Drumuri printre amintiri

Afis Gheorghe Diaconu octombrie 2016

Vineri, 21 octombrie 2016, ora 14.00, la Galeria ARTIS din Slatina va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură Drumuri printre amintiri a artistului plastic Gheorghe Diaconu. Expoziția este organizată de Consiliul Județean Olt și Muzeul Județean Olt.

Interviu cu pictorul Gheorghe Diaconu – click aici.

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Pictură

„iClasă”, 28 noiembrie 2015

concursul national de lectura mircea nedelciu

iclasa sigla micaSâmbătă, 21 noiembrie 2015, la Târgul Gaudeamus a avut loc Finala celei de-a treisprezecea ediţii a Concursului Naţional de Lectură „Mircea Nedelciu”. În cadrul emisiunii „iClasă” de sâmbătă, 28 noiembrie 2015, ora 10.00, Radio România Cultural, vă invit să ascultaţi un scurt fragment din ultima parte a concursului, în care cele cinci concurente – Maria Tohăneanu, Claudia Preda, Călina Durbac, Sara Pătraşcu, Ana Maria-Moraru – au avut de scris o compunere folosind expresii şi cuvinte date de organizatori. Continuă lectura „„iClasă”, 28 noiembrie 2015”

Casele și străzile lui Spiru Vergulescu

Afis vernisaj Spiru Vergulescu

eveniment liber sa spunÎn perioada 8–18 septembrie 2014, în Sala „Constantin Brâncuși” de la Palatul Parlamentului din București este deschisă expoziția de pictură Casele și străzile lui Spiru Vergulescu. Expoziția este organizată de Consiliul Județean Olt, Muzeul Județean Slatina și Camera Deputaților.

Pictorul Spiru Vergulescu s-a născut la 13 septembrie 1934, în Slatina, judeţul Olt. A încetat din viață în aprilie 2007.

Clasele primare, clasele elementare, studiile de pictură (Şcoala Medie Tehnică de Arte Plastice, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”) le urmează în Bucureşti, între 1942 şi 1961, avându-i ca profesori, printre alţii, pe Aurel Vlad, G. Lövendal, Paul Miracovici, Ion Popescu-Negreni şi Catul Bogdan.

spiru-vergulescu-slatina

Din 1968 devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici, secţia pictură, Filiala Municipiului Bucureşti, participând la expoziţii ale tineretului, expoziţii municipale, naţionale şi festive, organizându-şi expoziţii personale în ţară şi străinătate. Prin Oficiul de Expoziţii de pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor este prezent în unele manifestări de artă românească peste hotare. Numeroase lucrări de ale sale se află în muzee şi colecţii particulare româneşti şi străine.

După împlinirea vârstei de 50 de ani, în 1986, Editura Meridiane îi consacră albumul-monografic Spiru Vergulescu, autor fiind esteticianul Victor-Ernest Maşek.

spiru_vergulescu_peisaj_cu_casa_rosie

Peisaj cu casă roșie

În 1993 primeşte titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Slatina, Olt, în 2001 Trofeul „Eugen Ionescu” la Slatina, iar în 2003 este numit Omul de cultură al anului 2002 de către „Gazeta Oltului”. Din anul 2000, o grădiniţă de copii din Slatina îi poartă numele, iar în 2003, s-a instituit un concurs de pictură „Spiru Vergulescu” pentru elevi clasele I-IV, în organizarea Şcolii nr. 3 din Slatina.

La 3 iunie 2004 i s-a conferit Diploma de Excelenţă de către Ministerul Culturii şi Cultelor.

În 19 iulie 2004, la Bucureşti, i-a fost decernat Premiul Revistei „Flacăra” pentru Arte Plastice, ediţia 2004, (fiind considerat „creatorul unor refugii de lumină”) de către Fundaţia Premiile „Flacăra”.

spiru-vergulescu-slatina1

Slatina

În anul 1999, în cadrul Muzeului Judeţean Olt a luat fiinţă o Secţie de Artă Contemporană Românească, Spiru Vergulescu contribuind cu donaţii ale colegilor săi, pe lângă Donaţia „Gunka şi Spiru Vergulescu”.

În perioada 21 octombrie–21 noiembrie 2004 pictorului Spiru Vergulescu i-a fost organizată de Muzeul Judeţean Olt, la Slatina, în Secţia de Artă Contemporană Ion Popescu-Negreni o mare expoziţie retrospectivă la împlinirea a 70 de ani de existenţă. Cu acest prilej maestrului Spiru Vergulescu i-au fost conferite Distincţia „Excelenţă în Cultură” de către Ministerul Culturii şi Cultelor şi Diploma de Excelenţă a Muzeului Judeţean Olt.

