Recital In memoriam Cella Delavrancea

ilinca dumitrescu cella delavrancea

ARTMARK vă invită vineri, 21 octombrie 2016, orele 18.00, la Palatul Cesianu-Racoviţă (str. C. A. Rosetti nr. 5, sector 1, Bucureşti) la un eveniment de excepţie, prilejuit de expoziţia Colecţiei Cella Delavrancea (1887–1991): recital extraordinar de pian Ilinca Dumitrescu. Invitat special: fagotistul Vasile Macovei. Continuă lectura „Recital In memoriam Cella Delavrancea”

John Malkovich, „Otello”, Orchestra Sinfonica Nazionale della RAI

concerte festival enescu 2013 sacre du printemps stravinski

The Infernal Comedy – Confesiunile unui ucigaş în serie este primul eveniment al zilei de luni, 9 septembrie 2013, la începutul celei de-a doua săptămâni a Festivalului Internațional „George Enescu”. Drama pentru un actor, două soprane şi orchestră, scenariul și regia: Michael Sturminger, este programată la ora 17.00, la Ateneul Român. Muzică de A. Vivaldi, J. Haydn, W. A. Mozart, L. van Beethoven ș.a. Narator: John Malkovich. Soliste: sopranele Laura Aikin și Marie Arnet. Ansamblul Wiener Akademie va fi dirijat de Martin Haselböck. Spectacolul este subtitrat în limba română.

John_Malkovich

John Malkovich

Nominalizat de două ori la Premiile Oscar, actorul John Malkovich este una dintre figurile legendare ale cinematografiei americane contemporane. Este pentru prima dată când John Malkovich vine în România şi va interpreta rolul unui criminal în serie în piesa The Infernal Comedy – Confessions of a Serial Killer. Piesa, care a avut premiera în 2006 la Los Angeles, este scrisă special pentru John Malkovich. Actorul american este narator și singurul personaj al dramei, iar piesa este un musical cu arii ale unor compozitori celebri.

La Opera Națională din București, ora 19.00, este programat al doilea spectacol cu Otello de Verdi (premiera avut loc vineri 6 septembrie a.c.) Detalii: http://libersaspun.3netmedia.ro/rezumate/festivalul-international-george-enescu-vineri-6-septembrie/.

Primul concert susținut de Orchestra Sinfonica Nazionale della RAI în cadrul Festivalului este programat la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului. La pupitrul dirijoral. Juraj Valčuha. Solistă: Anna Țifu. Programul cuprinde: G. Enescu – Suita nr. 1 pentru orchestră, în Do Major, op. 9; Philip Glass – Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră (1987); M. Ravel – „Tzigane”, rapsodie pentru vioară şi orchestră, op. 76 (1924): I. Stravinski – Suita din baletul „Ritualul primăverii”.

sacre du printemps premiera

Detalii despre premiera baletului Ritualul primăverii: O premieră cu scandal.

La ora 20.00, la Palatul de Justiție din București vor concerta Pinchas Zukerman, Amanda Forsyth, Angela Cheng, cu un program Mozart (Sonata pentru vioară şi pian în Sol najor, KV 301), Schumann (Adagio şi Allegro pentru violoncel şi pian în La bemol major, op. 70), Kodály (Duo pentru vioară şi violoncel op. 7), Mendelssohn-Bartholdy (Trio în re minor, op. 49).

Radio România Cultural și  Radio România Muzical vor transmite în direct concrtul de la ora 19.30.

