Costin Tuchilă 

Premieră la Teatrul Național Radiofonic: „Un om norocos” de Carol Erdös după romanul lui Octavian Paler

un om norocos

eveniment liber sa spunTeatrul Naţional Radiofonic vă invită luni, 8 aprilie 2013, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, unde va avea loc audiţia cu public a premierei Un om norocos de Carol Erdös după romanul omonim al lui Octavian Paler. Regia artistică este semnată de Gavriil Pinte. În distribuţie: Ion Grosu, Constantin Codrescu, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Daniel Badale, Alexandru Bindea, Petre Lupu, Ion Siminie, Stan Petrişor, Ion Arcudeanu, Dan Aştilean, Paul Ionescu, Isabella Drăghici, Felicia Pinte. Regia de montaj: Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu. Spectacolul este realizat în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani.

carol erdos

Carol Erdös

Analiza profundă a caracterului uman, observaţiile obiective ale societăţii, sensibilitatea poetică – sunt argumentele care l-au determinat pe Carol Erdös (actor la Teatrul de Nord din Satu-Mare, secţia română) să realizeze acest al treilea scenariu după opera regretatului scriitor și jurnalist român. Octavian Paler. „Prin textul lui Octavian Paler simt că spun mult mai mult şi mai profund publicului. Ideile lui mă reprezintă, cred că oamenii au nevoie de ajutorul lui. Asta m-a mânat în luptă şi eu cred că merită”, mărturisea Carol Erdös, în urmă cu trei ani, când alcătuia primele două scenarii radiofonice după Viaţa pe un peron şi Apărarea lui Galilei, texte care au stat la baza spectacolelor realizate în 2009 şi 2010, în regia aceluiaşi Gavriil Pinte.

octavian-paler

Octavian Paler

Un om norocos – roman atipic, cu multe şi grave probleme de natură ideologică, apărut la finele anului 1984, un roman de ambianţă fantastică, o parabolă neagră, o radiografie necruţătoare a unei societăţi bolnave – i-a prilejuit de data aceasta lui Carol Erdös construcţia unui scenariu care induce o stare de meditaţie profundă, dezvăluind o lume a dezamăgirilor, prăpastia uriaşă deschisă între un tărâm imaginar şi realitatea cruntă.

Spectacolul radiofonic Un om norocos va fi difuzat în premieră joi, 18 aprilie 2013, ora 19.00, la Radio România Cultural şi sâmbătă, 20 aprilie 2013, ora 13.15, la Radio România Internaţional.

Medalion Cristian Munteanu

În săptămâna 22–28 august 2011, seria de „Mari spectacole” ale Teatrului Național Radiofonic, difuzate la Radio România Cultural (ora 1.30), este dedicată regizorului Cristian Munteanu, care ar fi împlinit, în 25 august, 75 de ani.

Născut în 25 august 1936, la Bucureşti, Cristian Munteanu (m. 31 ianuarie 2008, Bucureşti) a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1959. Regizor mai întâi la Teatrul din Piatra Neamţ, a fost angajat în 1962 la Radiodifuziunea Română, ca regizor artistic. După decembrie 1989, a devenit primul redactor-şef al Redacţiei Teatru, care fusese până atunci secţie a Redacţiei Emisiunilor Culturale. Practic, Cristian Munteanu a pus bazele activităţii distincte a acestei redacţii în forma în care se desfăşoară ea astăzi.

Cele patru decenii şi jumătate dedicate de regizorul Cristian Munteanu teatrului radiofonic înseamnă peste o mie de spectacole cu piese din toate epocile de creaţie, de la antici la contemporani, ilustrând toate speciile de teatru, de la cele consacrate la formule moderne, cum sunt documentarul teatral sau emisiunile scenarizate.

Artist desăvârşit, unul dintre numele cele mai mari ale teatrului radiofonic, Cristian Munteanu avea darul de a inspira acea seninătate absolut necesară actului creator. Seninătate care înseamnă, în artă, echilibru, bun gust, adecvare a mijloacelor faţă de scopul propus, maturitate. Seninătate care se poate traduce, în cazul artei interpretative, şi printr-o detaşare de bun augur faţă de aspecte fără relevanţă în plan stilistic. Cele mai multe dintre spectacolele sale sunt astăzi înregistrări de referinţă, aflate în Fonoteca de Aur. Amintesc câteva: Broaştele de Aristofan, Orestia de Eschil, Odiseea de Homer, Electra de Sofocle, Cel ce se pedepseşte singur de Terenţiu, Henric al IV-lea, Othello, Troilus şi Cresida şi Cymbeline de Shakespeare, Tragica istorie a doctorului Faust şi Eduard al II-lea de Marlowe, Arden din Feversham, Viaţa e vis de Calderón de la Barca, Faust, Torquato Tasso, Iphigenia în Taurida şi Clavigo de Goethe, Maria Stuart şi Intrigă şi iubire de Schiller, Ruy Blas şi Marion Delorme de Victor Hugo, Roşu şi negru de Stendhal, Pasărea albastră de Maurice Maeterlinck, Brand şi Rosmersholm de Ibsen, Duhul pădurii de Cehov, Lungul drum al zilei către noapte, Anna Christie, Din jale se întrupează Electra, Dramele mării de Eugene O’Neill, Ciocârlia de Jean Anouilh, Cumpăna amiezii de Paul Claudel, Procesul şi Castelul de Kafka, Serenadă târzie de Alexei Arbuzov, Deşertul tătarilor de Dino Buzzati, Labirintul de Fernando Arrabal, Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, Răscoala de Liviu Rebreanu, Avram Iancu, Zamolxe şi Arca lui Noe de Lucian Blaga.

