Wagner, Enescu, Prokofiev, Stravinski

amurgul zeilor integrala tetralogiei wagner festival enescu

Al doilea concert susținut de Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam, dirijată de Mariss Jansons, este programat la ora 11.00, la Sala Palatului. Solistă: Lisa Batiashvili. În program: George Enescu – Rapsodia română nr. 1 în La Major, op. 11; Serghei Prokofiev – Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră, în Re major, op. 19; S. Prokofiev – Suita din baletul „Romeo și Julieta”: Montecchi şi Capuleti ; Julieta, copil; Măşti; Romeo la mormântul Julietei (selecţie realizată de Mariss Jansons); Igor Stravinski – Suita „Pasărea de foc”: Introducere – Pasărea de foc şi dansul ei (variaţiuni pe tema Păsării de Foc); Dansul Prinţesei; Dansul infernal al Regelui Kașcei; Cântec de leagăn; Final.

mariss jansons

Mariss Jansons

De la ora 17.00, la Sala Palatului, ultimul „act” al tetralogiei wagneriene Inelul Niebelugului: Amurgul zeilor, WWV 86D, operă în concert în versiunea dirijorului Marek Janowski, la pupitrul Orchestrei Simfonice Radio Berlin. Distribuţia: Siegfried – Stefan Vinke, Gunther – Valentin Vasiliu (Opera Naţională Bucureşti), Alberich – Martin Winkler, Hagen – Eric Halfvarson, Brünnhilde – Petra Lang, Gutrune – Alexandra Reinprecht, Waltraute – Elisabeth Kulman, Prima ursitoare – Daniela Denschlag, A doua ursitoare – Elisabeth Kulman, A treia ursitoare – Aneliya Vidinova, Woglinde – Ileana Tonca, Wellgunde – Alina Bottez, Fosshilde – Sorana Negrea. Cu participarea Corului Filarmonicii „George Enescu”. Dirijorul corului: Iosif Ion Prunner. Spectacol subtitrat în limba română.

moartea lui siegfried

Moartea lui Siegfried

Radio România Cultural și Radio România Muzical vor transmite ambele concerte.

Apreciată pentru virtuozitatea și „sensibilitatea profundă” („Financial Times”), Lisa Batiashvili este o violonistă în plină ascensiune pe plan internațional. Cântă pe o vioară Stradivarius ex-Joachim, din 1715, împrumutată de Fundația Nippon Music, şi lucrează frecvent cu Filarmonica din Berlin, Staatskapelle din Dresda, Orchestra Gewandhaus din Leipzig, Royal Concertgebouw Orchestra, Orchestra de Cameră a Europei, Filarmonica din New York, Philadelphia Orchestra și Orchestra Simfonică din Boston.

În stagiunea 2012–2013 Lisa Batiashvili a deținut titlul de Capell-Virtuosin a Staatskapelle din Dresda, unde a cântat sub bagheta prim-dirijorului Christian Thielemann. Artist rezident al Orchestre Simfonice WDR din Köln, Lisa Batiashvili a mai concertat alături de Daniel Barenboim (Staatskapelle Berlin), Gustavo Dudamel (Orchestra Simfonică Gothenburg), Thomas Hengelbrock (Orchestra Simfonică NDR) și Mariss Jansons (Royal Concertgebouw Orchestra).

lisa batiashvili

Lisa Batiashvili

A concertat alături de orchestrele filarmonice din Londra și Rotterdam, ambele dirijate de Yannick Nézet-Séguin, dar și alături de Orchestra Tonhalle din Zürich și Orchestra Națională a Franței, cu David Zinman, Orchestra Simfonică din Sydney, sub bagheta lui Vladimir Ashkenazy, Orchestra Simfonică NHK, dirijată de Charles Dutoit şi cu Orchestra Filarmonică Regală din Stockholm, sub bagheta lui Sakari Oramo.

