Vicenzo Bellini și Franz Schubert în vizită la Frédéric Chopin

Chopin Valdemossa lucrari

eveniment liber sa spunÎn cadrul Festivalului MúsicaMallorca, va avea loc vineri, 17 octombrie 2015, ora 19.00, un concert de cameră dedicat lui Frédéric Chopin, intitulat Vicenzo Bellini y Franz Schubert visitan Frédéric Chopin, la Sala Mare (Sala Gran) a Teatrului Principal (Teatre Principal) din Palma de Mallorca. Continuă lectura „Vicenzo Bellini și Franz Schubert în vizită la Frédéric Chopin”

Mezzosoprana Ruxandra Donose îşi lansează primul CD apărut la o casă de discuri din România

Coperta Ruxandra Donose - Romance

eveniment liber sa spunPentru prima dată, celebra mezzosoprană de talie mondială Ruxandra Donose, care străluceşte pe cele mai mari scene ale lumii precum: Royal Opera House Covent Garden, Metropolitan Opera, Staatsoper Vienna, Carnegie Hall sau Teatrul La Fenice din Veneţia, a realizat un CD alături de o orchestră, un dirijor şi o casă de discuri din România.

poster_Ruxandra-Donose

Albumul Romance, apărut la Editura Casa Radio, va fi lansat, în prezenţa artistei, marţi, 23 septembrie 2014, ora 17.00, la Librăria Cărtureşti din strada Arthur Verona nr. 13-15, București. La eveniment vor participa dirijorul Tiberiu Soare şi muzicologul Grigore Constantinescu.

ruxandra donose

Ruxandra Donose 

În Romance, Ruxandra Donose reuşeşte magistral să surprindă şi să redea faţete ale universului emoţional, pasional feminin, imortalizate în pagini celebre dedicate teatrului liric de către Bizet, Saint-Saëns, Massenet, Offenbach, Berlioz şi Verdi. În cuprinsul său se regăsesc arii celebre precum Habanera, Seguidilla, Amour, viens aider, D’amour l’ardente flame, O don fatal… Înregistrările au fost realizate recent de protagonistă, în aprilie 2014, la Radio România.

Albumul, realizat în compania Orchestrei Naţionale Radio, a dirijorului Tiberiu Soare şi a Corului Academic Radio pregătit de Dan Mihai Goia, constituie în esenţă o reafirmare a legăturii puternice pe care Ruxandra Donose o are cu publicul, cu muzica. Cu acest CD mi se îndeplineşte un vis. Este visul de a aduna arii preferate. Ale mele, ale publicului, ale tuturor, arii cunoscute împreună cu arii mai puţin cunoscute. Toate acestea din repertoriul francez. Repertoriu francez pe care eu, într-o mare măsură a carierei mele, îl reprezint şi cu care mă întâlnesc, şi cu care mă bucur. Iată, împreună cu Orchestra Radio, pe care o simt cel mai aproape din toate orchestrele României, pentru că de atâţia ani, chiar din copilărie, am crescut alături de ei. Şi împreună cu Tiberiu Soare, care este unul dintre cei mai minunaţi dirijori români, declară artista.

ruxandra donose disc casa radio

În cea de-a doua ediţie a Festivalului Orchestrelor Radio RadiRo, Ruxandra Donose va susţine un concert alături de Orchestra simfonică a Radiodifuziunii din Stuttgart dirijată de Stéphane Denève, miercuri, 24 septembrie 2014, ora 19, la Sala Radio.

La finalul acestui concert, Ruxandra Donose va oferi publicului şi o sesiune de autografe, prilejuită de apariţia compact-discului Romance.

Ruxandra Donose, un nume consacrat pe marile scene ale lumii (Royal Opera House Covent Garden, Metropolitan Opera, Staatsoper Vienna, Carnegie Hall, Teatrul La Fenice din Veneţia ş.a.), a abordat de-a lungul timpului roluri dintre cele mai dificile și variate, alături de cele mai importante orchestre internaționale.

A colaborat cu iluştri dirijori dintre care amintim pe Claudio Abbado, Pierre Boulez, Sir Colin Davis, Christoph von Dohnanyi, Charles Dutoit, Vladimir Fedoseyev, Marek Janowski, Mariss Jansons, Zubin Mehta, Kent Nagano, Seiji Ozawa, Wolfgang Sawallisch, Jeffrey Tate, Placido Domingo, Lorin Maazel, Vladimir Jurowski.

Vasta sa discografie include Ständchen de Schubert (Philips), Stabat Mater de Dvořák (Deutsche Grammophon), Cântecul pământului de Mahler (Naxos), Missa în si minor de Bach cu Sergiu Celibidache (EMI), Simfonia a IX-a de Beethoven (Naxos), Nunta lui Figaro (Arte Nova), Cenuşăreasa (DVD, Opus Arte), Oedipe (Naxos), Cântece de Nicolae Bretan (Nimbus), Il Farnace de Vivaldi (EMI/Virgin), Tamerlano de Händel (Naive) şi multe altele.

Detalii: www.edituracasaradio.ro

Muzică de Schubert, Liszt, Mahler, Enescu

festivalul enescu 26 sept 2013

Programul zilei de joi, 26 septembrie începe la ora 17.00, la Ateneul Român cu recitalul susținut de Evegny Kissin, Silvia Marcovici și Alexandr Kniazev. În program, muzică de Franz Schubert: 4 impromptus: op. 142 nr. 1 în fa minor, op. 142 nr. 3 în Si bemol major, op. 90 nr. 3 în Sol bemol major, op. 90 nr. 4 în La bemol major; Trio nr. 1 în Si bemol major op. 99.