În toate, amprenta stilistică a regizorului este inconfundabilă. Ea se traduce printr-un simţ aparte al construcţiei teatral-radiofonice, aspect esenţial în această formă de artă, care, adresându-se unui singur simţ, auzul, recompune un univers întreg. Există fără îndoială reguli nescrise ale acestei specii, teatrul radiofonic, pe care Cristian Munteanu îl considera forma cea mai rafinată de teatru. Dar nici una dintre ele nu poate suplini disciplina interioară a artistului, care presupune, pe lângă o cultură teatrală vastă, asimilată organic, fermitatea opţiunii stilistice şi, astfel, capacitatea de reinterpretare optimă a unui text. Regizorul, mărturisea Cristian Munteanu, trebuie să facă o orchestraţie. O orchestraţie, îmi permit să adaug în context, care începe chiar de la forma potenţial radiofonică a textului dramatic. Pe bună dreptate, Cristian Munteanu susţinea că oricâtă invenţie şi fantezie s-ar suprapune peste un text care nu a fost adaptat corespunzător tehnicii teatrului radiofonic, rezultatul va fi sortit eşecului. Că uneori trebuie, cu regret, să elimini fragmente sau să modifici chiar elemente structurale ale piesei, e de la sine înţeles. Fără această suferinţă, devine imposibil să faci pasul spre transformarea plauzibilă a unui text pentru radio. Este o lecţie pe care am detaliat-o adesea în compania lui Cristian Munteanu, ale cărei secrete le-am asimilat de la un artist puţin dispus, temperamental, să dea lecţii.

Luni 22 august veți asculta Orestia de Eschil, înregistrare de tinerețe a regizorului (1966), cu Olga Tudorache, Vasile Gheorghiu, Ileana Predescu, Gilda Marinescu, Mircea Albulescu, Leopoldina Bălănuţă, Dan Nasta, George Oancea, Nicolae Luchian-Botez, Lucia Mureşan, Emil Liptac în distribuție.

Marţi 23 august, am programat Othello de William Shakespeare, cu Mircea Albulescu (Othello), Ştefan Iordache (Mefisto), Dana Dogaru (Desdemona), alături de George Constantin, Florian Pittiş, Dan Condurache, Dan Nasta, Monica Ghiuţă, Irina Mazanitis, Gheorghe Cozorici, Ion Pavlescu, Sorin Gheorghiu, Constantin Dinulescu, Alfred Demetriu (înregistrare din 1983). Vor urma, miercuri și joi, două dramatizări după Kafka, Procesul și Castelul. În prima, din 1992, în distribuție apar Adrian Pintea, George Constantin, Dana Dogaru, Gheorghe Cozorici, Diana Gheorghian, Ion Pavlescu, Florian Pittiş, Valentin Teodosiu, Petre Lupu, Constantin Dinulescu, Mitică Popescu, Dorina Lazăr, Mircea Constantinescu. În Castelul (1983), Virgil Ogăşanu, Gina Patrichi, Ion Marinescu, Marga Anghelescu, Mircea Albulescu, Octavian Cotescu, Olga Tudorache, Ion Caramitru, Florian Pittiş, Adrian Georgescu, Costel Constantin, Corado Negreanu, Jean Reder, Ileana Stana Ionescu, Sandu Sticlaru, Gheorghe Buznea, Gheorghe Cozorici.

Vineri 26 august, vă propunem un spectacol mai recent, Moartea lui Ivan Ilici, dramatizare de Puşa Roth dupa nuvela lui L. N. Tolstoi (2006). În distribuţie: Mihai Constantin, Ruxandra Sireteanu, Eusebiu Ştefănescu, Petre Moraru, Ştefan Velniciuc, Gavril Pătru, Delia Nartea, Claudiu Istodor, Valentin Uritescu, Ion Siminie, Constantin Dinulescu, Petre Nicolae, Ion Arcudeanu, Aurelian Georgescu, Gheorghe Pufulete. Cu participarea preotului Cristian Deheleanu de la Biserica Sf. Gheorghe cel Vechi din Bucureşti.

Pentru ziua de sâmbătă 27 august, am ales Comedia măgarilor de Plaut (2005), cu Alexandru Arşinel, Petre Lupu, George Ivaşcu, Dorina Lazăr, Delia Nartea, Mircea Constantinescu, Alexandru Bindea, Mihai Bisericanu, Coca Bloos, Claudiu Istodor, Bogdan Caragea, Marius Rizea.

Medalionul dedicat regizorului Cristian Munteanu se va încheia, duminică 28 august, cu Ciocârlia de Jean Anouilh. În distribuţie: Mirela Gorea, Gheorghe Cozorici, George Constantin, Mircea Anghelescu, Mihai Dinvale, Florian Pittiş, Adina Popescu, Ileana Predescu, Valeria Ogăşanu, Corado Negreanu, Mihai Stan, Gelu Niţu, Valentin Uritescu, Tatiana Iekel, Ştefan Hagimă, Cicerone Ionescu, Boris Petrof (înregistrare din 1988).

Costin Tuchilă