Prim-dirijor al Orchestrei Sinfonica Nazionale della RAI din Torino din 2009, Juraj Valčuha s-a născut în 1976, în Slovacia. Bunicul său, muzicant la nunți și înmormântări, i-a pus în mână când era mic un țambal vechi, găsit întâmplător, pe care l-a recondiționat. Peste ani, Valčuha a studiat compoziție, dirijat și țambal la Conservatorul din Bratislava, după care a continuat la Conservatorul Național Superior din Paris cu Janos Fürst.

juraj valcuha

Juraj Valčuha

A plecat din Slovacia în 1995, cu o bursă în Rusia. A fost singurul candidat, pentru că nimeni altcineva nu mai voia să meargă acolo. În loc de trei luni, a stat doi ani la Sankt Petersburg, unde a studiat dirijatul cu Ilya Musin, convins că școala rusească are în continuare multe de oferit. Pentru el, muzica era cel mai important lucru, încă de atunci. Nici azi nu e doar o simplă profesie, iar după ce a preluat bagheta Orchestrei Sinfonica Nazionale della RAI din Torino declara pentru cotidianul slovac „Pravda”: „E profesia și plăcerea mea. Eu trăiesc pentru muzică.”

Talentat și carismatic, muzicianul slovac a fost, între 2003 și 2005, dirijor muzical adjunct al  Operei Naționale din Montpellier, după care și-a făcut debutul alături de Orchestre National de France din Paris.A condus și Filarmonica din Berlin, despre care spunea că este „visul oricărui dirijor” și care i-a trezit amintiri din timpul școlii, când urmărea alături de profesori concertele faimoase ale lui Herbert von Karajan. Valčuha consideră Filarmonica din Berlin una dintre primele cinci orchestre ale lumii.

„Orchestra e de fapt imaginea dirijorului care stă în fața ei”. De-a lungul timpului a observat că, deși majoritatea marilor orchestre ale lumii adună artiști de naționalități diferite, orchestrele tradiționale și-au păstrat un anume sunet distinct.

Pentru el nici bariera lingvistică, nici vârsta nu au fost impedimente pentru a lucra cu muzicieni de oriunde din Europa sau America. „Dacă un dirijor vine în fața orchestrei pregătit și are o idee clară despre ce vrea și ce poate obține, atunci muzicienii vor aprecia asta. Neîncrederea inițială și primul contact se transformă repede într-un acord. Totul se face în direcția muzicii”, declar aJuraj Valčuha într-un interviu.

În stagiunea 2008–2009, Valčuha a început colaborarea cu Gewandhaus Leipzig şi cu Swedish Radio Orchestra. Au urmat Orchestra Verdi din Milano, RAI Orchestra Torino şi Philharmonia London, Bavarian State Opera Munich şi Deutsche Oper Berlin sau Orchestra del  Teatro „La Fenice” din Veneţia.

Deși consideră că perfecțiunea unei înregistrări nu poate fi atinsă decât rareori într-un concert live, exact asta le recomandă iubitorilor de muzică: „Cui îi place mai mult să privească fotografia unei persoane dragi în loc să o vadă în carne și oase? Contactul cu muzica live o face mai interesantă.”

carmen simon flack lumi suprapuse

Carmen Simon Flack, Lumi suprapuse

Fiică a violonist Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, Mircea Ţifu, Anna Ţifu s-a născut în 1986 la Cagliari – Sardinia, Italia. Cântă pe o vioară Carlo Bergonzi, construită la Cremona în anul 1739, denumită Mischa Piastro, instrument care i-a fost împrumutat de către Associazione Pro Canale din Milano. A luat primele lecţii de vioară la vârsta de şase ani, de la tatăl său. Şi-a făcut debutul ca solistă la vârsta de 11 ani cu Orchestre National des Pays de la Loire din Franţa şi Orchestra Haydn din Trento, Italia. Un an mai târziu, cântat Concertul nr. 1 în sol minor de Max Bruch, la Scala din Milano.

