Cristian Lupeș: „Prin «Requiem», Fauré transmite speranţă şi optimism”

cristian lupes

interviu liber sa spunJoi, 17 aprilie 2014, la ora 19.00, iubitorii muzicii clasice sunt invitaţi la Filarmonica „Oltenia” din Craiova să participe la un concert de gală, ce aduce mai aproape de noi sărbătorile pascale. Din program fac parte piese aparent diferite, dacă se are în vedere perioada în care acestea au fost compuse, însă care sunt strânse legate prin tema acetui concert denumit simplu, Concert de Paşte: Doru Popovici, Poem bizatin, op. 33, nr. 1; Antonio Vivialdi, Concertul în Do major pentru flaut piccolo, RV 443; Gabriel Fauré, Requiem pentru voci soliste, cor şi orchestră, op. 43. Participă Orchestra și Corala Academică ale Filarmonicii „Oltenia” Craiova. Dirijor: Cristian Lupeş. Solişti: Ciprian Ion, flaut piccolo; Cecilia Ganovici, soprană şi Daniel Filipescu, bariton.

Fauré portret de John Singer Sargent 1896

Gabriel Fauré, portret de John Singer Sargent, 1896

Doctor în muzică şi asistent universitar al Catedrei de Muzicologie a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Cristian Lupeş şi-a început cariera muzicală în anul 1999, după ce cu un an în urmă obţinuse licenţa în fizică şi chimie la Universitatea din Bucureşti. Și-a început studiile muzicale în cadrul Facultătii de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală a UNMB, secția de studii teoretice, pentru ca din 2001 să fie student al secției dirijat orchestră, la clasa prof. Cristian Brâncuși.

În perioada studenţiei devine colaborator al Agenției de Impresariat Artistic „Artexim”, pentru Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, este asistentul maestrului Seiji Ozawa, iar în anul 2003, asistent al maestrului Zubin Mehta. Din anul 2007 colaborează direct cu directorul executiv al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, Mihai Constantinescu.

Debutul dirijoral în ţară a avut loc în anul 2003 la pupitrul Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, primul concert în afara ţării fiind cel din 2011, când l-a înlocuit cu mult succes pe dirijorul Günther Herbig la pupitrul Filarmonicii din Berna.

Se perfecţionează în străinătate urmând cursurile de dirijat orchestră organizate de Universität fur Musik und Darstellende Kunst Wien (Universitatea de Muzică din Viena) în anii 2004 și 2005, cu profesorii Vladimir Kiradjiev și Mark Stringer. A fost dirijor asistent al dirijorilor Jonathan Nott ,Herbert Blomstedt. Împreună cu maestrul Marek Janovski a participat la Berlin la un proiect gigantic, cuprinzând 10 opere de Wagner. A colaborat cu dirijorii David Zinman, Bernard Haitink, Mariss Jansons, Andris Nelsonsetc.

În ţară este invitat să dirijeze la pupitrele orchestrelor Filarmonicilor din Bacău, Timişoara, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Craiova, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Galaţi, Bucureşti, Iaşi şi al Orchestrei Radio din Bucureşti, colaborând cu solişti cunoscuți, dintre care îi amintim pe: Elisabeth Leonskaja, Rudolf Fatyol, Horia Mihail, Alexandru Tomescu, Andrei Licareț, Răzvan Suma, Young Hee Lee, Horia Văcărescu, Verona Maier, Asya Sofikanova, Gabriel Croitoru, Horia Maxim, Francesco Ionașcu, Ionuț Pandelescu, Sergiu Cârstea, Mihai Ailenei,Vittorio Ceccanti. În străinătate a colaborat cu orchestrele filarmonice din Berna (Elveţia), Bamberg (Germania), Skopje (Macedonia), Grosseto (Italia).

interviu cu dirijorul cristan lupes ana maria bocai

Cristian Lupeș

Ana-Maria Bocai: Aveţi o biografie cuprinzătoare, din care am reţinut doar câteva aspecte. Aş vrea să ne spuneţi dacă sunteţi pentru prima dată la Filarmonica Oltenia şi cine a avut ideea acestei colaborări.

Cristian Lupeş: E a doua colaborare cu Filarmonica „Oltenia”. Prima dată am venit fiind student într-un concert de tineri muzicieni, în care am împărţit programul cu un alt tânăr dirijor. Atunci am dirijat Simfonia spaniolă de Lalo şi Vltava de Smetana. Îmi aduc aminte bine colaborarea şi mai ales faptul că am fost felicitat şi încurajat foarte calduros de maestrul Sabin Pautza, aflat în sală. Mi-au folosit acel concert şi acele încurajări.

Acum am vorbit cu maestrul Mihai Ungureanu despre această colaborare, care începuse cu o altă piesă de bază, dar din pricini independente de noi nu s-a mai putut concretiza. Acum câteva săptămâni am colaborat cu maestrul Ungureanu dirijând Concertul în sol pentru pian şi orchestră de Ravel şi am stabilit împreună această superbă lucrare, Requiem-ul de Fauré.

A-M. B.: De ce v-aţi oprit asupra acestor lucrări şi ce le caracterizează din punctul dumneavoastră de vedere?

