Horia Andreescu, invitatul emisiunii „Music Show”

horia-andreescu

Horia Andreescu, unul dintre cei mai importanți dirijori români, este invitatul lui Sebastian Crăciun, sâmbătă, 14 februarie 2015, de la ora 22.20, la Radio România Cultural. Amintiri cu și despre muzicieni, experienţe inedite dintr-o viață dedicată artei sunetelor numai la „Music Show”.

Întrebările dumneavoastră sunt aşteptate la nr. de tel. 021-311.12.40 sau 021-319.05.05 sau prin SMS la nr. 0746223300, iar cei care aleg să ne urmărească din faţa calculatorului, pe site-ul www.radioromaniacultural.ro, pot să deschidă şi pagina noastră de facebook: Music Show şi acolo pot să ne scrie.

Horia Andreescu este astăzi dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”. Fondator al Orchestrei de cameră „Virtuozii” din Bucureşti, profesor asociat al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, Horia Andreescu a fost mulţi ani director al Formaţiilor Muzicale Radio. Studiile sale la Universitatea de Muzică din Bucureşti (compoziţie şi dirijat cu profesori excepţionali), la Academia de Muzică de la Viena (cu Hans Swarowski şi Karl Osterreicher), precum şi cursurile cu Sergiu Celibidache sunt o bază solidă a devenirii sale dirijorale.

horia_andreescu

Din colaborările lui Horia Andreescu cu orchestre din România şi străinătate – mai cu seamă din Germania, unde numără 13 ani de „dirijor oaspete permanent” la Rundfunk Sinfonieorchester Berlin, 10 ani cu aceeaşi funcţie la Dresdner Philharmonie şi 21 de ani la Staatskapelle Schwerin –, există peste 60 de înregistrări pe piaţa discografică, dintre care 16 cu orchestre din Europa.

Integrala Enescu (8 CD-uri), editată de „Electrecord” şi „Olympia-Londra”, contribuie la cunoaşterea de la Tokio până la New York a acestui mare compozitor. Colaborarea dirijorului Horia Andreescu cu multe alte orchestre, de pildă, London Symphony Orchestra, Wiener Symphoniker, Royal Philharmonic Orchestra, filarmonicile din Amsterdam, Stuttgart, orchestrele simfonice din Ierusalim, Nagoya, BBC Scottish, orchestrele Radio din Madrid, Leipzig, precum şi turneele individuale sau cu Orchestra Naţională Radio şi Filarmonica „George Enescu” la festivaluri ca Wiener Festwochen, Dresdner Festspiele, Europa Musicale Munchen şi, fireşte, Festivalul International „George Enescu” de la Bucureşti, îi întregesc cariera.

sebastian craciun

Sebastian Crăciun

Sâmbătă 14 februarie 2015, de la ora 22.20, numai la Radio România Cultural veţi asista la un dialog incitant cu Horia Andreescu, pigmentat cu muzică de cea mai bună calitate, într-un talk-show moderat de Sebastian Crăciun.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Radio

Hop-așa!

aplauze festival

Nu ne mai enervăm de mult (enervarea face riduri) la concertele la care minunații noștri semeni aplaudă conștiincioși între părțile unei lucrări simfonice, simfonie, suită sau concert cu instrument solist. Dacă am avea puteri supranaturale, i-am opri, dar cum nu avem, nu-i putem opri. Așadar, ne-am consolat. Muzicienii, și ei. Dar, sigur, mai încearcă uneori să oprească prin semne aplauzele dintre părți. Să nu vă faceți însă iluzii, în multe locuri selecte din lume se întâmplă la fel: se aplaudă cu simț de răspundere. Îmi amintesc de un concert la Roma, în urmă cu mulți ani, să tot fie vreo 17. Bilete scumpe, lume îmbrăcată luxos, șampanie ș.a.m.d. Mstislav Rostropovici cânta Concertul pentru violoncel de Dvořák. Ca să fiu sincer, văzând eu asemenea lux și asemenea ștaif, mă gândeam cu mintea mea de acasă cum că… Ei na! Între părțile concertului nu numai că s-a aplaudat, dar s-a aplaudat frenetic, au fost chiar și urale, care, involuntar, mi-au amintit, vai, de sintagma de demult: „Aplauze prelungite. Urale”. S-au auzit și zgomotele făcute cu pantofii în podea, de se cutremura biata sală… Rostropovici a privit lung, dar nu a scos nici o vorbă și nu a schițat nici un gest. Și el, și orchestra au așteptat. Când uralele au încetat, și-au văzut de treabă mai departe, ca și cum nimic nu se întâmplase.

