Lansare de carte: „Faţa întunecată a globalizării. Războaie civile, state eşuate şi radicalizare religioasă în lumea contemporană”

fata-intunecata-a-globalizarii

eveniment liber sa spunSâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 14.00, în cadrul Târgului de Carte „Gaudeamus”, la standul Editurii RAO se va lansa volumul Faţa întunecată a globalizării. Războaie civile, state eşuate şi radicalizare religioasă în lumea contemporană. Coordonatori: Șerban Filip Cioculescu, Octavian Manea, Silviu Petre (București, Editura RAO. 2016).

Cartea va fi prezentată de Cristian Barna, Iulian Fota și Marian Zulean, alături de Șerban F. Cioculescu, Octavian Manea, Silviu Petre, coordonatorii lucrării.
Continuă lectura „Lansare de carte: „Faţa întunecată a globalizării. Războaie civile, state eşuate şi radicalizare religioasă în lumea contemporană””

În dezbatere: „Cazul Enescu 1946–1955”

george enescu supravegheat de securitate

eveniment liber sa spunA fost George Enescu supravegheat de Securitate după plecarea din ţară? Până unde se întindea reţeaua de informatori şi cât din drama genialului compozitor ne lasă să întrezărim vălul recent ridicat de pe ferecatele arhive ale Securităţii?

Istorici şi muzicologi vor încerca să răspundă – cu mult aşteptate documente, în sfârşit disponibile! – acestor întrebări la dezbaterea găzduită de Librăria Humanitas Kretzulescu, miercuri, 11 septembrie 2013, la ora 17.00.

Întâlnirea este prilejuită de provocarea lansată de Ladislau Csendes, muzician, fost membru CNSAS şi semnatar al volumului sugestiv intitulat: George Enescu – un exil supravegheat? Eseu despre ultimii ani ai Maestrului (1946–1955), cu un corpus de 50 de documente transcrise din Arhivele Securităţii şi o culegere de patru înregistrări muzicale din Fonoteca Radio, apărut la Editura Casa Radio, cu sprijinul Muzeului Naţional „George Enescu”.

csendes enescu supravegheat securitate

„Cum să ne mişcăm în lumea acestor dosare? Cum să le citim? În ce cheie să le interpretăm? Unde se termină manipularea şi unde începe realitatea?”, se întreabă autorul la începutul acestui incitant volum.

Istoricii Marius Oprea şi Adrian Cioroianu, nu numai obişnuiţi ai arhivelor comunismului, dar şi activi promotori ai desecretizării acestora, ne vor ghida prin acest labirint al dosarelor de tot felul, iar muzicologii Laura Manolache şi Dan Dediu ne vor ajuta să proiectăm statura uriaşului muzician român pe fundalul clarobscur al ţesăturii de prieteni şi „(ne) prieteni” (cum îi numeşte Ladislau Csendes în capitolul dedicat) care îl înconjoară pe artist.

Surprizele documentelor declasificate – publicate în premieră tale quale din fondurile CNSAS! – se anunţă, ca întotdeauna, de proporţii şi cu ample ramificări (şi consecinţe) în lumea culturală şi politică românească.

Întâlnirea cu remarcabilii invitaţi ai autorului va fi moderată de istoricul Dan Manolache, realizatorul emisiunii „Pagini de istorie” (Radio România Cultural).

În această toamnă muzicală, în toiul Festivalului a cărui figură tutelară este Maestrul muzicii româneşti, documentele reunite de Ladislau Csendes, eseul tulburător care le precede şi nu în ultimul rând CD-ul de colecţie încorporat în volum prilejuiesc un „dialog între timpuri care permite fiecăruia să-şi formuleze propriile întrebări”, după cum ne invită cu generozitate autorul.

Detalii pe  www.edituracasaradio.ro

Lansare de carte: „Suspect. Dosarul meu de la Securitate” de Jan Willem Bos

Suspect-dosar-securitate jan willem bos

Joi, 6 iunie 2013, ora 18.00, la Librăria Bastilia din Bucureşti (Piaţa Romană nr. 5) va avea loc lansarea volumului Suspect. Dosarul meu de la Securitate de Jan Willem Bos, apărut la Editura Trei.

Alături de Jan Willem Bos vor fi prezenţi Ana Blandiana, Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Olandei, Stelian Tănase şi Magdalena Mărculescu, director editorial Grupul Editorial Trei.