Lisa Batiashvili colaborează exclusiv cu Deutsche Grammophon. Cel mai recent album al său (2013) include Concertul pentru vioară de Brahms (cu Staatskapelle Dresda) și Trei romanțe pentru vioară și pian de Clara Schumann (cu pianista Alice Sara Ott). Albumul de debut, Echoes of Time (2011) i-a adus un ECHO Klassik.

A participat la festivalurile de la Salzburg, Edinburgh International, Schleswig-Holstein, Heimbach și Verbier și face frecvent turnee cu muzicieni precum oboistul François Leleux, violistul Lawrence Power, violoncelistul Sebastian Klinger sau pianistul Paul Lewis. Printre primele audiții mondiale pe care le-a realizat este și Concertul pentru vioară de Magnus Lindberg.

Lisa Batiashvili a devenit cunoscută la nivel mondial la 16 ani, când a fost cel mai tânăr concurent din istoria Concursului „Sibelius”, unde a câștigat locul al doilea. În 2003 a câștigat premiul Leonard Bernstein la Festivalul de Muzică Schleswig-Holstein și a primit trofeul Beethoven Ring Prize la Festivalul Beethoven de la Bonn. În 2008 a fost recompensată cu un trofeu MIDEM Classical, premiul Choc acordat de „Le Monde de la Musique” și un ECHO Klassik pentru înregistrarea concertelor pentru vioară ale lui Sibelius și Lindberg, la Casa de discuri Sony. Este câștigătoarea prestigiosului premiu oferit de Academia Internațională de Muzică Chigiana.

Costin Tuchilă

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Concerte și recitaluri

sambata 21 septembrie 2013 festival enescu

La ora 11.00, la Sala Mică a Palatului, în cadrul seriei „Muzica secolului XXI – Workshop // Enescu şi contemporanii săi”, este programat recitalul lui Laurent Albrecht Breuninger (vioară) și Thomas Duis (pian). În program: Cl. Debussy – Sonata pentru vioară şi pian în sol minor L 140; L. Vierne – Sonata în sol minor pentru vioară şi pian, op. 23; G. Enescu – Sonata nr. 3 în la minor pentru pian şi vioară, „în caracter popular românesc”, op. 25; M. Ravel – Rapsodia „Tzigane”, pentru vioară şi pian, op. 76.

Programul zilei de sîmbătă, 21 septembrie, va continua la Ateneul Român, la ora 17.00, cu recitalul pianistului Jean-Claude Pennetier: G. Fauré – Nocturna nr. 12 în mi minor, op. 107, Barcarola nr. 11 în sol minor, op. 105; G. Enescu – Sonata nr. 1 pentru pian, în fa diez minor, op. 24,1; Cl. Debussy – La cathédrale engloutie, Imagini, volumul 2: Cloches à travers les feuilles, L. 111 (1907); F. Busoni – Sonatina nr. 2, BV 259; Cl. Debussy – 12 studii pentru pian (Caietul 2) L136 (7. Pour les degrés chromatiques; 8. Pour les agreements; 9. Pour les notes répétées; 10. Pour les arpèges composes; 11. Pour les sonorités opposées; 12. Pour les accords).

enescu festival editia 21 septembrie 2013

De la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului va avea loc primul concert susținut de Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam în cadrul actualei ediții a Festivalului. Dirijor: Mariss Jansons. Solist: Emanuel Ax. În program: Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră, în do minor, op. 37 de Beethoven și poemul simfonic O viață de erou, op. 40 de Richard Strauss. Concert prezentat de Ing.

La Ateneul Român, de la ora 22.30, Sir Neville Mariner și Orchestra Academiei Saint Martin in the Fields din Londra propun un program integral Mendelssohn-Bartholdy: Uvertura „Ruy Blas”, Concertul pentru vioară şi orchestră, în mi minor, op. 64 – solist: Boris Brovtsyn, Visul unei nopţi de vară (integral), soliste: Irina Iordăchescu, Maria Jinga. Cu participarea Corului Filarmonicii „G. Enescu”. Dirijorul corului: Iosif Ion Prunner. Concert prezentat de Enel.

Radio România Cultural și Radio România Muzical vor transmite concertele de la ora 11.00, 17.00, 19.30, 22.30.