La cincisprezece ani a câştigat Diploma cu distincţie la Conservatorium Cagliari. Ulterior, Mozart Gesellschaft din Dortmund i-a facilitat studiile la Academia W. Stauffer din Cremona şi la Academia Musicale Chigiana din Siena, cu faimosul virtuoz italian Salvatore Accardo. Între 2005–2008 a studiat la Curtis Institute of Music din Philadelphia cu Aaron Rosand, Shmuel Ashkenazy şi Pamela Frank.

anna tifu vioara

Anna Ţifu

Anna Ţifu a câştigat numeroase premii I la concursuri internaţionale de prestigiu ca: Vittorio Veneto, Italia, 1994, Concursul Società Umanitaria di Milano, 1996, trei premii la Concursul Internaţional Kloster Schöntal din Germania, 1997 (inclusiv premiul pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări a lui Bach), Premiul S.I.A.E. (Societatea Italienă de Autori şi Editori) de la Academia de Muzică Santa Cecilia din Roma, Premiul I la Concursul pentru cei mai buni studenţi din Academiile de muzică italiene –Viotti-Valsesia, Italia, 1998, M. Abbado, Stresa, 1999, Premiul Donna Sarda, 2007. În 2009 Anna Ţifu a obţinut la Paris Diplôme Supérieur de Concertiste cu cele mai înalte distincţii, iar în 2011 a fost invitată să susţină mai multe concerte cu Andrea Bocceli.

În anul 2007 Anna Ţifu a fost laureată a Concursului Internaţional „George Enescu”. În Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară şi orchestră, op. 77 de Dmitri Şostakovici, susţinut pe scena Ateneului Român, Anna Ţifu a demonstrat calităţi violonistice excepţionale. Presa a remacat „o tehnică solidă, o rezistenţă psihică uriaşă, o ritmică fermă, dar şi un inteligent joc al sonorităţilor… Etanşeitatea trăsăturii, vibrato-ul amplu şi cu o frecvenţă mare, alături de faptul că solista poziţiona vioara spre sală (şi nu paralel cu aceasta) – toate sporeau forţa de penetrare a tonului viorii. În partea a doua, Scherzo. Allegro, solista a creat o atmosferă de iureş muzical nestăvilit, tipică scherzo-urilor lui Şostakovici. Virtuozitatea violonistei era dublată de o mare concentrare a expresiei. Cadenţa solistică de la sfârşitul părţii a treia, Passacaglia. Andante, de o dificultate transcendentală, a fost interpretată impecabil”.

Violonista a apărut ca solistă cu orchestre precum: Orchestra Simfonică Toscanini, Orchestra del Teatro Massimo di Palermo, Orchestra Philharmonic of the Nations, Limburg Sinphonie Orkest din Maastricht, Orchestra Regionale Toscana, Orchestra del Teatro Comunale di Bologna, Orchestra del Teatro Lirico Cagliari, Orchestra simfonică a Ungariei, Orchestra Nazionale Abruzzese, Orchestra Radiodifuziunii Române, Virtuosi de la Berliner Philharmoniker, Israel Philharmonic Soloists, Orchestrele de cameră din Praga, München, Essen, Mantova şi Orchestra de Cameră Lituaniană. A fost invitată de asemenea la Festivalul Ravello (Campania).

Costin Tuchilă

liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Recital Sorina Munteanu – Silvia Sbârciu

Sala de concerte peles sinaia

Sâmbătă, 31 august 2013, la ora 17.00, în Sala de concerte a Castelului Peleș din Sinaia este programat recitalul sopranei Sorina Munteanu și al pianistei Silvia Sbârciu. În program: Șase romanțe (1838) de Verdi, Kreisleriana de Schumann și Wesendonk Lieder de Wagner.

Același recital va fi susținut și la București, marți, 3 septembrie 2013, de la ora 19.00, la Biblioteca Națională a României (B-dul Unirii nr. 22).

Recompensată în anul 2010 cu distincția „Cea mai bună solistă de operă din țară”, soprana  Sorina Munteanu, prim-solistă a Operei Naționale din București, este o prezență activă și foarte aplaudată pe scenele lirice naționale și internaționale.