Suspect. Dosarul meu de la Securitate oferă, prin intermediul unei poveşti personale, o analiză percutantă şi lipsită de încrâncenare a uneia dintre cele mai întunecate perioade din istoria noastră.

Jan Willem Bos este traducătorul în limba olandeză a peste 15 autori români, printre care Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu şi Urmuz. A studiat limba şi literatura română la Universitatea din Amsterdam. În timpul studenţiei, a făcut mai multe vizite în România. În perioada 1978–1979 primeşte o bursă din partea statului român pe baza acordului cultural care exista între România şi Olanda. În timpul acestei specializări, locuieşte la caminele din Grozăveşti, fiind coleg de cameră cu Steinar Lone, un cunoscut traducător norvegian de literatură română.

Jan-Willem-Bos

Jan Willem Bos

Între 1982 şi 1984, Jan Willem Bos revine în România în calitate de lector la Catedra de olandeză a Universităţii Bucureşti.

Considerat un potenţial element ostil la adresa regimului comunist, este luat în vizor de către maşinăria diabolică a Securităţii, iar toate activităţile sale sunt atent monitorizate.

În 2007, Jan Willem Bos depune o cerere prin care solicită să-şi vadă dosarul întocmit de poliţia secretă şi, un an mai târziu, intră în posesia acestui document care acoperă peste un deceniu şi reflectă paranoia unui regim criminal.

A aflat că este urmărit de la un foarte bun prieten al său pe care l-a cunoscut în prima călătorie în România, în 1974. În 1979, prietenul său a fost cooptat de Securitate pentru a da o serie de note informative despre studentul olandez venit la specializare. Cei doi au convenit să accepte cererea Securităţii, însă informaţiile respective erau lipsite de orice fel de conţinut. Extrasele din dosare frizează adesea absurdul, revelând paranoia şi megalomania regimului Ceauşescu.

Jan Willem Bos (n. 1954, Olanda) a început să studieze româna în 1973. Pe lângă cele aproximativ 25 de cărţi traduse din română, Jan Willem Bos a scris în jur de zece cărţi despre România, printre care trei dicţionare. De asemenea, a alcătuit o antologie de proză modernă românească, Moderne Roemeense Verhalen, publicată la Editura Atlas şi care s-a bucurat de un mare succes în Olanda.

„Amorsarea” Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi „Epoca de Aur” în documentele Securităţii

amorsarea revolutiei

eveniment liber sa spunInstitutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 ( IRRD) organizează împreună cu Fundaţia Europeană Titulescu lansarea volumelor „Amorsarea” Revoluţiei – România anilor ’80 văzută prin ochii Securităţii de Florian Banu şi Românii în „Epoca de Aur”. Corespondenţă din anii ’80 de Liviu Ţăranu. Cele două volume editate de către IRRD în cooperare cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) și apărute la Editura Cetatea de Scaun înfăţişează pe bază de documente inedite provenite din arhivele fostei Securităţi situaţia economică, socială şi culturală a României în anii ’80, precum şi starea de spirit a poporului român în ultimii ani ai regimului Ceauşescu.

Lansarea va avea loc marți, 26 februarie 2013, ora 14.00, la sediul Fundaţiei Europene Titulescu din București (Şoseaua Kiseleff nr. 47), şi va fi urmată de o dezbatere legată de evenimentele care au premers izbucnirea Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Volumele vor fi prezentate de către Ion Iliescu, preşedintele Colegiului Naţional al IRRD, Dinu Zamfirescu, membru al Colegiului CNSAS, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, director ştiinţific al IRRD, precum şi de către cei doi autori: Florian Banu şi Liviu Ţăranu.

Lansare de carte: „Memorii”, vol. II de Cicerone Ionițoiu

Joi, 24 mai, de la ora 12.00, la sediul Uniunii Scriitorilor din România (Calea Victoriei nr. 115), va avea loc lansarea cărții Memorii. Volumul II: Drama României văzută din exil, semnată de Cicerone Ionițoiu și apărută la Editura Polirom.

Vor prezenta: Domnița Ștefănescu și Cosmin Budeancă. Va modera: Micaela Ghițescu.

Al doilea volum al Memoriilor lui Cicerone Ionițoiu descrie efortul celor care, rămași fideli conștiinței proprii și valorilor morale, au dus din exil o luptă inegală împotriva regimului comunist din România. Reuniți în jurul Comitetului (Consiliului) Național Român și sustinuți de Radio „Europa Liberă”, ei au făcut cunoscute Occidentului situația dramatică a României conduse de Nicolae Ceaușescu și caracterul inuman al orânduirii comuniste, în încercarea de a promova valorile democratice și de a impune regimului de la București Acordurile de la Helsinki din 1975.