C. L.: Primele două lucrări din program le-am ales în colaborarare cu Filarmonica „Oltenia”. Requiem-ul de Fauré este una dintre lucrările vocal-simfonice preferate. L-am studiat în Elveţia, la Lausanne, fiind asistent la celebra Orchestră de cameră. Nu mă dezic nici de celebrele lucrări ale lui Mozart sau Verdi şi Brahms, dar pe Fauré am început să-l apreciez, apoi să-l îndrăgesc mai târziu. Evoluţia şi finalul luminos, paradisiac se apropie de ceea ce simt şi mai ales se apropie de ceea ce caut în viaţa de zi cu zi. Mă ataşez de ceea ce e frumos, relaxat şi pozitiv. Suntem înconjuraţi din păcate de mult cenuşiu, preocupările generale evită întâlnirea cu frumosul autentic, aşa că încerc să-mi creez un soi de biosferă care să mă protejeze. Fauré reuşeşte să îmi completeze această lume.

michelangelo detaliu fresca

Requiem-ul este privit de la început chiar de către compozitor cu multă speranţă şi nu s-a abţinut să critice intepreţii care nu au înţeles mesajul muzical al lucrării. Şi-a dorit să transmită speranţă şi optimism, de aceea trebuie să ne ferim de încrâncenările cu care suntem de multe ori obişnuiţi în lucrările vocal-simfonice. Asta nu înseamnă că avem de-a face cu o lucrare superficială. E frumoasă în stilul lui Michelangelo şi nu al lui Goya, făcând astfel o paralelă cu artele vizuale.

Doru Popovici este unul dintre compozitorii cu multă inspiraţie melodică, iar această lucrare este influenţată de spiritul bizantin, fiind aleasă tocmai pentru atmosfera de rugăciune pe care o creează.

Cred că Vivaldi nu are nevoie de prea multe prezentări. Este acelaşi exuberant şi primavăratic pe care-l ştim cu toţii. Mie imi place enorm şi nu cred că există oameni care să nu-l aibă în lista preferinţelor.

Concluzia acestei frumoase prezentări a concertului făcută de dirijorul Cristian Lupeş – aproape poetică aș spune – o veţi asculta joi, 17 aprilie în sala de concerte a Filarmonicii „Oltenia” din Craiova.

Ana-Maria Bocai

Cap de afiș luni 5 septembrie: recitalul pianistului Yundi

Cu mult interes este așteptat luni 5 septembrie recitalul pianiastului chinez Yundi, programat la Ateneul Român, la ora 17.00. Tânărul artist va interpreta un program integral Chopin: Nocturnele nr. 1 în si bemol minor op. 9, nr. 2 în Mi bemol major op. 9, nr. 2 în Fa diez major op. 15, nr. 2 în do diez minor op. 27, nr. 1 în do minor op. 48, Andante spinato și Grande Polonaise brillante în Mi bemol Major op. 22, Patru Mazurci op. 33: nr. 1 în sol diez minor, nr. 2 în Re major, nr. 3 în Do major, nr. 4 în si minor, Sonata nr. 2 în si bemol minor op. 35, Poloneza în La bemol major, „Eroica” op. 53.

În cadrul seriei „Muzica secolului XXI / Enescu și contemporanii săi”, la ora 19.30, la Sala Radio va concerta Ansamblul orchestral din Paris, dirijat Olari Elts, cu un program alcătuit din Mystère de l’instant de Henri Dutilleux, Concertul nr. 1 pentru violoncel şi orchestră de Anatol Vieru, solistă: Laura Buruiană și Simfonia nr. 4 „Los Angeles” de Arvo Pärt.

La Arad, la ora 19.00, la pupitrul Filarmonicii „Banatul” se va afla Peter Ruzicka, Dirjiorul va prezenta programul de la Timișoara, de duminică 4 septembrie: Fraternité de H.W. Henze, Hölderlin Symphony de P. Ruzicka (solist: baritonul Ştefan Ignat), Simfonia nr. 5 în Re major de G. Enescu (orchestraţie de Pascal Bentoiu după schiţele compozitorului), solist: tenorul Marius Vlad Budoiu. Participă Corul Filarmonicii din Arad, dirijat de Robert Daniel Rădoiaș.

Teatrul Național din București va găzdui luni 5 septembrie, la ora 19.00, al doilea spectacol al Baletului Național Chilian, Noche Bach (Conciertos / Cántico), creaţie coregrafică de Gigi Căciuleanu.

„Acest om este atât un interpret cu personalitate, cât și un superstar de talia lui Vladimir Horowitz și Arthur Rubinstein”, citim în publicația „The Star” din Toronto. „Li a demonstrat o tehnică pianistică uimitoare, care este pe rând elegantă și aprigă, extrem de expresivă și incandescentă” („New York Times”, SUA). Născut la 7 octombrie 1982, Yundi Li, pe scurt Yundi, a depășit limitele lumii muzicii clasice: este primul pianist care a fost subiect într-un „cover story” în ziarul „Wall Street Journal”, ca și în ziarul japonez „Time magazine”. Yundi este primul pianist chinez care a înregistrat alături de Filarmonica din Berlin, cu dirijorul Seiji Ozawa la pupitru. Tânărul romantic, un film documentar despre superstarul Yundi, colaborând cu Seiji Ozawa și Filarmonica din Berlin, a fost difuzat în primăvara anului 2008 la televiziune, fiind vizionat de peste 100 milioane de telespectatori.

Yundi Li este deja un nume mare în China, unde muzica clasică este venerată. A fost cel mai tânăr câștigator al prestigiosului Concurs Internațional „Chopin” și totodată primul pianist chinez care a primit laurii acestui concurs. Acum, când s-a lansat pe plan internațional, critica îi apreciază în mod deosebit precizia, tehnica, entuziasmul; reușitele sale internaționale includ și câștigarea de două ori a Premiului pentru înregistrarea clasică a anului din partea „New York Times”.

Costin Tuchilă

 Programul transmisiilor radio în direct, 5 septembrie:

Radio România Muzical, Radio România Cultural