La 10 decembrie 2004 prin Decret Prezidenţial i-a fost conferită Medalia „Meritul Cultural” clasa a III-a, categoria C – „Arte Plastice”.

spiru_vergulescu_la_cocosul_rosu3

La Cocoșul Roșu

Într-un timp istoric în care sistematizarea comunistă distrugea tezaurul arhitectural al oraşelor noastre, iar biserici şi case vechi erau demolate, Spiru Vergulescu a conştientizat că, dincolo de salvarea prin translare a acestor repere ale civilizaţiei urbane româneşti, îi revine misiunea de a imortaliza pentru eternitate imaginea pitorească a târgurilor noastre de altădată, în care viaţa pulsa cu nerv, eludând canoanele politicii care propovăduia o aşa zisă „epocă de aur”, în care betonul, smoala şi cartonul trebuiau să estompeze ireversibil simboluri ale apartenenţei acestei naţiuni la cultura şi civilizaţia universală.

SPIRU-VERGULESCU-Slatina-Strada-Malul-Livezi

Strada Malul Livezi

Cu vocaţia unui veritabil istoric al arhitecturii sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX, maestrul Spiru Vergulescu impresionează prin modul în care recreează spaţiul citadin, locul unde case vechi, străzi pline de parfumul amintirilor sunt readuse prin magia culorilor la viaţă, articulând o veritabilă punte de legătură între trecut, prezent şi viitor.

Oraşul şi-a găsit în Spiru Vergulescu un cronicar al vremurilor demult apuse, pictorul de geniu care cu fiecare răsărit sau apus de soare ne face să ne gândim la ceea ce ar trebui să lăsăm moştenire generaţiilor viitoare, nobila sa artă fiind o pledoarie incontestabilă pentru bucuria de a trăi frumos şi demn într-un spaţiu binecuvântat de Dumnezeu.

spiru vergulescu calea victoriei

 Calea Victoriei

spiru-vergulescu-strada-gabriel-peri-bucuresti

Strada Gabriel Peri, București

Paul Matiu și-a mutat biblioteca în Paradis

paul matiu

Nu a trecut nici măcar o lună de când, în acest colţ de pagină, scriam câteva cuvinte înlăcrimate pentru unul dintre cei mai generoşi şi împătimiţi slujitori ai vieţii culturale a Romanaţiului şi ai spiritualităţii româneşti, Mişu Slătculescu, omul care s-a identificat cu înseşi destinele Casei de cultură din Caracal, că Doamna Neagră, aceea care loveşte nemilos şi fără să aleagă, l-a secerat pe un alt devotat al Ideii de Cultură: profesorul Paul Matiu, directorul Bibliotecii Judeţene „Ion Minulescu” din Slatina.

Prietenul meu şi al nostru, „Pali”, omul de un optimism molipsitor, cel care mereu avea de spus şi de făcut CEVA ANUME pentru Carte şi Cuvântul Potrivit, s-a stins, discret, luni, „veşminte de pământ luând”, aşa cum ne-a învăţat să spunem Lucian Blaga, unul dintre magiştrii gândurilor şi faptelor sale.

Cu numai o zi, mai precis duminică după amiază, mă sunase, răvăşit de durerea pricinuită de moartea mamei sale, pe care tocmai o aşezase în criptă întru veşnică odihnă. Ştiu foarte bine că în asemenea tragice împrejurări orice vorbă de alinare sună stingher şi rămâne, ea însăşi, neajutorată. Ne-am luat „la revedere” în speranţa unei alte discuţii după ce Pali se va mai fi liniştit cât de cât. Iată, însă, că acea „altă zi” nu a mai fost să fie!…

biblioteca ion minulescu slatina

Sau, poate, va fi – această „ altă zi” – atunci când iubitorii de carte şi de cultură vor înscrie numele lui Paul Matiu la locul pe deplin meritat într-un Hronic al vieţii culturale a unui judeţ care a dat artei, literaturii şi spiritualităţii româneşti nume de referinţă. Şi trebuie spus numaidecât că un asemenea nobil şi atât de necesar travaliu va avea enorm de câştigat prin chiar prestigioasele manifestări organizate sub egida Bibliotecii Judeţene „Ion Minulescu”, din iniţiativa şi cu nepreţuitul aport al neodihnitului său mentor şi dătător de trăinicii: Paul Matiu.

Nu ar fi, însă, drept dacă nu aş aminti şi despre acel Paul Matiu, pe care cu vreo patru decenii şi jumătate în urmă îl ştiam drept Pali. Eram, pe atunci student, şi, profitând de reala deschidere spirituală din cea de-a doua jumătate a anilor ’60, în vacanţele petrecute la Caracal, pusesem la cale să fim un grup de declaraţi iubitori şi susţinători ai unor creaţii şi autori despre care, cu numai câţiva ani în urmă, nu se vorbea decât în şoaptă sau… deloc.