Silvia Marcovici

Silvia Marcovici

La ora 19.00, la Opera Naţională din Bucureşti este programat spectacolului cu Oedipe de George Enescu. Dirijor: ADRIAN MORAR. Regia: ANDA TĂBĂCARU-HOGEA. Scenografia: VIORICA PETROVICI. Coregrafia: RĂZVAN MAZILU. Maestru de cor: STELIAN OLARIU. Maestru cor de copii: SMARANDA MORGOVAN. Distribuţia: Oedipe – ŞTEFAN IGNAT, Tiresias – HORIA SANDU, Creon – VICENŢIU ŢĂRANU, Păstorul – LIVIU INDRICĂU, Marele Preot – MARIUS BOLOŞ, Phorbas – OCTAVIAN DUMITRU, Străjerul – MIHNEA LAMATIC, Tezeu – ŞERBAN VASILE, Laios – HECTOR LOPEZ, Iocasta – OANA ANDRA, Sfinxul – ANDRADA IOANA ROŞU, Antigona – SIMONA NEAGU, Meropa – ANTONELA BÂRNAT, Femeia tebană– ZOICA SOHTERUS.

horia-andreescu-mahler

La Sala Palatului, de la ora 19.30 va avea loc al doilea concert susţinut în cadrul festivalului de Orchestra Naţională a Rusiei. La pupitrul dirijoral: Horia Andreescu. Solist: Boris Berezovski. În program: Fr. Liszt – Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră în Mi bemol major S.124; G. Mahler – Simfonia nr. 2, Simfonia „Învierii”.

liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Un recital și două concerte

concerte festival enescu

Un recital de pian și două concerte simfonice sunt programate luni, 23 septembrie, în cadrul ediției a XXI-a a Festivalului Internațional „George Enescu”. La ora 17.00, la Ateneul Român, pianistul Evgeny Kissin va interpreta Sonata nr. 17 în Re major, D 850, op. 53 de Scubert și lucrări de Scriabin: Sonata nr. 2 în sol diez minor, op. 19, Studii op. 8, nr. 2 în fa diez minor, nr. 4 în Si major, nr. 5 în Mi major, nr. 8 în La bemol major, nr. 9 în sol diez minor, nr. 11 în si bemol minor, nr. 12 în re diez minor.

La ora 19.30, la Sala Palatului va avea loc primul concert susținut de Royal Stockholm Philarmonic Orchestra. Dirijor: Sakari Oramo. Solist: Stephen Hough. În program: A. Hillborg – Exquisite Corpse; J. Brahms – Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră, în re minor, op. 15; C. Nielsen – Simfonia nr. 2, „The Four Temperaments” op. 16 (FS 29).

Radio România Cultural și Radio România Muzical vor transmite concertul de la ora 19.30.

De la ora 17.00, la Brașov ansamblul cameral „Virtuozii din București” va susține un concert Mozart în compania dirijorului și solistului Maxim Vengerov. În program: Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară şi orchestră, KV 216, Concertul nr. 5 în La major pentru vioară şi orchestră, KV 219 și Simfonia nr. 40 în sol minor, KV K 550.

evgeny-kissin

Evgeny Kissin

„Publicul nu m-a intimidat niciodată. El mă inspiră”, mărturisea pianistul Evgeny Kissin într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul”.

Copil-minune al pianului, Evgeny Kissin s-a născut în 1971 la Moscova, într-o familie de intelectuali evrei (mama – profesoară de pian, tatăl – inginer). La vârsta de șase ani a fost înscris la Academia de Muzică Gnessin, o școală specială pentru copii supradotați. Kissin a debutat la vârsta de zece ani alături de Orchestra Simfonică Ulianovsk. Un an mai târziu, a susținut primul său recital de pian la Moscova.

Unul dintre momentele emblemă ale carierei lui Evgeny Kissin a fost întâlnirea cu reputatul dirijor Herbert von Karajan, pe când Kissin avea doar 17 ani. După ce l-a ascultat interpretând Fantezia în fa minor de Chopin, Karajan a exclamat: „Acest băiat este un geniu!”. Evgeny Kissin avea să interpreteze mai târziu, sub bagheta lui Karajan, la invitația legendarului dirijor, Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de P. I. Ceaikovski.

Într-o carieră care se întinde pe mai bine de treizeci de ani, Evgeny Kissin, astăzi în vârstă de 41 de ani, a cântat cu mari dirijori ai lumii: Vladimir Ashkenazy, Claudio Abbado, Daniel Barenboim, Sir Colin Davis, Valery Gergiev, Mariss Jansons, Herbert von Karajan. De asemenea, a interpretat alături de cele mai mari nume ale pianului, printre care cunoscuta și exigenta pianistă Martha Argerich. Evgeny Kissin strălucește, cu sensibilitate și precizie tehnică, în interpretări ale lucrărilor de Chopin, Ceaikovski sau Grieg.

sakari oramo

Sakari Oramo

Prim-dirijor al Orchestrei Filarmonice Regale din Stockholm, alături de care a înregistrat simfoniile lui Schumann, și proaspăt ales prim-dirijor al BBC Symphony Orchestra, Sakari Oramo și-a început cariera ca violonist. Născut în 1965, la Helsinki, a cântat în adolescență alături de prestigioasa Avanti Chamber Orchestra, gândindu-se mereu în minte cariera de dirijor.