Sunt prezentate de asemenea acțiunile Securității, care, prin metodele Direcției de Informații Externe – dezinformări, șantaje, atentate, racolări de agenți din rândul refugiaților etc. –, urmărea să compromită activitatea Consiliului Național Român și a Partidului National Țărănesc din exil. Adresat atât generației care „n-a avut tinerețe”, cât și celor care i-au urmat, volumul are o remarcabilă valoare documentară, contribuind la cunoașterea particularităților exilului politic românesc și a relațiilor tensionate dintre acesta și autoritățile comuniste de la București.

Cicerone Ionițoiu este poate cel mai cunoscut dintre supraviețuitorii Gulagului românesc, condamnat pentru că a făcut parte din conducerea organizației de tineret a P.N.Ț. După un deceniu de luptă împotriva abuzurilor din penitenciarele și lagărele regimului comunist, a ieșit din infern hotărât să spună adevărul despre genocidul la care a fost supus poporul român în aceasta perioadă întunecată a istoriei sale. Nici în închisoare, nici în lumea liberă, unde a ajuns în 1979, nu a abdicat de la crezul său, acela de a-și ajuta tovarășii de suferință și de „a căuta în permanență în cutele cele mai ascunse ale memoriei pentru a aduce la suprafață fapte și oameni” care au facut cinste unei generații lovite de istorie.

Impresionantei sale opere de documentare asupra Gulagului romanesc (cele unsprezece volume ale dicționarului Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, închiși, cele trei volume intitulate Morminte fără cruce, cele două din Martiri și mărturisitori ai bisericii din România sau primul volum de Memorii. Din țara sârmelor ghimpate, publicat în 2009 la Editura Polirom, pentru a enumera doar câteva dintre lucrările publicate) i se adaugă acum al doilea volum de memorii, pagini cutremurătoare despre destine cumplite, suferință, tortură, trădare, dar și despre compasiune, iubire, solidaritate și dârzenie de neclintit.

Operatiuni militare externe in combaterea terorismului

In lunga istorie militară a omenirii, armatele naţionale sunt doar o pauză de respiro, o mică paranteză, în tradiţia folosirii mercenarilor! . Acesta este, poate, elementul inedit in cartea lansata de colegul meu, Mario Balint.
Argumentul este structurat in carte pe baza experientei solide pe care Mario o are in teatrele de razboi. Iata ce crede el:

„Intr-un viitor nu foarte îndepărtat, ONU, statele independente sau organizaţiile şi corporaţiile internaţionale pot angaja actori non-statali, în speţă companii militare private, să poarte războaie cu actorii non-statali, în speţă grupările teroriste, autoare deja, sau viitoare ameninţări la adresa păcii, stabilităţii şi intereselor internaţionale legitime ale actorilor statali. Războaiele din Afganistan şi Iraq au perfecţionat deja această posibilitate, după ce companiile militare private au fost implicate în războaie de nişă în Europa, Africa sau America Latină. Există chiar la nivelul ONU o propunere de înlocuire a căştilor albastre cu militari privaţi care: ar costa mai puţin, s-ar mobiliza mai repede, s-ar putea deplasa şi instala mai repede,ar fi mai motivaţi.”