Absolventă a Facultății de Muzică din Timișoara, a masteratului în stilistică interpretativă la Academia de Muzica „Gh. Dima” din Cluj Napoca și, din 2011, doctor în stilistică interpretativă (obținând acest titlu cu teza ”Elemente optimizante in integralitatea cantului”, susținută la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca), soprana colaborează cu maeștri și soliști ai celor mai importante scene ale lumii, între care Daniel Oren, Francesco Rosa, Nicola Giuliani (Italia), Tamas Pal (Ungaria), Ioan Iancu, Iurie Florea, Cornel Trăilescu, Adrian Morar, Leonard Dumitriu, Tiberiu Soare, Gheorghe Costin, Ciprian Teodorașcu, Ondrej Lenard (Slovacia), Didier Lucchesi, Stefan Soltesz, Alexandru Agache, Serghei Murzaev, Miroslav Dvorsky, Geraldine Chauvet, Thiago Arancam, Olga Mykitenko, Ilona Tokodi, Milen Nachev, Ivan Ivanov, Nayden Todorov, Boris Statsenko, Carlos Almanguer, Petre Sbarcea, David Crescenzi, Mark Shannahan.

sorina-munteanu

Sorina Munteanu

Pe lângă constantele colaborări cu instituțiile de spectacol din țară, atât opere naționale (Cluj-Napoca, Timișoara, Bucuresti, Craiova, Iași etc.) cât și filarmonici (București, Arad, Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Ploiești, Sibiu etc.), Silvia Sorina Munteanu este invitată în festivaluri imptorante, în spectacole de operă, concerte și recitaluri în Germania (Frankfurt am Main, Essen, Coburg), SUA, Belgia, Olanda, Elveția, Franța, Italia, Cehia (Praga), Bulgaria (Sofia), Slovacia (Bratislava), Ungaria (Budapesta), Macedonia (Skopje), Portugalia, Spania sau chiar Thailanda.

Diversitatea repertoriului abordat, cuprinzând atât roluri de operă, cât si lucrari vocal-simfonice și peste 250 de compoziții camerale, o situează între cele mai versatile și mai titrate soprane din România.

silvia sbarciu

Silvia Sbârciu

Absolventă a Academiei de Muzică Gh. Dima din Cluj şi a prestigioasei Staatliche Hochschule für Musik und Darstellende Kunst-Mannheim, Germania, unde tânăra pianistă a urmat cursurile de studii aprofundate la clasa prof. Paul Dan, Silvia Sbârciu se evidenţiază atât prin talentul şi personalitatea sa deosebită, cât şi prin repertoriul vast şi bogat care cuprinde o mare varietate de lucrări aparţinând atât muzicii clasice, cât şi celei moderne şi contemporane. Doctor în muzică, titlu obţinut în anul 2007 cu teza Arta interpretării liedului la Hugo Wolf şi Gustav Mahler, conducător ştiinţific prof. univ. dr. Eduard Terényi, în prezent lector universitar la Academia „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, Silvia Sbârciu se remarcă în cariera sa prin numărul mare de cursuri de măiestrie la care a participat peste hotare, manifestări susţinute de nume mari ale muzicii mondiale precum Karl Heinz Kaemmerling de la Mozarteum Salzburg in cadrul Schleswig Holstein Musik Festival, Lev Naumov de la Conservatorul din Moscova, Leo Fleischer de la Juliard School of Music, New York, Dmitri Alexeev, Felix Gottlieb sau Sviatoslav Pochekin în cadrul Internationale Klavierakademie Murrhardt (Germania). In 2010 a participat International Keyboard Institute and Festival (IKIF) New York unde a lucrat cu renumiti profesori precum Sontraud Speidel, Akiko Ebi, Asaf Zohar si dirijorul Eduard Zilberkant. În activitatea solistică, cartea de vizită a pianistei Silvia Sbârciu conţine o serie de recitaluri şi concerte susţinute atât în ţară, în cadrul unor festivaluri de renume precum „Toamna Muzicală Clujeană”, Festivalul Mozart sau Festivalul de Lied Ionel Perlea, cât şi peste hotare cum ar fi la Staatliche Hochschulen für Musik und Darstellende Kunst, Mannheim şi Stuttgart (Germania), în cadrul Internationale Klavierakademie Murrhardt sau Schleswig Holstein Musik Festival, tot în Germania sau în Suedia.