La ediția abia încheiată a Festivalului Internațional „George Enescu” nu au lipsit distinsele aplauze între părți, dar cu obiectivitate trebuie să recunosc că au fost mai puține decât la edițiile precedente. Umilele mele așteptări au fost – n-o să credeți – parțial înșelate. Să explic: sus-numita categorie de public aplaudă cu mare entuziasm la sfârșitul părții a treia (Allegro molto vivace) a Simfoniei nr. 6, „Patetica” de Ceaikovski, fiind convinsă că acesta este finalul simfoniei, mai convinsă decât că soarele va răsări și a doua zi… (Bietul Ceaikovski nu și-a închipuit că scriind un final exploziv acestei părți a simfoniei, după vreo sută de ani… hop-așa! cu uralele…). Evident că vineri, 27 septembrie 2013, sus-numita s-a pornit, hop-așa! pe aplaudat, evident că ar fi urmat, hop-așa! urale, numai că dirijorul Andrew Litton, cunoscând situațiunea, a făcut rapid semn orchestrei să înceapă partea a patra, Adagio lamentoso. Și orchestra, Royal Philharmonic din Londra, s-a conformat, așa că elanul aplauzelor, ca să vedeți, s-a frânt. Să te întreci cu orchestra nu se face!

ROYAL PHILHARMONIC ORCHESTRA - Andrei Gîndac_9

Andrew Litton și Royal Philharmonic Orchestra. Foto: Andrei Gândac

Urma și cealaltă, la fel de umilă, așteptare a mea. Ea însă nu mi-a fost înșelată de publicul entuziast. Din nou o imprudență a bietului domn Ceaikovski, care își încheie simfonia cu o notă lungă la violoncele și contrabași într-o nuanță cât se poate de stinsă (pppp scrie în partitură). Unii încep să aplaude înainte ca aceste instrumente să tacă și efectul se risipește… Și, hop-așa! evident că și vineri, 27 septembrie au aplaudat. Aici dirijorul n-a mai avut soluție…

Mi-am amintit atunci de o întâmplare de la o ediție trecută a Festivalului, mai exact din seara zilei de 18 septembrie 1998, când s-a cântat aceeași simfonie ceaikovskiană. După concert, am plecat la redacție, fiindcă trebuia să scriu şi să înregistrez textul rubricii „Punctul pe cuvânt” pentru emisiunea Matinal (Radio România Actualități) de a doua zi – emisiune realizată în acea perioadă de Pușa Roth. Redau textul rubricii difuzate pe 19 septembrie 1998:

Aplaudați, domnilor, aplaudați!

Bună dimineaţa! Îndrăznesc să cred că nu mă veţi judeca prea aspru dacă vă voi tulbura clipa de tihnă din preajma cafelei matinale. Dacă va fi aşa, îmi cer din capul locului iertare. Iertare pentru că vă voi povesti o întâmplare la care am asistat aseară, la Sala Palatului, cu ocazia concertului extraordinarei Orchestre Simfonice din Chicago, dirijată de Daniel Barenboim. Cuvântul pe care se cuvine să pun punctul îl las la alegerea dumneavoastră.

de ce aplaudam intre partile simfoniei

Conform unei reguli elementare, între părţile unei lucrări simfonice, fie ea simfonie, suită, concert pentru instrument solist şi orchestră, nu se aplaudă. Aceeaşi regulă funcţionează şi în cazul lucrărilor camerale. Este însă foarte adevărat că realitatea, trista realitate, ne contrazice din când în când. Vă asigur că nu se întâmplă numai la noi, ci şi în multe alte părţi ale lumii, considerate mai civilizate. Şi vă asigur că, până recent, publicul românesc greşea foarte rar, aplaudând între părţile simfoniei.