În Sala Filarmonicii „Oltenia” din Craiova, la ora 19.00, va avea loc recitalul formației Maxim Quartet.

La Sibiu, sâmbătă, 21 septembrie: Dinastia Borgia, spectacol al Ansamblurilor Hesperion XXI și La Capella Reial de Catalunya, dirijate de Jordi Savall.

jean claude pennetier

Jean-Claude Pennetier

Jean-Claude Pennetier este considerat unul dintre cei mai spectaculoși pianiști ai generației sale. S-a remarcat în câteva competiții internaționale, obținând premiul întâi în Concursul „Gabriel Fauré” sau premiul al doilea la Concursul „Marguerite Long”. A continuat lansându-se într-o carieră strălucitoare, fiind invitat să cânte cu orchestre precum Orchestre de Paris, Staatskapelle din Dresda, Orchestra Națională din Lille, Orchestra NHK din Tokyo. De asemenea, este invitat în festivaluri ca La Roque d’Anthéron, Prades, Seattle și the Moscow Nights.

Înregistrările sale cu Beethoven, Schubert, Schumann, Brahms şi Debussy (pentru Lyrinx) au primit premii importante din partea presei muzicale. Printre cele mai recente producții ale sale se numără muzică de cameră de Ravel (Saphir Production), două albume Mozart cu Michel Portal și membrii ai Cvartetului Ysaÿe. În 2009 a văzut i-a apărut primul volum cu înregistrări ale integralei pieselor pentru pian de Gabriel Fauré, compozitor al cărui interpret eminent este; acest album, apărut la Mirare, a primit premiul Diapason d`Or. Al doilea volum lansat pe piaţa internaţională se numeşte Gabriel Fauré’s Complete Piano Music.

Interpretările sale conferite muzicii lui Schubert sunt, de asemenea, de referință; un CD dedicat acestui compozitor a apărut în 2010, de asemenea pentru Mirare și a fost distins cu Diapason d`Or.

Potrivit Gramophone (2008), „Pennetier strălucește cu o lumină clară în adâncimile lichide ale enigmei muzicale”.

Orchestra Regală Concertgebouw este cotată drept una dintre cele mai bune orchestre din lume. Criticii i-au lăudat dintotdeauna sunetul unic: secțiunea de corzi a orchestrei este „catifelată”, sunetul instrumentelor de suflat din alamă e „de aur”, al celor din lemn „deosebit de personal”, iar instrumentele de percuție au o reputație internațională. Criticii de specialitate menţionează și „acustica exceptională” a sălii Concertgebouw, proiectată de arhitectul A.L. van Gendt.

Un alt atu al Orchestrei Regale îl reprezintă amprenta dirijorilor. În cei 125 de ani de existenţă, Orchestra Regală Concertgebouw a avut doar şase dirijori! Şi, nu în ultimul rând, ea străluceşte și prin cei 120 de instumentiști, care provin din peste 20 de țări. În ciuda dimensiunii, orchestra funcționează ca una camerală atunci când vine vorba de sensibilitatea cu care membrii săi se ascultă și lucrează împreună. Un lucru care implică înalte abilități individuale și încredere reciprocă.

royal concertgebouw orchestra

Primul dirijor al Orchestrei Regale Concertgebouw a fost Willem Kes, din anul 1888 până în anul 1895. Au urmat Willem Mengelberg (1895–1945), Eduard van Beinum (1945–1959), Bernard Haitink (1963–1988), Riccardo Chailly (1988–2004) şi Mariss Jansons (numit în septembrie 2004).

Willem Mengelberg a realizat fundamentul pentru mult apreciata tradiție Mahler a orchestrei. Eduard van Beinum a introdus în repertoriu simfoniile lui Bruckner și muzica franceză. Matineele de Crăciun dirijate de Bernard Haitink și televizate în multe țări europene i-au adus Orchestrei Regale o largă recunoaștere. Haitink a fost numit dirijor onorific în 1999. Dirijor emerit din 2004, Riccardo Chailly a impulsionat programarea muzicii contemporane și de operă. Sub conducerea lui Mariss Jansons, orchestra s-a concentrat pe muzica unor compozitori ca Bruckner, Mahler, Strauss și Brahms, Șostakovici și Messiaen, cărora le-au fost dedicate proiecte tematice de mare anvergură.

În timpul celor 50 de ani de dirijat, Willem Mengelberg a invitat compozitori renumiți să colaboreze cu Orchestra Regală Concertgebouw (tradiţie păstrată până azi): George Benjamin, Oliver Knussen, Tan Dun, Thomas Adès, dar şi Richard Strauss, Gustav Mahler, Claude Debussy, Igor Stravinski, Bruno Maderna, Witold Lutosawski, Otto Ketting, Luciano Berio, Pierre Boulez, Hans Werner Henze John Adams.

Există două elemente esențiale ale repertoriului orchestrei: tradiția și înnoirea. Este vorba, pe de o parte, despre interpretările muzicii lui Mahler și Bruckner, precum şi despre menţinerea unor tradiții speciale – „Pasiunea” și „Matineul de Crăciun”. Seria proiectelor speciale „Alive, Adventurous, Alluring” (AAA), include muzica pe diverse teme. Orchestra colaborează și cu dirijori și specialiști renumiți la nivel mondial, de exemplu, Nikolaus Harnoncourt, responsabil de repertoriul din secolul XVIII.

Orchestra Concergebouw a fost fondată în anul 1888. Cu ocazia aniversării a 100 de ani în 1988, orchestra a primit oficial apelativul „Regală”. Susţine annual 80 de concerte la Concertgebouw, în Amsterdam, şi în alte 40 în săli de concert de renumite din toată lumea. Are aproximativ 250.000 de spectatori pe an, la care se adaugă publicul transmisiunilor la radio și televiziune.

A înregistrat peste 1100 LP-uri, CD-uri și DVD-uri, multe dintre ele câștigând distincții internaționale. În 2004, orchestra a lansat propria marcă, RCO Live.

mariss jansons festival enescu

Mariss Jansons

„Este datoria mea să aflu care sunt calitățile speciale ale orchestrei și pe acestea să le păstrez. Atunci, ca într-un proces natural, propria mea personalitate adaugă ceva – ei mă influențează pe mine – și totul va fi în ordine”, spune Mariss Jansons.

Tatăl său a fost dirijor, iar mama sa cântăreață de operă, originară din Letonia. Jansons a studiat vioara și dirijatul la Leningrad, continuându-și studiile cu Hans Swarowsky la Viena și cu Herbert von Karajan la Salzburg.

În 1973, Jansons a fost numit asistentul lui Yevgeny Mravinsky la Orchestra din St. Petersburg, dirijată și de tatăl lui Jansons, Arvīds. Între 1979 și 2000, a fost director muzical al Orchestrei Filarmonicii din Oslo, conducând-o spre un succes internațional.

A apărut de numeroase ori ca dirijor invitat la Berlin, Viena și Orchestra Filarmonicii din Londra, precum și cu orchestre importante din Statele Unite ale Americii. Jansons a fost numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Pittsburgh în 1997, post pe care l-a deținut până în 2004 și al Orchestrei Simfonice Radio Bavaria în 2003.

După ce a dirijat în calitate de invitat Orchestra Regală Concertgebouw în 1988, s-a întors aproape în fiecare an și a fost numit dirijor șef în 2004. Este cel de-al șaselea dirijor care deține acest post de la fondarea orchestrei în 1888.

Jansons a primit numeroase distincții pentru realizările sale, între care se află și cea de membru de onoare al Academiei Regale de Muzică din Londra și al Societății Prietenilor Muzicii din Viena. Deține, de asemenea, Decorația Austriacă de Onoare pentru Știință și Artă, Ordinul celor Trei Stele al Letoniei și Ordinul Maximilian al Bavariei pentru Știință și Artă. În octombrie 2012 a primit premiul IJ pentru contribuția sa importantă la dezvoltarea economică și la promovarea orașului Amsterdam.

Costin Tuchilă

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35