Poezia săptămânii: ”Cei trei” de Lucian Dumbravă

Tizian Adam si Eva cca 1550 Prado

Cei trei

Şarpele a mâncat din pomul cu mere,poezia saptamanii rubrica liber sa spun
Eva a muşcat dintr-un măr,
Adam a mâncat mărul Evei,
până la sâmburi, atât,
până la sâmburi. 

apoi s-a scris
şi a rămas scris
să se urască unul pe celălalt,
Şarpele să picure venin
în gleznele oamenilor,
oamenii să zdrobească, după apus,
capul Şarpelui, cu călcâiul gol;
el să o invidieze pe ea
pentru că munceşte mai puţin,
ea să-l pizmuiască pentru că nu naşte. 

s-a mai scris să fie pedepse,
astfel,
cei trei compatrioţi
au ajuns să îl urască pe un al patrulea
din care un vultur rupe
carne şi sânge. 

scris a rămas
să nu se mai cerceteze nimic,
frica a pus stăpânire pe fiinţe,
ochii le sunt goi de adevăr,
tulburi,
îngroziţi. 

nimeni nu mai vrea,
nu, nu, nu!… 

în fiinţe
se usucă merii.

Lucian Dumbravă

iulie, Portimão, Rua Carlos da Maia

Lucian Dumbravă
Lucian Dumbravă

rubrica-poezia-saptamanii-liber-sa-spun

logo-liber-sa-spunVezi: arhiva rubricii Poezia săptămânii

Fiziologia gustului: Prin bucătăriile lumii (1)

Lăcuste, greieri, cămile, melci și scrumbii cu dulceață

mancaruri exotice pusa roth fiziologia gusstului

Ce-aţi zice, dragii mei, dacă am face o plimbare, imaginară fireşte, prin bucătăriile lumii, aşa, măcar din curiozitate? Tăcerea voastră îmi confirmă faptul că sunteţi curioşi ca şi mine.

Ei, bine, să începem, dragii mei cititori şi prieteni, cu ceea ce am numit curiozităţi. Vă propun două formule gastronomice pentru a ne satisface pofta ce poftim, dar nu mâncare obișnuită, ci curiozități culinare. Prima propunere, de astăzi, cuprinde „carne”, cealaltă, din episodul următor, e „vegetariană”, dar nici una, nici alta nu sunt rețete uzuale. De ce am folosit ghilimelele? Veți găsi răspunsul după ce veți citi tot ceea ce am găsit interesant prin bucătăriile lumii. Sigur, acestea sunt doar câteva exemple, care ne pot inspira, adică putem încerca dacă suntem curioși. Continuă lectura „Fiziologia gustului: Prin bucătăriile lumii (1)”

Muzeul Aurului de la Brad s-a redeschis

Muzeul Aurului de la Brad (adresa: Filiala Bradmin S.A. – Muzeul Aurului, str. Independenţei nr. 3, Brad, judeţul Hunedoara), singurul de acest gen din Europa şi unul dintre cele trei existente în toată lumea, s-a redeschis după o renovare care a durat cinci ani. În tot acest timp, piesele de mare valoare au fost păstrate în seifurile trezoreriei statului. Colecţia poate fi vizitată în zilele lucrătoare, între orele 8.00–14.00, iar în celelalte zile, de grupuri organizate anunţate anticipat.

Muzeul Aurului de la Brad

Un punct de atracţie deosebit pentru cei care călătoresc prin Munţii Apuseni este Colecţia mineralogică din Brad, cunoscută sub numele de „Muzeul Aurului”. Ea aparţine Filialei Bradmin a Companiei naţionale „MINVEST S.A.” din Deva şi a fost fondată în urmă cu mai mult de 100 de ani, timp în care s-au adunat peste 2000 de exponate din foarte multe ţări de pe toate continentele. Între acestea se remarcă în mod deosebit cele cu aur nativ, provenite din minele din Munţii Metaliferi, constituind din acest punct de vedere una din cele mai importante colecţii din lume.

Deşi a avut întotdeauna un caracter particular, cu un orar de vizitare limitat la programul de lucru al unităţii care îl gestionează, colecţia a fost vizitată de un mare număr de persoane. Mărturie stau numeroasele impresii înscrise de aceştia în registrele de vizitatori, cel mai vechi păstrat fiind din anul 1912.

Colecţia începe prin prezentarea unor obiecte arheologice descoperite în zona Brad-Criscior, care dovedesc existenţa omului în urmă cu 5000 de ani şi a unei activităţi de extragere a aurului de 2000 de ani. Sunt expuse unelte şi obiecte vechi folosite la extragerea şi prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor două secole, precum şi imagini fotografice sugestive privind aceste activităţi.

În sălile muzeului vizitatorul are prilejul de a cunoaşte aurul într-o ipostază inedită, aceea de minereu, în care el apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule şi rarele combinaţii chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanitul şi nagyagytul s-au identificat pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni.

Majoritatea zăcămintelor de aur din România se regăsesc în muzeu cu exponate reprezentative pentru toate tipurile de mineralizaţii. Zăcămintele din zona Bradului sunt cel mai bine reprezentate, de aici provenind şi cele mai spectaculoase forme. Între acestea se remarcă unele care sugerează vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, șarpe, căţel, aripi de pasăre, tun, harta României.

Muzeul prezintă şi o colecţie mineralogică generală, cu peste 800 exponate provenind din foarte multe ţări. Organizată pe criterii ştiinţifice, ea începe cu noţiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietăţi fizice după care pot fi determinate, fiind expuse în continuare după criteriul compoziţiei chimice.

Se începe cu elemente native şi continuă cu sulfuri metalifere, săruri halogenate, oxizi, săruri oxigenate (carbonaţi, sulfaţi, silicaţi, etc) şi se încheie cu o interesantă vitrină în care sunt prezentate câteva dintre mineralele care au fost identificate pentru prima oară în lume în zăcăminte din România.

La Muzeul Aurului din Brad sunt expuse cele mai valoroase 18 kilograme de aur din lume.