Pe lângă bogata activitate solistică desfașurată alături de orchestrele filarmonicilor din Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș, Brașov etc. sub bagheta dirijorală a lui Mihail Agafita, Ilarion Ionescu Galati, Paul Mann, Aurelio Canonici, Florentin Mihăescu, etc. pianista s-a remarcat în recitaluri solo și concerte susținute în România, Germania, Franța, Suedia, SUA, fiind invitata unor societăți/centre culturale, muzee sau a instituțiilor de învățământ vocațional (universități/licee de muzică). Silvia Sbârciu s-a impus și ca un partener cameral avizat, aplecându-se cu un pasionat interes asupra relației text literar/text muzical din duo-ul voce-pian.

Recital Diana Ionescu la Londra

Institutul Cultural Român de la Londra continuă parteneriatul cu prestigioasa instituţie St. Martin-in-the-Fields din Trafalgar Square. De data aceasta, tânăra pianistă Diana Ionescu va concerta în cadrul seriei „Pianists of the World”, ce runeşte tineri muzicieni talentaţi din toate colţurile lumii. Recitalul de vineri, 23 martie 2012, ora 13.00, va include „La Cathédrale engloutie” (Preludii, Caietul 1) de Claude Debussy, Sonata nr.1 în fa minor, op. 11 de Schumann şi Ciaccona în re minor de Bach-Busoni.

Pianista româncă Diana Ionescu este considerată una dintre cele mai complexe interprete ale generaţiei sale. Îndrumată încă de la o vârstă fragedă de personalităţi precum Sanda Bobescu, Olga Szel şi Dan Grigore, iar mai târziu de Alexis Weissenberg, Marta Argerich, Lory Wallfisch şi Richard Goode, ea a fost încurajată în mod constant să-şi dezvolte abilităţile extraordinare de care a dat dovadă încă din copilărie. Numeroasele premii obţinute în competiţii internaţionale (Premiul I la Concursul „George Enescu” – Bucureşti 2001; Premiul ,,Alexis Weissenberg”, The Glass Seller’s Trophy – Londra 2010), precum şi prestaţiile de marcă în cadrul marilor festivaluri („George Enescu” 2001, Verbier Festival 2006, Progetto Martha Argerich 2008, St. Prex Classics 2010–2011) au transformat-o într-un vector important al culturii române în străinătate.

În timpul studiilor la Guildhall School of Music and Drama cu Joan Havill şi Ronan O’Hora, a avut numeroase concerte în Marea Britanie, pe scene prestigioase precum Wigmore Hall, Barbican Hall, Queen Elizabeth Hall, Purcell Room, LSO St Luke’s, St Martin-in-the-Fields, CBSO Birmingham, Covent Garden. Colaborările ei cu Cvartetul Belcea, Cvartetul Transilvan, cu violonistul şi compozitorul Vlad Maistorovici, cu soprana Teodora Gheorghiu, precum şi cu orchestre prestigioase – Orchestra Naţională Radio, Orchestra Filarmonicii din Bucureşti, Guildhall School Orchestra – i-au asigurat concerte şi înregistrări de cea mai înaltă calitate. Pentru toate aceste realizări, i s-a decernat ,,Diploma Ambsadorilor” pentru contribuţia la parteneriatul cultural româno-britanic (22 octombrie 2011).

În prezent, îşi finalizează teza de doctorat pe tema lucrărilor solo pentru pian ale lui Enescu, sub îndrumarea prof. Ronan O’ Hora şi a prof. Alexander Lingas. Printre proiectele sale se numără înregistrarea integralei sonatelor pentru pian de Mozart pentru Radio România.