Era deja concert maestru al Orchestrei simfonice a Radiodifuziunii finlandeze când s-a înscris, în 1989, la cursul de dirijori al lui Jorma Panula de la Academia Sibelius. Inițierea a fost una neașteptată: în 1993 a fost chemat să conducă Orchestra simfonică a Radiodifuziunii finlandeze, pentru a înlocui un dirijor care se îmbolnăvise. Concertul din acea seară a fost un triumf, Oramo cucerind muzicienii, publicul și critica deopotrivă. Așa că în același an i-a fost oferit postul de dirijor co-principal al Orchestrei simfonice a Radiodifuziunii finlandeze.

Din 2003 până în 2012 a fost prim-dirijor al orchestrei, după care a acceptat postul de director artistic al Orchestrei de Cameră Ostrobothnia. În doar câțiva ani, Oramo și-a consolidat cariera pe plan internațional, concertând alături de Filarmonica din Oslo, Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii daneze, Filarmonica din Los Angeles, Orchestra Simfonică NHK din Tokio sau Orchestra din Paris. Repertoriul său e unul cuprinzător, de la baroc la avangardă, Oramo fiind pasionat și de muzica britanică de la începutul secolului al XX-lea. Aceasta și pentru că în perioada 1996–2008 a lucrat cu Orchestra Simfonică din Birmingham, colaborare care i-a adus o decorație din partea Reginei Elisabeta a II-a.

În plus, Oramo a fost unul dintre cei opt dirijori ai orchestrelor britanice care au sprijinit un program de 10 ani pentru popularizarea muzicii clasice, cu intrări gratuite la concerte pentru elevi. „Am trăit cu muzica clasică o viață întreagă și cred că nu poți să renunți la valoare pentru a câștiga o popularitate mai mare. Muzica clasică este despre viață și pasiune, dar imaginea ei austeră, rigidă, îi sperie pe oameni, și nu muzica în sine”, spunea Oramo în 2002 pentru cotidianul britanic „The Guardian”.

„Într-o orchestră de 90 de oameni ai 90 de păreri despre cum ar trebui să fie o lucrare muzicală. Treaba dirijorului e să adune toate aceste păreri. Eu percep orchestra ca pe un instrument, dar există o fină dinamică socială acolo și modul în care personalitățile se grupează formează instrumentul”, mărturisea dirijorul tot pentru „The Guardian”.

Despre viitorul muzicii clasice, dirijorul finlandez spune că se află în mâinile compozitorilor: „Într-un fel e deranjant să văd acest cult al personalității care transformă dirijorii sau artiștii în vedete. Avem nevoie de personalități pe care oamenii să le recunoască – exact ca idolii pop sau piloții de curse – dar adevăratul geniu constă în a scrie și a compune.”

maxim-vengerov

Maxim Vengerov

Maxim Vengerov a fost remarcat și susținut încă de la vârsta de 17 ani de două legende ale muzicii clasice, Mstislav Rostropovich și Daniel Barenboim. Astăzi, Vengerov, care este și ambasador și profesor al Academiei Internaționale Menuhin (IMMA) în Elveția, face parte în mod regulat din juriile unor concusuri prestigioase: Concursul Internațional de Vioară „Yehudi Menuhin”, Competiția Internațională de Dirijat Donatella Flick, Concursul Internațional de Vioară din Montréal. În anul 1997, Maxim Vengerov a devenit primul artist de muzică clasică numit Ambasador al Bunăvoinței de UNICEF. Muzicianul a fost portretizat în mai multe filme documentare, printre care Playing by Heart – care a fost înregistrat de Televiziunea Channel Four și proiectat la Festivalul Televiziunilor de la Cannes în 1999 – și Living the Dream – film distins cu premiul Gramophone pentru cel mai bun documentar în 2008. Maxim Vengerov cântă o vioară Stradivarius ex-Kreutzer din 1727.

liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Concerte și recitaluri

sambata 21 septembrie 2013 festival enescu

La ora 11.00, la Sala Mică a Palatului, în cadrul seriei „Muzica secolului XXI – Workshop // Enescu şi contemporanii săi”, este programat recitalul lui Laurent Albrecht Breuninger (vioară) și Thomas Duis (pian). În program: Cl. Debussy – Sonata pentru vioară şi pian în sol minor L 140; L. Vierne – Sonata în sol minor pentru vioară şi pian, op. 23; G. Enescu – Sonata nr. 3 în la minor pentru pian şi vioară, „în caracter popular românesc”, op. 25; M. Ravel – Rapsodia „Tzigane”, pentru vioară şi pian, op. 76.

Programul zilei de sîmbătă, 21 septembrie, va continua la Ateneul Român, la ora 17.00, cu recitalul pianistului Jean-Claude Pennetier: G. Fauré – Nocturna nr. 12 în mi minor, op. 107, Barcarola nr. 11 în sol minor, op. 105; G. Enescu – Sonata nr. 1 pentru pian, în fa diez minor, op. 24,1; Cl. Debussy – La cathédrale engloutie, Imagini, volumul 2: Cloches à travers les feuilles, L. 111 (1907); F. Busoni – Sonatina nr. 2, BV 259; Cl. Debussy – 12 studii pentru pian (Caietul 2) L136 (7. Pour les degrés chromatiques; 8. Pour les agreements; 9. Pour les notes répétées; 10. Pour les arpèges composes; 11. Pour les sonorités opposées; 12. Pour les accords).

enescu festival editia 21 septembrie 2013

De la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului va avea loc primul concert susținut de Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam în cadrul actualei ediții a Festivalului. Dirijor: Mariss Jansons. Solist: Emanuel Ax. În program: Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră, în do minor, op. 37 de Beethoven și poemul simfonic O viață de erou, op. 40 de Richard Strauss. Concert prezentat de Ing.

La Ateneul Român, de la ora 22.30, Sir Neville Mariner și Orchestra Academiei Saint Martin in the Fields din Londra propun un program integral Mendelssohn-Bartholdy: Uvertura „Ruy Blas”, Concertul pentru vioară şi orchestră, în mi minor, op. 64 – solist: Boris Brovtsyn, Visul unei nopţi de vară (integral), soliste: Irina Iordăchescu, Maria Jinga. Cu participarea Corului Filarmonicii „G. Enescu”. Dirijorul corului: Iosif Ion Prunner. Concert prezentat de Enel.

Radio România Cultural și Radio România Muzical vor transmite concertele de la ora 11.00, 17.00, 19.30, 22.30.

În Sala Filarmonicii „Oltenia” din Craiova, la ora 19.00, va avea loc recitalul formației Maxim Quartet.

La Sibiu, sâmbătă, 21 septembrie: Dinastia Borgia, spectacol al Ansamblurilor Hesperion XXI și La Capella Reial de Catalunya, dirijate de Jordi Savall.

jean claude pennetier

Jean-Claude Pennetier

Jean-Claude Pennetier este considerat unul dintre cei mai spectaculoși pianiști ai generației sale. S-a remarcat în câteva competiții internaționale, obținând premiul întâi în Concursul „Gabriel Fauré” sau premiul al doilea la Concursul „Marguerite Long”. A continuat lansându-se într-o carieră strălucitoare, fiind invitat să cânte cu orchestre precum Orchestre de Paris, Staatskapelle din Dresda, Orchestra Națională din Lille, Orchestra NHK din Tokyo. De asemenea, este invitat în festivaluri ca La Roque d’Anthéron, Prades, Seattle și the Moscow Nights.

Înregistrările sale cu Beethoven, Schubert, Schumann, Brahms şi Debussy (pentru Lyrinx) au primit premii importante din partea presei muzicale. Printre cele mai recente producții ale sale se numără muzică de cameră de Ravel (Saphir Production), două albume Mozart cu Michel Portal și membrii ai Cvartetului Ysaÿe. În 2009 a văzut i-a apărut primul volum cu înregistrări ale integralei pieselor pentru pian de Gabriel Fauré, compozitor al cărui interpret eminent este; acest album, apărut la Mirare, a primit premiul Diapason d`Or. Al doilea volum lansat pe piaţa internaţională se numeşte Gabriel Fauré’s Complete Piano Music.

Interpretările sale conferite muzicii lui Schubert sunt, de asemenea, de referință; un CD dedicat acestui compozitor a apărut în 2010, de asemenea pentru Mirare și a fost distins cu Diapason d`Or.

Potrivit Gramophone (2008), „Pennetier strălucește cu o lumină clară în adâncimile lichide ale enigmei muzicale”.

Orchestra Regală Concertgebouw este cotată drept una dintre cele mai bune orchestre din lume. Criticii i-au lăudat dintotdeauna sunetul unic: secțiunea de corzi a orchestrei este „catifelată”, sunetul instrumentelor de suflat din alamă e „de aur”, al celor din lemn „deosebit de personal”, iar instrumentele de percuție au o reputație internațională. Criticii de specialitate menţionează și „acustica exceptională” a sălii Concertgebouw, proiectată de arhitectul A.L. van Gendt.

Un alt atu al Orchestrei Regale îl reprezintă amprenta dirijorilor. În cei 125 de ani de existenţă, Orchestra Regală Concertgebouw a avut doar şase dirijori! Şi, nu în ultimul rând, ea străluceşte și prin cei 120 de instumentiști, care provin din peste 20 de țări. În ciuda dimensiunii, orchestra funcționează ca una camerală atunci când vine vorba de sensibilitatea cu care membrii săi se ascultă și lucrează împreună. Un lucru care implică înalte abilități individuale și încredere reciprocă.

royal concertgebouw orchestra

Primul dirijor al Orchestrei Regale Concertgebouw a fost Willem Kes, din anul 1888 până în anul 1895. Au urmat Willem Mengelberg (1895–1945), Eduard van Beinum (1945–1959), Bernard Haitink (1963–1988), Riccardo Chailly (1988–2004) şi Mariss Jansons (numit în septembrie 2004).

Willem Mengelberg a realizat fundamentul pentru mult apreciata tradiție Mahler a orchestrei. Eduard van Beinum a introdus în repertoriu simfoniile lui Bruckner și muzica franceză. Matineele de Crăciun dirijate de Bernard Haitink și televizate în multe țări europene i-au adus Orchestrei Regale o largă recunoaștere. Haitink a fost numit dirijor onorific în 1999. Dirijor emerit din 2004, Riccardo Chailly a impulsionat programarea muzicii contemporane și de operă. Sub conducerea lui Mariss Jansons, orchestra s-a concentrat pe muzica unor compozitori ca Bruckner, Mahler, Strauss și Brahms, Șostakovici și Messiaen, cărora le-au fost dedicate proiecte tematice de mare anvergură.

În timpul celor 50 de ani de dirijat, Willem Mengelberg a invitat compozitori renumiți să colaboreze cu Orchestra Regală Concertgebouw (tradiţie păstrată până azi): George Benjamin, Oliver Knussen, Tan Dun, Thomas Adès, dar şi Richard Strauss, Gustav Mahler, Claude Debussy, Igor Stravinski, Bruno Maderna, Witold Lutosawski, Otto Ketting, Luciano Berio, Pierre Boulez, Hans Werner Henze John Adams.

