Din Bucureștiul de altădată: Ulysse de Marsillac

Bucuresti_sec_XIX

Dacă vorbim de străini stabiliţi în Bucureşti, mai ales de jurnalişti, sigur trebuie să începem cu jurnalistul francez Ulysse de Marsillac (1821, Franța–1877, București) care s-a stabilit în capitala noastră în anul 1852 şi va rămâne aici până la finalul vieţii. După cum bine se ştie a fost angajat ca profesor la Colegiul Naţional „Sf. Sava”, apoi la Facultatea de Litere. În anul 1861 fondează gazeta bisăptămânală „La Voix de la Roumanie”, ce va apărea până în anul 1866. Între anii 1868–1870 a fost redactor șef la revista „Le Moniteur Roumain”, iar între anii 1870–1876 editează gazeta „Le Journal de Bucarest”, al cărei director a fost. A scris și Guide du voyageur à Bucarest, apărut în București, în anul 1873.

Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Ulysse de Marsillac”

Antologie Dickens

charles dickens

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului online Dickens in a Nutshell, editat de Lidia Vianu.

La 7 februarie 2012, s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui Charles Dickens (1812–1870). Sărbătorirea lui, acum și în alte dăți, este o recunoaștere a faptului că lumea lui semnatura dickenseste încă vie. Dickens este pentru cititorii lui și Mr Pickwick, și David Copperfield, și Mr Dombey, Pip ori Martin Chuzzlewit.

Mini-antologia aceasta, pe care am intitulat-o Dickens in a Nutshell, se adresează tuturor vârstelor și tuturor gusturilor. Romancierul englez are câte ceva pentru fiecare, fie că e vorba de fraze care stârnesc râsul, ori de situații care ne țin cu sufletul la gură și care duc la un sfârșit fericit ori tragic. Am adunat în doar 111 pagini texte care provoacă hohote de râs, zâmbete ironice și sentimente pe care le veți descoperi citind.

Charles_Dickens_by_Daniel_Maclise

Daniel Maclise, Charles Dickens

Volumul se deschide cu o listă a tuturor cărților lui Dickens în ordinea publicării lor în volum. Fragmentele alese din romane sunt însoțite de un număr mare de ilustrații, toate aparținând edițiilor de acum cel puțin o sută de ani.

Această mică antologie Dickens, publicată de Contemporary Literature Press, la aproape un an după aniversarea nașterii romancierului victorian, are mai presus de orice un scop didactic: este o unealtă în predarea limbii și civilizației engleze, un instrument care îl îmbracă pe Dickens în haina acestei noi invenții – și anume cartea electronică.

dickens

Antologia noastră este numai un început. Sperăm ca acestui prim volum să se adauge cât de curând un roman, sau mai multe, scrise de Charles Dickens, în traducerea unora dintre colaboratorii noștri. Până atunci, textele acestea scurte, variate și însoțite de ilustrații amuzante, vor capta interesul școlarilor, al adulților tineri sau mai puțin tineri, al celor care își reconsideră experiența din persepectiva vârstei. Dickens este un autor care a fascinat în secolul al XIX-lea bunici și nepoți deopotrivă – iar volumul pe care îl publicăm acum, la două sute de ani de la nașterea lui Dickens, arată că, la urma urmei, omul nu s-a schimbat chiar atât de mult.

Lidia Vianu

Dickens in a Nutshell, editat de Lidia Vianu, s-a lansat oficial joi, 24 ianuarie 2013, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/Vianu-Dickens-in-a-Nutshell.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Din Bucureştiul de altădată: Primul Congres al Presei Române

Vom prezenta astăzi primul Congres al Presei Române, congres care a avut loc la Bucureşti între 26 octombrie–8 noiembrie 1871.

Şi atunci ca şi astăzi, opţiunile politice ale ziariştilor erau foarte împărţite, aşa că la acest congres nu au luat parte decât reprezentanţii presei liberale sau ai celei cu vederi politice apropiate.

Lucrările congresului s-au desfăşurat în sala Hotelului Lazăr cel Nou de pe Podul Mogoşoaiei, deasupra băcăniei Dragomir. După dezbateri care au durat mai multe zile, a fost adoptat un program-manifest cu o serie de prevederi care se recomandau a fi întâlnite în conduita fiecărui ziarist. Spicuim câteva dintre acestea:

„Naţionalitatea, interesele şi libertăţile ei trebuie a fi regula noastră de conduită a tuturor, în toate ramurile activităţii publice şi private.

Naţiunea română este complexul întregului popor român; adevărata politică naţională nu poate admite asuprirea unei părţi din naţiune prin cealaltă.

Presa va lupta dar pentru realizarea unui guvernământ românesc, prin naţiune şi pentru naţiune, întemeiat pe adevărata libertate naţională.

România făcând parte din marea familie latină, presa va lucra prin toate mijloacele de care dispune pentru întemeierea celor mai strânse legături cu naţiunile latine din Occident…

…Concesiunile şi întreprinderile la străini sunt funeste intereselor naţiunii române.

Presa va combate dar toate concesiunile şi întreprinderile la străini. Ea va cere completarea construcţiei căilor noastre ferate cu întreprinderi prin români şi regia pentru exploatarea lor.

Presa va combate concesiunea vămilor şi ocnelor la străini sau la pământeni, precum şi monopolul tutunului.

Presa va lupta pentru neatârnarea învăţământului public de puterea ministerială şi administrarea lui de către un corp separat şi ales – persoană juridică – dotat cu fonduri speciale. Va stărui ca învăţământul general, gratuit şi obligatoriu să devină o realitate şi să fie distribuit într-un mod proporţional şi practic, astfel încât să răspundă la toate trebuinţele noastre politice, sociale şi economice.

Presa va cere desfiinţarea institutelor de educaţiune iezuistică Sacré Coeur şi altor asemenea care s-au înfiinţat în ţară în scop de prozelitism…

…Presa va apăra naţionalitatea şi autocefalia bisericii noastre contra încercărilor de a o subordona supremaţiei patriarhului de la Constantinopol. Ea va cere îmbunătăţirea poziţiunii materiale şi morale a clerului mirean…

Congresul presei declară că libertatea electorală, libertatea cuvântului, libertatea presei, libertatea întrunirilor, libertatea învăţământului naţional, dreptul de petiţionare, instituţiunea juriului sunt punctele cardinale pe care se reazimă edificiul nostru politic.”

Aceste rezoluţii s-au votat în totalitate, în şedinţa Congresului Presei Române din 8/20 noiembrie 1871.

Rezoluţia a fost semnată de: Emiliu Costinescu – ziarul „Românul” ; Al. D. Holban – Uniunea Liberală din Iaşi; George Misail – „Gazeta de Bacău”; Cezar Bolliac – „Trompeta Carpaţilor”; Alexandru Lupaşcu – „Semănătorul” din Bârlad: V. A. Urechia – „Informaţiunile”; Preot Grigore Musceleanu – „Biserica Română”; M. T. Orăşanu – „Daracul”; G. Dem. Theodorescu – „Ghimpele”; Dem. Pandrav – „Asmodeu”; Alex. Lăzărescu – „Informaţiunile” din Galaţi; Dr. Dumitru Suceveanu – „Gazeta medico-chirurgicală”; M. Merone Popp – „Opiniunea Publică”.

La puţin timp, a apărut broşura Congresulu presei romane. Raportu asupra situaţiunii terei, tiparită la Tipografia C. A. Rosetti.

Puşa Roth