Dar iată faptele. Aseară, în antepenultima zi a ediţiei a XIV-a a Festivalului „George Enescu”, o bună parte a publicului a aplaudat frenetic după partea a treia a Simfoniei „Patetica” de Ceaikovski. Că respectivii nu şi-au închipuit că simfonia are patru părţi, că au fost înşelaţi de finalul acestei secţiuni tumultuoase a partiturii, că s-au luat unii după alţii, putem eventual înţelege. După simfonie, înaintea primului bis, maestrul Daniel Barenboim a rostit elegant, în limba română, următoarele cuvinte: „Public simfonia nr 6 patetica ceaikovski finaladorabil, dar nerăbdător…”

Dar a mai fost un amănunt, era să uit. Un amănunt aproape neverosimil. Imediat ce a răsunat ropotul de aplauze nepotrivite, în întreaga sală s-a aprins lumina. Şi ce lumină: toate lămpile din plafonul sălii şi, pe deasupra, proiectoarele! Şi aşa a rămas, să fim bine înţeleşi. Orchestra americană şi-a văzut înainte de treabă, cu partea a patra a simfoniei. Înainte ca ultimul ei sunet, în pianissimo, la violoncele și contrabaşi, să se stingă marcând finalul, cel mai nerăbdător spectator a strigat din toate puterile: „Bravissimo!”

Ce seară, doamnelor şi domnilor! Bună dimineaţa!

Costin Tuchilă

Alexandra Dăriescu, prima pianistă din România care a cântat la prestigioasa Royal Albert Hall (Londra), va concerta, în premieră, la Festivalul „Enescu”

festivalul-george-enescu-2013-La numai 27 de ani, Alexandra Dăriescu este prima pianistă din România care a a concertat pe scena Royal Albert Hall, alături de Orchestra Filarmonicii Regale din Londra. La evenimentul care a avut loc în această vară au fost prezenți și membri ai Casei Regale a României. Festivalul Internațional „George Enescu” o aduce pentru prima dată pe talentata pianistă pe o scenă românească, într-un concert extraordinar alături de Royal Philharominc Orchestra, sub bagheta dirijorului Andrew Litton, peste exact o lună, vineri 27 septembrie.

Programul zilei de 27 septembrie 2013

Festivalul Internațional „George Enescu” o aduce pe scena Sălii Palatului pe pianista Alexandra Dăriescu care va concerta alături de Royal Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Andrew Litton pe 27 septembrie, de la ora 19.30. În program: J. Brahms – Uvertura Academica în do minor, op. 80, E. Grieg, Concertul în la mimor pentru pian şi orchestră, op. 16, P. I. Ceaikovski, Simfonia nr. 6 în si minor, „Patetica”, op. 74.

Conisderată de BBC Music Magazin „o stea în devenire”, Alexandra Dăriescu a debutat la prestigioasa Carnegie Hall din New York. De atunci, susține în mod constant concerte în Marea Britanie cu orchestre precum Royal Philharmonic Orchestra şi Royal Liverpool Philharmonic Orchestra, BBC Symphony Orchestra, BBC National Orchestra of Wales și colaborează cu unii dintre cei mai importanți dirijori ai momentului.

CD-ul de debut al Alexandrei Dăriescu (Champs Hill Records, 2012) a fost cotat cu 4 stele în „BBC Music Magazine” şi a intrat și în top 10 al celor mai bune CD-uri ale anului la „Manchester Evening News”. Anul trecut, pianista a interpretat Concertul pentru pian „Mesmerism”, compus special pentru ea de Emily Howard. Interpretarea concertului, distins cu premiul British Composer 2012, a fost transmisă de BBC Radio 3. Alexandra Dăriescu a mai interpretat, în premieră la Londra, Concertului în stil clasic de Dinu Lipatti.