Există două elemente esențiale ale repertoriului orchestrei: tradiția și înnoirea. Este vorba, pe de o parte, despre interpretările muzicii lui Mahler și Bruckner, precum şi despre menţinerea unor tradiții speciale – „Pasiunea” și „Matineul de Crăciun”. Seria proiectelor speciale „Alive, Adventurous, Alluring” (AAA), include muzica pe diverse teme. Orchestra colaborează și cu dirijori și specialiști renumiți la nivel mondial, de exemplu, Nikolaus Harnoncourt, responsabil de repertoriul din secolul XVIII.

Orchestra Concergebouw a fost fondată în anul 1888. Cu ocazia aniversării a 100 de ani în 1988, orchestra a primit oficial apelativul „Regală”. Susţine annual 80 de concerte la Concertgebouw, în Amsterdam, şi în alte 40 în săli de concert de renumite din toată lumea. Are aproximativ 250.000 de spectatori pe an, la care se adaugă publicul transmisiunilor la radio și televiziune.

A înregistrat peste 1100 LP-uri, CD-uri și DVD-uri, multe dintre ele câștigând distincții internaționale. În 2004, orchestra a lansat propria marcă, RCO Live.

mariss jansons festival enescu

Mariss Jansons

„Este datoria mea să aflu care sunt calitățile speciale ale orchestrei și pe acestea să le păstrez. Atunci, ca într-un proces natural, propria mea personalitate adaugă ceva – ei mă influențează pe mine – și totul va fi în ordine”, spune Mariss Jansons.

Tatăl său a fost dirijor, iar mama sa cântăreață de operă, originară din Letonia. Jansons a studiat vioara și dirijatul la Leningrad, continuându-și studiile cu Hans Swarowsky la Viena și cu Herbert von Karajan la Salzburg.

În 1973, Jansons a fost numit asistentul lui Yevgeny Mravinsky la Orchestra din St. Petersburg, dirijată și de tatăl lui Jansons, Arvīds. Între 1979 și 2000, a fost director muzical al Orchestrei Filarmonicii din Oslo, conducând-o spre un succes internațional.

A apărut de numeroase ori ca dirijor invitat la Berlin, Viena și Orchestra Filarmonicii din Londra, precum și cu orchestre importante din Statele Unite ale Americii. Jansons a fost numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Pittsburgh în 1997, post pe care l-a deținut până în 2004 și al Orchestrei Simfonice Radio Bavaria în 2003.

După ce a dirijat în calitate de invitat Orchestra Regală Concertgebouw în 1988, s-a întors aproape în fiecare an și a fost numit dirijor șef în 2004. Este cel de-al șaselea dirijor care deține acest post de la fondarea orchestrei în 1888.

Jansons a primit numeroase distincții pentru realizările sale, între care se află și cea de membru de onoare al Academiei Regale de Muzică din Londra și al Societății Prietenilor Muzicii din Viena. Deține, de asemenea, Decorația Austriacă de Onoare pentru Știință și Artă, Ordinul celor Trei Stele al Letoniei și Ordinul Maximilian al Bavariei pentru Știință și Artă. În octombrie 2012 a primit premiul IJ pentru contribuția sa importantă la dezvoltarea economică și la promovarea orașului Amsterdam.

Costin Tuchilă

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Schubertiada – recital Verona Maier, Sanda și Aurelian Octav Popa

schubertiada recital luni la ora 5

eveniment liber sa spunSchubertiada se intitulează recitalul la care Verona Maier (pian), Sanda Crăciun-Popa (violă), Aurelian Octav Popa (clarinet) vă invită luni, 29 aprilie 2013, la ora 17.00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Prezintă: Costin Tuchilă. Reînviind spiritul Schubertiadelor, întâlniri muzicale între prieteni, cei trei muzicieni propun un program alcătuit din muzică de Schubert, Mendelssohn-Bartholdy, Weber. Recitalul este programat în cadrul Stagiunii Camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea este liberă.

afis schubertiada stagiunea bmb

Născută la 31 decembrie 1961, în Bucureşti, Verona Maier a început studiul pianului la vârsta de 6 ani, la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 2 din Bucureşti, urmând apoi cursurile Liceului de Artă „George Enescu” din Bucureşti. În 1984, a absolvit Universitatea de Muzică din Bucureşti, la clasa de pian a profesoarelor Ioana Minei şi Ana Pittiş. În 1983 a beneficiat de o bursă de studii acordată de Guvernul francez pentru cursurile de pian ale Academiei de Vară de la Nisa. Din 1990 este cadru didactic la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2006 a obţinut titlul de Doctor în muzică al aceleiași universităţi cu teza Alegerea spontană a tempourilor pentru preludiile şi fugile din „Clavecinul bine temperat” de J. S. Bach. A desfăşurat o bogată activitate artistică, materializată în recitaluri, concerte şi cursuri de măiestrie susţinute atât în ţară, cât şi în străinătate. A participat, între altele, la Festivalul Internaţional „George Enescu” din Bucureşti (1992–2007), Festivalul Internaţionalverona maier al Muzicii Noi, Bucureşti (1992–2002), Festivalurile Internaţionale de la Palencia şi Santander, Spania (1995), Festivalul „Max Deutsch”, Paris (2002).

Verona Maier are o preferinţă deosebită pentru muzica de cameră, atât pentru repertoriul clasic, cât şi pentru creaţia modernă şi contemporană. A cântat numeroase lucrări în primă audiţie. Din 1987 și-a îndreptat atenţia şi în direcţia muzicii vechi, evoluând în formaţii în care susţine partida de clavecin. Repertoriul său de clavecinistă cuprinde lucrări din secolele XI–XII, Renaștere și Baroc. Susţine, de asemenea, concerte la orgă, cu piese din repertoriul Barocului.

Evoluând alături de prestigioşi dirijori şi interpreţi din România şi din străinătate, Verona Maier a apărut frecvent în formaţii restrânse, dar şi în cadrul unor orchestre de cameră: Orchestra de Cameră Radio, Orchestra de cameră „Simfonietta”, Orchester Contemporary Opera Zürich. Colaborează cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio, Daniel Kientzy (saxofon), Pierre Yves Artaud (flaut), Aurelian Octav Popa (clarinet), Remus Azoiţei, Florin Croitoru, Mayuko (vioară), Ion Ivan Roncea (harpă) ș.a. În 1990, alături de Georgeta Stoleriu, Anca Iarosevici și Robert Dumitrescu, a pus bazele Studioului de Muzică Veche, formație prestigioasă, cu o bogată activitate concertistică. A realizat înregistrări şi a participat la numeroase emisiuni pentru radio şi televiziune, fiind prezentă pe şapte CD-uri editate în ţară şi în străinătate.

sanda craciun popaSanda Crăciun-Popa a studiat viola, în liceu, sub îndrumarea profesoarei Jeanine Costescu, urmând, în continuare, cursurile Universităţii de Muzică din Bucureşti. Tatăl său, cunoscut dirijor şi profesor de dirijat coral, i-a deschis perspectivele culturii muzicale. Din 1973 a devenit violistă în Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, având privilegiul de a cânta sub bagheta lui Sergiu Celibidache şi începându-şi, în acelaşi timp, cariera solistică şi camerală. În 1977, alături de Aurelian Octav Popa, a înfiinţat Orchestra de cameră „Quodlibet Musicum”, ca prim-violistă. În 1980 a fondat Ansamblul de muzică veche „Consortium Violae”, cu care a susținut numeroase concerte, a făcut înregistrări radio și TV și înregistrări discografice la Casa „Electrecord”: Comori ale barocului, Dowland – Palestrina, Timpul regăsit (lucrare compusă de Miriam Marbe pentru Sanda Crăciun-Popa şi ansamblul său de viole. Repertoriul Sandei Crăciun-Popa cuprinde toate stilurile, de la Renaştere până la muzica de astăzi, multe lucrări fiind special compuse pentru ea sau fiind aranjamente proprii pentru violă.

Împreună cu Aurelian Octav Popa alcătuiește un duo redutabil, pentru care mulți compo-zitori români au scris lucrări apreciate. Primul CD al celor doi muzicieni, România Azi (Sonoton-München) a reprezentat un mare succes de public și de critică, apărând în mai multe ediții și fiind considerat unul dintre cele mai bune CD-uri ale anului 1997 de către DRS Elveția.

Sanda Crăciun-Popa a predat viola ca profesor asociat la Universitatea „Ovidius” din Constanța și la Universitatea Națională de Muzică din București. Este doctor în muzică, cu teza Viola între tradiție și inovație (2009).

traditie schubertiada

Clarinetist, dirijor, compozitor, Aurelian Octav Popa este unul dintre cei mai apreciați muzicieni români de astăzi. Personalitatea sa complexă are darul de a fascina: interpretul, unul dintre marii clarinetiști ai lumii, considerat astfel încă de la începutul carierei, este dotat cu acele calități artistice rare, care se rezumă – atât cât se poate traduce în cuvinte – prin expresie și har. Repertoriul său cuprinde practic întreaga literatură muzicală dedicată instrumentului, concertele pentru clarinet și orchestră, lucrările camerale cu clarinet și creații din perioada contemporană, multe dintre ele fiind scrise special pentru Aurelian Octav Popa. La acestea se adaugă numeroase transcripții, aranjamente pentru clarinet sau pentru diverse formații instrumentale, dar și compoziții proprii. Recitalurile sale sunt de fapt o amplă incursiune în istoria sonoră, cu idei și conexiuni de multe ori neașteptate. Îndrăgostiţi de „sunetul de aur” al clarinetului său, francezii i-au editat la Paris două CD-uri, unul imediat după 1989 şi încă unul în anul 2006, cotate cu nota maximă de cele mai prestigioase aurelian octav popapublicaţii muzicale din Franţa. Ziarul german „Berliner Morgenpost” scria că „star-clarinetistul român face păsările să cânte.”

Aurelian Octav Popa s-a născut la 10 octombrie 1937, la Amara, județul Cetatea Albă (azi în Ucraina). A urmat Liceul „Matei Basarab”, Liceul de Muzică și Conservatorul din București, după care a urmat stagii de perfecționare la Paris și în SUA, apoi cursurile de dirijat susținute de Sergiu Celibidache la Trier. A obținut numeroase premii la concursuri internaționale, cel dintâi la Concursul Internațional „Primăvara la Praga” (1959), fiind primul instrumentist român care a obținut Premiul I în străinătate. Din 1962 până în prezent a fost instrumentist, apoi solist instrumentist la Filarmonica „George Enescu” din București. După 1989 a devenit și dirijor al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanța. A cântat în primă audiție în România piese camerale ale unor compozitori importanți ai secolului al XX-lea: Bartók, Stravinski, Berg, Schönberg, Messiaen, Honegger și concerte cu orchestră: Concertul de Aaron Copland (dirijor compozitorul), Concertul de Hindemith (dirijor: Constantin Bobescu), Preludii de dans de Lutoslawski (dirijor: Serge Baudo), Scaramouche de Darius Milhaud (dirijor: Cristian Mandeal), Concertul de H. U. Lehmann (dirijor: Paul Popescu) ș.a. Foarte semnificativă este seria de concerte pentru clarinet scrise de compozitori români: Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Ștefan Niculescu, Adrian Iorgulescu, Wilhelm Berger, Cornel Țăranu, Tiberiu Fatyol, Alexandru Pașcanu, Mihnea Brumariu. Seria de compoziții pentru clarinet solo este extrem de numeroasă, piesa-simbol aparținând lui Tiberiu Olah: Sonata „Pasărea măiastră”.

Celebrul pianist Valentin Gheorghiu împlineşte 85 de ani

Valentin Gheorghiu 85 ani

eveniment liber sa spunO adevărată legendă vie a artei interpretative româneşti, pianistul Valentin Gheorghiu împlineşte în 21 martie 2013 venerabila vârstă de 85 de ani, pe care a ales să o sărbătorească alături de public, la lansarea unuia dintre cele mai recente discuri ale sale, DUO, Roxana Gheorghiu, Valentin Gheorghiu, produs de Editura Casa Radio şi prezentat de Radio România Muzical.

Unicul post românesc de radio dedicat muzicii clasice, Radio România Muzical, propune de asemenea patru zile Valentin Gheorghiu pe frecvenţele 97.6 şi 104.8 FM: între 18 şi 21 martie, zilnic, de la ora 13.20, pot fi ascultate trei discuri în premieră şi o emisiune specială dedicată marelui pianist.

valentin-gheorghiu

Valentin Gheorghiu va fi prezent miercuri, 20 martie, ora 18,00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti (Calea Victoriei nr.45) la lansarea CD-ului DUO, ce cuprinde lucrări de Mozart, Schubert, Brahms, Rahmaninov, Debussy şi Poulenc, înregistrate în compania soţiei sale, pianista Roxana Gheorghiu, şi a Orchestrei Naţionale Radio, dirijori Alain Pâris şi Mihai Agafiţa. CD-ul este inclus în cadrul campaniei Radio România Muzical „Votează discul de muzică clasică” derulată pe site-ul www.romania-muzical.ro şi poate fi achiziţionat în magazinele de specialitate, dar şi pe site-ul www.edituracasaradio.ro.

cd duo valentin roxana gheorghiu casa radio

La eveniment vor participa personalităţi importante ale lumii muzicale româneşti: dirijorul Horia Andreescu, violoncelistul Marin Cazacu, muzicologul Grigore Constantinescu, alături de câţiva dintre realizatorii Radio România Muzical: Liliana Staicu, redactor şef, Anca Andriescu şi Monica Cengher. Citește integral pe site-ul www.romania-muzical.ro.

Expoziție de fotografie Dan Mihalcea și recital Camelia Clavac

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, în parteneriat cu Primăria Râmnicu Vâlcea şi Asociaţia Culturală „Irina Şaţchi”, organizează miercuri, 7 noiembrie 2012, ora 19.00, în Holul Mare al Bibliotecii Judeţene din Râmnicu Vâlcea vernisajul expoziţiei de fotografie „Canonicon”, autor Dan Mihalcea și recitalul susţinut de soprana Camelia Clavac. La pian: Dorina Arsenescu.

În program, lucrări din creaţia compozitorilor: Franz Schubert, Mendelssohn-Bartholdy, Franz Liszt şi Robert Schumann.

Recital Andrei Vieru

Marți, 30 octombrie 2012, la ora 18.00, la Banca Națională a României, în cadrul „Zilelor Culturale”, va avea loc recitalul pianistului Andrei Vieru. În program: J. S. Bach, Partita nr. 6; Johannes Brahms, Intermezzo op. 118, nr. 6; Schubert, 6 momente muzicale; Wagner-Liszt, Moartea Isoldei.

Andrei Vieru a absolvit Liceul „George Enescu” și Conservatorul din București, avându-l ca profesor pe Dan Grigore, printre alții. Deși poate fi considerat ca un reprezentant al școlii Florica Musicescu, filiația sa muzicală este legată și de Busoni, Schnabel și Neuhaus, întrucât a frecventat cursurile de perfecționare pianistică ale lui Lev Naumov și Carlo Zecchi.

S-a exilat în Franța în 1988, unde a şi debutat, la Grand Auditorium de Radio France, remarcat fiind de critica muzicală. A cântat de nenumărate ori în Franța: la Paris – Salle Gaveau, Auditorium du Châtelet, Grande Salle de la Cité de la Musique –, dar și la Reims, Strasbourg, Rouen, Vichy, Nantes, Nancy. A susţinut de asemenea concerte în Germania, Marea Britanie, Belgia, Italia, Spania, Republica Cehă, Portugalia, Finlanda, România.

Primul său disc apărut în Franța, la INA, Mémoire vive cuprinde, printre altele, Arta Fugii de J. S. Bach și Sonata în si minor de Liszt, înregistrate în concert. Acest dublu CD a primit cele mai înalte recompense în „Le Monde de la Musique”, „Répertoire” etc. Radio Europe 1 și „Le Monde” l-au inclus în selecția lor de „discuri ale anului”.

Critica muzicală l-a comparat adesea cu iluștrii săi compatrioți Dinu Lipatti, Clara Haskil și Radu Lupu. A fost de asemenea comparat, grație interpretărilor sale non-conformiste, cu artiști atât de diferiți precum Wanda Landowska, Glenn Gould, Sergiu Celibidache, Thelonious Monk, Keith Jarrett și Jean-Luc Godard.

Celebrul René Martin spunea despre Andrei Vieru: „Acest pianist român este unul din cei mai formidabili interpreți ai lui Bach. Bach e universul lui. Sunt convins că Andrei Vieru este cel mai original și mai interesant dintre soliștii care-l cântă pe Bach.”