„Autopromovat pe lista problemelor fundamentale ale actualităţii, terorismul a devenit o temă recurentă a studiilor sociologice, politologice şi de securitate. În ciuda numeroaselor abordări, complexul motivaţional, cauzal şi acţional înglobat de acest substantiv abstract continuă să genereze evenimente şi evoluţii pe cît de tragice pe atît de imprevizibile. Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, asupra teritoriului SUA, au constituit consacrarea terorismului ca nouă formă de război neconvenţional şi asimetric, este de părere conf.univ.dr. Neculai Stoina, în debutul lucrării „Evoluţia fenomenului terorist şi implicaţii asupra acţiunilor militare”. În aceste condiţii actele teroriste sînt de acum înainte considerate „acte de război“. Ca atare, statutul, percepţia şi modul de abordare a acestor acte s-au modificat considerabil. Dacă pînă în prezent terorismul era considerat ca o formă de conflict de intensitate scăzută, fiind situat la extremitatea inferioară a spectrului unui conflict armat care putea genera un război, de acum înainte, fenomenul terorist, în întregul său, este tratat drept „o nouă formă de război“, capabil să determine probleme şi să provoace consecinţe ca şi un război clasic. Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, dar şi campaniile militare din Afganistan şi Iraq, au propulsat, în cadrul agendei dreptului internaţional, dezbaterea referitoare la legile conflictului armat şi acţiunea armată în combaterea terorismului internaţional, pe deoparte, şi oferirea de soluţii practice de acţiune faţă de acest nou tip de război, din partea strategilor militari. Implicarea factorului militar (hardpower) este necesară şi esenţială, deşi aceasta reprezintă o ultimă soluţie, dar împreună cu operaţiunile militare altele decît războiul, în vederea detensionării şi înlăturării parţiale a cauzelor generatoare de instabilitate şi terorism. De aceea, potrivit dr. Gheorghe Văduva, „forţele care participă la operaţiunile împotriva terorismului sînt, sau ar putea fi, următoarele: structuri de informaţii, unităţi ale armatei, îndeosebi forţe speciale dar şi unităţi de aviaţie, de infanterie, de cercetare, de vînători de munte, de nave, de război psihologic sau de război electronic, unităţi ale jandarmeriei, poliţia, structuri militare speciale de protecţie şi pază, alte structuri de forţă (brigăzi şi detaşamente antiteroriste, structuri de protecţie, de pază şi ordine etc), instituţii private şi ONG-uri etc”. Din punctul meu de vedere, foarte interesantă această enumerare. Pentru că, juridic vorbind, un conflict armat intervine între doi actori statali, sau se poate vorbi de un război civil atunci cînd unul dintre beligeranţi are statutul de „mişcare de eliberare naţionlă” şi, în consecinţă este considerat combatant. Însă, pînă în momentul de faţă nici unei grupări teroriste nu i-a fost atribuit statutul de combatant. „

Volumul a apărut sub egida Asociaţiei Române a Specialiştilor în Securitate, iar prefaţa este semnată de prof. univ. dr. Cristian Barna, din cadrul Academiei Mihai Viteazul.

De ce ar fi interesant de citit cartea lui Mario? Pentru ca el lanseaza o teorie verificata din perspectiva de „practician”, dublata de „stiinta de carte”. Cateva dintre reperele acestui volum, recomandate de autorul insusi:

„Este o carte tehnică, despre cultura de securitate, lansată într-un spaţiu al artei şi culturii „tradiţionale”. Dar, s-ar putea ca în lipsa culturii de securitate să nu mai existe, curand, artă şi cultură despre care criticii să vorbească la superlativ. Sau, nu! Volumul atinge trei teme: prevenirea apariţiei terorismului – ŞI prin implicarea formaţiunilor civil-militare! – , anti-terorismul şi contra-terorismul. Implicarea PMC -urilor în aceste două tipuri de operaţiuni şi rezolvarea unor „probleme” juridice internaţionale, cum ar fi războiul unor armate naţionale (coaliţii) împotriva unor actori non-statali (organizaţii teroriste), este o altă temă abordată.

Mario este corespondent special Radio Romania. Va prezint „o diagonala” prin cv-ul lui din care se observa o cariera construita serios:

-corespondent în războaiele din Croaţia – 1991, Transnistria – 1992, Kosovo şi fosta Iugoslavie – 1999, Afganistan – 2002, Iraq şi Afganistan – 2003 – 2009
– corespondent în Republica Moldova, Iordania, Siria, Kuweit, Turcia şi Tunisia
– în prezent, corespondent de Caraş-Severin

– Director executiv al Grupului pentru Securitate şi Democraţie
– Analist de securitate şi purtător de cuvant al ARSS

– Facultatea de jurnalism din cadrul Universităţii TIBISCUS, Timişoara
– Master în combaterea terorismului la Academia Naţională d Informaţii Mihai Viteazul
– Colegiul Naţional de Informaţii la Academia Mihai Viteazul
– Curs MApN de corespondenţi de război
– Curs EBU de corespondenţi de război la Schlosshexenagen, Germania
– Curs BBC de reportaj

– 16 cărţi lansate
– 4 albume de fotografie (3 colective)
– 4 expoziţii de fotografie (2 personale, la Reşiţa şi Timişoara) la Reşiţa, Timişoara şi Bucureşti.

Felicitari, Mario!

Detalii despre lansare: http://semndecarte.metarsis.ro/?p=4814