Colaboarea dintre ICR Londra şi St Martin-in-the-Fields va contiuna pe 29 iunie cu un concert susţinut de pianista Mădălina Rusu, iar pe data de 23 octombrie 2012 cu un duet Horia Văcărescu (vioară) – Chiho Tsunakawa (pian).

Naturalețe și expresivitate

Un ton interiorizat, aproape șoptit, cu nuanțe calde și visătoare alege Alexandra Costin pentru prima parte a Concertului nr. 4 în Sol major pentru pian și orchestră de Beethoven, înregistrat pe discul recent apărut la Fundația Casa Radio. Remarcabilă, interpretarea sa, în compania Orchestrei Naționale Radio, dirijată de Horia Andreescu, este o excelentă dovadă a echilibrului și maturității artistice la care a ajuns pianista, unul dintre cele cei mai apreciați tineri muzicieni români. În scurt timp, Alexandra Costin s-a impus prin personalitatea interpretativă, confirmând pe deplin aprecierile formulate la primele sale apariții publice. Versiunea Concertului în Sol major exploatează cu multă delicatețe, într-un mod perfect adecvat stilistic, lirismul acestei partituri, poate cel mai poetic dintre cele cinci concerte pentru pian și orchestră de Beethoven. Nici un accent nu e deplasat, nici un pasaj nu suferă de afectare sau nu e încărcat inutil. Tușeul fin, catifelat, creând nuanțe neașteptate, îndepărtându-se de orice alunecare în patetism, susține această viziune romantică asupra paginii beethoveniene. Naturalețea abordării, acolo unde de multe ori, în alte versiuni, se observă strădania nefericită de a adăuga artificii stilistice nepotrivite, este de-a dreptul reconfortantă în interpretarea Alexandrei Costin, care cântă parcă fără nici un efort, fiind susținută corespunzător de orchestră și dirijor.

Înregistrarea Concertului de Beethoven datează din 2008 și este realizată în studioul Radiodifuziunii, ca și cealaltă, din cuprinsul aceluiași disc: Concertul în la minor pentru pian și orchestră de Schumann, în compania Orchestrei Naționale Radio, de data aceasta dirijată de Ovidiu Bălan (2009). Și aici marca stilistică este evidentă. Construcția de ansamblu și detaliul mărturisesc o bună analiză a trăsăturilor care evidențiază acest concert între creațiile romantice de gen. Sonorități rotunde, parcurgând o gamă coloristică bogată, cu efecte de lumini și umbre, ne întâmpină în fiecare dintre cele trei părți ale concertului. Claritatea conceptuală, transpusă în relieful pe care îl conferă fiecărei secțiuni a partiturii, înseamnă în ultimă instanță expresivitate, pianista ferindu-se de excesul sentimental „de rutină”, adesea vizibil chiar în verisuni tehnic ireproșabile. Alexandra Costin are un rafinament armonic distinct, probat cu multe ocazii atât în repertoriul cameral, cât și în cel concertistic. Edificator pentru arta interpretei era discul apărut în 2003 la Editura Casa Radio, care cuprindea Sonata nr. 1, op. 11 de Schumann, Sonata nr. 2, op. 14 de Prokofiev și Concertul nr. 2 de Saint-Saëns.

Stabilită la Boston, după studii la Universitatea Națională de Muzică din București, la Universitatea Mozarteum din Salzburg și la Baylor University (SUA),  doctor în  Arta interpretării pianistice la Boston University, Alexandra Costin este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale. În anii trecuți a susținut concerte în compania filarmonicilor din România, a Orchestrei Naționale Radio, a Orchestrei de Cameră Radio, a Orchestrei Simfonice din Maracaibo (Venezuela), a Orchestrei Simfonice Naționale din Taiwan ș.a. A cântat și cântă frecvent în Austria, Germania, Franța, SUA, concertele și recitalurile sale bucurându-se întotdeauna de succes. Am ascultat-o cu mai multe ocazii în Sala Radio și, desigur, aș vrea să o văd mai des programată în stagiunea de concerte din București.

Costin Tuchilă