Despre versiunea sa a Variațiunilor Goldberg cunoscutul site www.bach-cantatas.com vorbeşte ca de cea mai bună versiune, comparabilă doar cu versiunile lui Gould şi a lui Tureck.

Giovanni Boldini, Pianista

Andrei Vieru este cunoscut și pentru recitaluri de muzică contemporană la Festivalul Musica din Strasbourg sau la IRCAM (Institut de Recherche et Coordination Acoustique/Musique). Laureat al prestigiosului Premiu „Nadia et Lili Boulanger”, decernat de Académie de Beaux-Arts din Paris, a publicat eseuri în „Nouvelle Revue Française”, „Magazine littéraire”, „Cahiers de l’Herne”, „Observator cultural”.

În 2007 a publicat la Editura Seuil volumul Le gai Ecclésiaste, culegere de eseuri și pamflete, salutate de criticii literari, care-i compară puritatea limbii franceze cu cea a lui Cioran. În perioada 2005–2011 s-a consacrat, printre altele, cercetării matematice.

Orchestra Națională Radio în Festivalul „RadiRo”

Privită cu scepticism de unii, prima ediție a Festivalului Orchestrelor Radio, „RadiRo” a fost, în ansamblu, o reușită. Desfășurat în perioada 23–29 septembrie 2012, la Sala Palatului și Sala Radio, festivalul organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, avându-l ca director artistic pe dirijorul și pianistul Christian Zacharias, a adus la București trei dintre marile orchestre Radio ale lumii, alături de Orchestra Națională Radio și formații camerale de prestigiu. Intenția organizatorilor este ca această manifestare să se desfăşoare în fiecare an de pauză al edițiilor Festivalului şi Concursului Internațional „George Enescu”, să fie, dacă se poate spune așa, un mini-festival „Enescu”, atât ca participare internațională, cât și ca desfășurare și structură a programelor. Cu excepția Orchestrei Filarmonice Radio France, celelalte trei mari ansambluri simfonice, Orchestra Națională Radio, Orchestra RAI Torino și Orchestra BBC au susținut câte două concerte. Am urmărit programe complexe, muzică din epoci și în stiluri diferite, dirijori și soliști apreciați. Urmărind programele, se poate observa preferința pentru marile creații simfonice ale romantismului și ale epocii moderne: Schubert, Beethoven, Mendelssohn-Bartholdy, Brahms, Richard Strauss, Șostakovici. Nu a lipsit nici muzica românească, amintind și în acest fel de Festivalul „Enescu”: opusuri de George Enescu, Constantin Silvestri, Dan Dediu. S-ar putea spune chiar că accentul a căzut pe creația lui Schubert, inclus în programe cu Simfonia nr. 9, în Do major, marea simfonie a începutului de veac romantic, și cu două opusuri camerale dintre cele mai populare, Cvintetul cu pian „Păstrăvul” și Cvintetul cu două violoncele, în Do major; pe simfonismul beethovenian (Simfoniile nr. 5 și nr. 9), și pe cel al Șostakovici (Simfoniile nr. 4 și nr. 6), și pe creația concertistică a lui Brahms (Concertul pentru vioară și Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră).

Bogdan Mihai Radu, Acopaniament floral

Orchestra Națională Radio a deschis festivalul, avându-l la pupitru pe Christian Zacharias, cu un program ambițios, prezentând în prima parte Trei antracte din opera „Rosamunda”, op. 26 (D 797) de Franz Schubert, apoi Simfonia nr. 9, în re minor, op. 125 de Ludwig van Beethoven. Remarcabil specialist în muzica romantică a primei jumătăți a secolului al XIX-lea, Christian Zacharias a oferit o versiune admirabilă a fragmentelor din muzica de teatru a lui Schubert, de un rafinament coloristic extrem, echilibrată, cu dozaje ideale ale sonorităților. Viziunea sa asupra Simfoniei a IX-a de Beethoven (cu participarea Corului Academic Radio, dirijat de Dan Mihai Goia) i-a surprins, poate, pe acei melomani deprinși cu versiuni monumentale, cu revărsări de mase sonore, adaptate de obicei sălilor imense de astăzi și, în consecință, cu orchestre supradimensionate, care nu mai au nici o legătură cu interpretările din epocă. Nu aș vrea să se înțeleagă că versiunea lui Christian Zacharias a fost una de „arheologie” muzicală; ea punea însă în valoare echilibrul perfect al simfoniei (fără exagerarea vreunui plan sonor) și mai ales relațiile timbrale atât de bogate, după un studiu foarte aplicat.

Maxim Vengerov și Orchestra Națională Radio. Foto: Virgil Oprina

Al doilea concert al Orchestrei Naționale Radio l-a avut la pupitrul dirijoral pe Horia Andreescu, care și-a încheiat programul cu Simfonia nr. 5 în do minor, op. 67 de Beethoven, concert care a prilejuit reîntâlnirea cu unul dintre marii violoniști din ultima vreme, Maxim Vengerov, care a încântat în Concertul de Brahms. Orchestra părea alta în acea seară, Horia Andreescu exploatând eficient dramatismul Simfoniei „Destinului” și reliefând abil detalii trecute uneori cu vederea, într-o expresie de ansamblu foarte potrivită celebrei partituri beethoveniene. Am ascultat în acest concert și o lucrare de Constantin Silvestri, readus astfel în atenția publicului de astăzi, Preludiu şi Fugă nr. 2, op. 17, o partitură care impresionează prin culorile armonice și orchestrația de efect.

Costin Tuchilă