Alexandra Dăriescu

De-a lungul anilor, Alexandra Dăriescu a primit mai multe distincții prestigioase: a câștigat Premiul Verbier CUBS la Festivalul Academiei Verbier în Elveția (2008), Premiul Guildhall Wigmore și premiul Ambasadorului Român pentru contribuția extraordinară la promovarea imaginii României în Regatul Unit.

Alexandra Dăriescu s-a născut în România, a studiat la Iași, la Școala Pocklington și la Colegiul de Muzică Royal Northern din Marea Britanie. A absolvit în anul 2008 cu Medalia de Aur, cea mai mare distincție oferită de Colegiu.

Concertul susținut de Alexandra Dăriescu la București va avea loc cu casa închisă, însă sunt disponibile bilete pentru transmisiunea live în sala de cinema, la Grand Cinema Digiplex: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu

editia 2013 festival enescu

În aceeași zi, de la ora 17.00, în cadrul seriei „Concerte și recitaluri camerale”, pe scena Ateneului Român, va susține un recital cunoscutul ansamblu Violoncelissimo, condus de Marin Cazacu. Unul dintre cei mai cunoscuți și mai activi violonceliști români ai momentului, Marin Cazacu a înființat în anul 1999 Festivalul Internațional „Enescu şi muzica lumii”, care se desfășoară în fiecare vară la Sinaia, în preajma aniversării zilei de naştere a lui George Enescu. Pentru organizarea acestui festival şi înfiinţarea primei orchestre naţionale de tineret (Orchestra Română de Tineret, sub bagheta lui Cristian Mandeal), Marin Cazacu a a fost decorat în anul 2004 cu Ordinul Meritul cultural în grad de Cavaler.

Recitalul va avea loc cu casa închisă.

marin cazacu

Marin Cazacu

De la ora 22.30, un concert extraordinar va avea loc pe scena Ateneului Român, în cadrul seriei „Concertele de la miezul nopții”. Apreciatul ansamblu cameral Accademia Bizantina va oferi publicului un regal Bach. Dirijor și solist la clavecin – Ottavio Dantone, solistă – violonista Viktoria Mullova. În program: Concertul pentru vioară şi orchestră în la minor, BWV 1041, Concertul pentru vioară, clavecin şi orchestră (transcripţie BWV 1060), Concertul pentru vioară şi orchestră în Re major (transcripţie BWV 1053), Concertul pentru vioară şi orchestră în Mi major, BWV 1042.

Viktoria Mullova

Absolventă a prestigiosului Conservator de la Moscova, Viktoria Mullova este recunoscută pe plan internațional nu doar pentru interpretările sale de muzică clasică, ci și pentru aranjamente curajoase, apropiate de jazz. Înregistrarea integralei concertelor de Vivaldi realizată de violonistă pentru Phillips împreună cu Il Giardino Armonico a fost dinstinsă cu celebrul Diapason D’Or în anul 2005.

Acest concert va avea loc cu casa închisă.

În țară va avea loc la Brașov concertul unuia dintre cele mai apreciate ansabluri de muzică de cameră britanice, The Schubert Ensemble, fani declarați ai muzicii lui George Enescu. Cvartetul a sărbătorit 30 de ani de existență, la Londra, printr-un recital care a inclus lucrări ale compozitorului român. În programul serii de la Brașov este inclusă, de asemenea, o lucrare de George Enescu: Cvartetul cu pian nr. 1 în Re major, op. 16, alături de Fantezia pentru cvartet cu pian în fa diez minor, H. 94 de Frank Bridge și Cvartetul cu pian nr. 1 în do minor, op. 15 de Gabriel Fauré.

 liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu