Altă Ană și zidurile ei

cetatea taraneasca saschiz ani bradea

note de calatorie liber sa spunCălătorind dinspre Sighișoara spre Brașov, printre dealuri și coline de o frumusețe uluitoare, după ce lași în urmă Pădurea Spânzuraților, ți se așterne în cale, la picioarele Dealului Uriașilor, localitatea Saschiz. În centru e Biserica evanghelică, monument arhitectural inclus în patrimoniul UNESCO, iar în dreapta, pe coama dealului, stă de strajă o cetate. Sau, mai bine zis, ce a mai rămas din ea. Aflată într-o stare alarmantă de degradare, este uimitor totuși cum ruinele au păstrat forma amplasării ei originale. Se numește Cetate Țărănească pentru că a fost construită, pe locul unei foste fortificații romane, după cum se spune, de către locuitorii a șapte sate, ca loc de refugiu din calea năvălitorilor, într-o poziție strategică ce-i permitea supravegherea drumului ce lega Rupea de Sighișoara. Puține informații despre cetate pot fi găsite pe internet, sau în pliantul oferit de către Centrul de informare turistică din localitate. Cât despre existența unui studiu în limba română nici nu poate fi vorba și nici de vreo traducere nu am auzit, chiar dacă se spune că într-o vreme Scaunul Sighișoarei a fost în această cetate și nu în Cetatea Sighișoarei, iar locuitorii au fost scutiți de serviciul militar pentru a contribui la ridicarea ei. Însă, ca în jurul oricărui loc încărcat de magia trecutului, se ivesc la tot pasul povești și legende dintre cele mai fascinante. Continuă lectura „Altă Ană și zidurile ei”

Degeaba…?!

tudor-gheorghe-degeaba-sala palatului

„Un concert ca şi România, cu disperare, cu frustrare, dar şi cu iertare şi speranţă.” – Tudor Gheorghe

eveniment liber sa spunTudor Gheorghe, maestrul cuvintelor cântate va încheia seria concertelor din anul 2012, la Sala Palatului din Capitală, cu o reprezentaţie inedită a spectacolului Degeaba…?!, ce va aveatudor-gheorghe loc sâmbătă, 22 decembrie, începând cu ora 19.00.

Inspirat din proiectul Mie-mi pasă, prezentat cu succes publicului la şapte ani de la Revoluţie, „Degeaba” va oferi celor prezenţi garanţia unei experienţe în stilul rock-simfonic prin intermediul poeziei şi a cântecului românesc.

Sub bagheta dirijorului şi orchestratorului Marius Hristescu, alături de mult îndrăgitul artist vor evolua timp de aproximativ două ore, peste 70 de instrumentişti, un grup coral şi o trupă rock, iar efectele speciale de lumini şi efectele pirotehnice vor completa atmosfera unui peisaj muzical de neuitat.

Lansare de carte: „Memorii”, vol. II de Cicerone Ionițoiu

Joi, 24 mai, de la ora 12.00, la sediul Uniunii Scriitorilor din România (Calea Victoriei nr. 115), va avea loc lansarea cărții Memorii. Volumul II: Drama României văzută din exil, semnată de Cicerone Ionițoiu și apărută la Editura Polirom.

Vor prezenta: Domnița Ștefănescu și Cosmin Budeancă. Va modera: Micaela Ghițescu.

Al doilea volum al Memoriilor lui Cicerone Ionițoiu descrie efortul celor care, rămași fideli conștiinței proprii și valorilor morale, au dus din exil o luptă inegală împotriva regimului comunist din România. Reuniți în jurul Comitetului (Consiliului) Național Român și sustinuți de Radio „Europa Liberă”, ei au făcut cunoscute Occidentului situația dramatică a României conduse de Nicolae Ceaușescu și caracterul inuman al orânduirii comuniste, în încercarea de a promova valorile democratice și de a impune regimului de la București Acordurile de la Helsinki din 1975.

Sunt prezentate de asemenea acțiunile Securității, care, prin metodele Direcției de Informații Externe – dezinformări, șantaje, atentate, racolări de agenți din rândul refugiaților etc. –, urmărea să compromită activitatea Consiliului Național Român și a Partidului National Țărănesc din exil. Adresat atât generației care „n-a avut tinerețe”, cât și celor care i-au urmat, volumul are o remarcabilă valoare documentară, contribuind la cunoașterea particularităților exilului politic românesc și a relațiilor tensionate dintre acesta și autoritățile comuniste de la București.

Cicerone Ionițoiu este poate cel mai cunoscut dintre supraviețuitorii Gulagului românesc, condamnat pentru că a făcut parte din conducerea organizației de tineret a P.N.Ț. După un deceniu de luptă împotriva abuzurilor din penitenciarele și lagărele regimului comunist, a ieșit din infern hotărât să spună adevărul despre genocidul la care a fost supus poporul român în aceasta perioadă întunecată a istoriei sale. Nici în închisoare, nici în lumea liberă, unde a ajuns în 1979, nu a abdicat de la crezul său, acela de a-și ajuta tovarășii de suferință și de „a căuta în permanență în cutele cele mai ascunse ale memoriei pentru a aduce la suprafață fapte și oameni” care au facut cinste unei generații lovite de istorie.

Impresionantei sale opere de documentare asupra Gulagului romanesc (cele unsprezece volume ale dicționarului Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, închiși, cele trei volume intitulate Morminte fără cruce, cele două din Martiri și mărturisitori ai bisericii din România sau primul volum de Memorii. Din țara sârmelor ghimpate, publicat în 2009 la Editura Polirom, pentru a enumera doar câteva dintre lucrările publicate) i se adaugă acum al doilea volum de memorii, pagini cutremurătoare despre destine cumplite, suferință, tortură, trădare, dar și despre compasiune, iubire, solidaritate și dârzenie de neclintit.