„Bradul”, expoziție Elena Murariu

bradul expozitie elena murariu

eveniment liber sa spunJoi, 29 ianuarie 2015, la ora 16.00, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Sala „Gheorghe Focşa” va avea loc vernisajul expoziţiei Bradul, pictură, grafică, fotografie şi obiect de Elena Murariu. Expoziţia care va fi deschisă până la data de 22 februarie 2015 va fi vernisată de istoricul de artă Mihai Plămădeală şi de Radu Boroianu. 

„Expoziţia Bradul va încheia seria expoziţiilor dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni cu prilejul tricentenarului martiriului acestora. Prin plasarea ei, în mod deliberat, la începutul noului an, 2015, încerc să subliniez faptul că slăvirea şi cinstirea Brâncovenilor, repere culturale şi spirituale ale neamului românesc, este un proces ce-şi urmează calea firească spre desăvârşire. Ţin să amintesc faptul că proiectul personal pe care l-am dedicat Sfinţilor Brâncoveni a fost iniţiat cu două decenii în urmă şi se numără printre preocupările mele constante. Unul dintre simbolurile pe care le-am integrat în iconografia Sfinţilor Brâncoveni este bradul, arbore emblematic al spaţiului românesc. Bradul are semnificaţii multiple făcând trimitere la viaţă, moarte, verticalitate, demnitate, dârzenie şi înălţare spirituală. În această expoziţie sunt reunite, cu precădere, lucrări din lemn sculptat şi pictat, câteva piese de grafică, fotografii şi, desigur, brazi vii şi foşti brazi de Crăciun. Aceşti brazi de Crăciun, care nu mai au podoabe, care şi-au încheiat menirea, ieşiţi din ritual, au adus până de curând bucurie şi mireasmă de cetină în casele oamenilor, iar acum, în loc să fie aruncaţi la gunoi, sunt aduşi să ne bucure şi în același timp să ne tulbure, creând emoţie artistică într-un eveniment cultural. Asocierea registrului artei sacre cu cel al obiceiurilor de Crăciun, prin simbolul bradului, vine să întărească simbolistica artistică a proiectului dedicat Brâncovenilor dar, în acelaşi timp, ne provoacă să medităm la nestatornicia şi perisabilitatea lucrurilor, sentimentelor, evenimentelor, dar şi la ideile de ciclicitate a fenomenelor şi, nu în ultimul rând, la nevoia de repere fundamentale care ne ajută să ne găsim traiectoria în această lume atât se schimbătoare.” – Elena Murariu.

elena murariu

Elena Murariu

Elena Murariu s-a născut în 1963 la Zvoriştea, judeţul Suceava. A studiat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, promoţia 1987 şi s-a specializat în restaurare pictură murală la ICCROM, Roma. Lucrează ca restaurator de pictură murală în domeniul monumentelor istorice. Activitatea sa artistică s-a concretizat în lucrări de artă sacră de tradiţie bizantină. Mai multe premii şi distincţii au consacrat recunoaşterea valorii lucrărilor sale din domeniul restaurării cât şi a celor din domeniul artei sacre. Lucrările dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni sunt rodul unui proiect amplu ce se desfăşoară pe parcursul a mai mult de două decenii, fiind expuse în cadrul unor expoziţii personale la Arad, Bucureşti, Iaşi, New York, Paris, Barcelona şi Atena.

„Dialoguri”, expoziție de pictură Nicolae Groza la Bruxelles

Joi, 8 noiembrie 2012, ora 19.00, la Casa Arthis din Bruxelles (Rue de Flandre 33) va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură Dialoguri a artistului Nicolae Groza. Expoziția este organizată de Arthis, Casa de Cultură Belgo-Română, cu sprijinul Comisiei Comunitare Flamande, Comunităţii Franceze, Co.Co.F. şi Stedenfonds. Expoziţia va fi deschisă între 8 şi 27 noiembrie 2012.

Pictor şi muralist, dar şi gravor, desenator şi ceramist, solida sa formaţie artistică la Institutul „Nicolae Grigorescu”, din Bucureşti, unde a fost şi profesor, îi permite artistului să abordeze numeroase discipline grafice. Printre alte tehnici, Nicolae Groza utilizează tehnica icoanelor populare pe sticlă. Dar temele sale sunt laice, adesea inspirate din legendele specifice tradiţiei româneşti: vânătoarea, pescuitul, lumea satului, magicieni, vrăjitoare, scene de circ, saltimbanci etc.

Nicolae Groza, Pictură pe sticlă

Fin cunoscător al istoriei simbolisticii universale, Nicolae Groza realizează un fel de sinteză între latura brută a anumitor fresce romanice, bogăţia coloristică a miniaturilor şi manuscriselor medievale, simbolistica artei gotice (ex. Bestiarele fantastice, figurile groteşti), efervescenţa barocă ale cărei rădăcini sunt înfipte adânc în legendă şi naivitatea imaginilor populare româneşti.

La lectura acestor referinţe, se întelege că Nicolae Groza transgresează cu uşurinţă regulile rigide ale compoziţiei echilibrate şi ale perspectivei clasice.

Nicolae Groza este un povestitor. În universul său fabulos întâlnim satira, nostalgia, iar fantasticul şi ironia se asociază cu plăcerea de a le privi. (Alida Vulpe, Casa Arthis, Bruxelles pentru Romanian Global News).