Aşa se face că grupul nostru, din care făceau parte Radu R. Şerban (fiul compozitorului) şi vărul său, Mircea Cebotenco-Şerban, Mihai Vârtosu, Otilian Neagoe, Mihai (Mimi) Vâlcea, Sergiu Vlad, fraţii Ion şi Aurel Mihăescu şi încă alţi câţiva prietenari pe măsură, luam cu asalt librăriile din Caracal cerând ba ceva Kafka sau Camus, ba nişte J.-P. Sartre, dar şi versuri de Ana Ahmatova sau Marina Ţvetaeva. Asta ca să nu mai amintesc despre lecturile, în grup şi cu voce tare, din Ilf şi Petrov, în special scenele despre hoţomanii fii ai locotenentului Smith, „marele şi neuitatul erou al Mării Baltice” sau din Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov, la care, neapărat, mai adăugam şi câte ceva din satirele lui Mark Twain despre „yankeii la ei acasă”. Care lecturi, de regulă, se ţineau pe terasa Restaurantului „Parc” sau, dacă starea vremii nu ne-o îngăduia, la restaurantul „Caracal”, bineînţeles „la separeu”…

SPIRU VERGULESCU - Slatina - Strada Malul Livezi

Spiru Vergulescu, Slatina, Strada Malul Livezi

Această tinereţe, declarat nonconformistă în felul ei, trăită intens şi frumos sub zodia „voioasei libere cugetări”, ne-a modelat şi ne-a marcat, la modul senin şi bun al termenului, pentru multă vreme, pe fiecare dintre noi, indiferent de drumurile pe care ne-am apucat a le străbate mai târziu. Şi, mărturisesc, ori de câte ori mă revedeam cu Pali, direct sau numai prin scris, mă bucuram să îl regăsesc neschimbat în entuziasmul său sincer şi molipsitor. Avea multe proiecte pentru biblioteca pe care o socotea a fi parte din însăşi familia sa, cu toate anume gândite spre a fi întru mai dreapta cinstire a binecuvântatelor meleaguri ale Romanaţiului şi ale Olteniei.

Plecând prea grăbit dintre noi, Pali nu a apucat să îşi pună în bună rânduială toate planurile, dar sunt convins că printre colaboratorii săi vor fi mulţi oameni de suflet care să îi continue strădania.

Cine ar putea să spună că Paul Matiu ne-a părăsit? Nu, el doar şi-a mutat biblioteca în Paradis, acolo unde îi menise locul neuitatul Jorge Luis Borges.

Şerban Cionoff

Expoziție Gogescu 60/35

expozitie gheorghe gogescu slatina

Vineri, 17 mai 2013, ora 11.00, la Secția de Artă Plastică Contemporană a Muzeului Județean Olt (etaj) din Slatina va avea loc vernisajul expoziției Gogescu 60/35 – pictură, tapiserie, prototipuri de șah – a artistului plasticGheorghe Gogescu. Expoziția, care va fi deschisă până în 17 iunie, este organizată de Consiliul Județean Olt și Muzeul Județean Olt.

Artist decorator, creator de tapiserii, pictor şi curator de expoziţii, Gheorghe Gogescu (n. 23 martie 1953, București) este iniţiator al Trienalei itinerante de Arte Textile (1997, 1998, 1999), al expoziţiilor de artă în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, al expoziţiei itinerante Bărbaţi în artele textile romaneşti (2010–2012) și al expoziţiilor itinerante Grup4 (2010–2012).

Lucrări ale artistului se află în numeroase colecţii private din România şi din străinătate.

Viitorul e în… teatru

ziua mondiala a teatrului

Societatea Culturală „Eugen Ionescu” din Slatina (SCEIS), în colaborare cu Muzeul Judeţean Olt, propune sărbătorirea Zilei Mondiale a Teatrului prin organizarea evenimentului intitulat Viitorul e în… teatru miercuri, 27 martie 2013, la ora 18.00.

În sala de festivităţi a Muzeului Judeţean Olt, elevii Liceului teoretic „Ion Gh. Roşca” din comuna Osica de Sus vor prezenta un fragment din spectacolul Noul locatar de Eugène Ionesco (Marele premiu şi trofeul Festivalului de teatru pentru liceeni „Teatru pentru mâine”, Dialogul Absurzilor, ediţia a doua). De asemenea, Colegiul Naţional „Radu Greceanu” va prezenta un fragment din spectacolul Nopţi la circ de Angela Carter (Premiul pentru interpretare feminină la acelaşi festival). În deschiderea evenimentului, va fi citit mesajul internaţional dedicat Zilei Mondiale a Teatrului.

sceisLa acest eveniment sunt invitaţi să participe toţi membrii SCEIS, precum şi toţi cei care au contribuit, de-a lungul timpului, la construcţia unei tradiţii culturale fără ecou, dar cu istorie.

Ziua de 27 martie se doreşte a fi dedicată valorilor teatrului românesc, pe care SCEIS le-a susţinut şi promovat încă de la înfiinţarea sa, (în)datorată regretatului, dar şi veşnicului nostru prieten, Visi Ghencea. Prezenţa membrilor SCEIS va fi un prilej pentru a împărtăşi detalii inedite despre trecut şi informaţii importante despre viitor

Tuturor, cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului, Societatea Culturală „Eugen Ionescu” din Slatina le doreşte viaţă armonioasă, limpede şi sănătoasă… la minte, la trup şi la suflet.

Mihai Lungeanu

Preşedinte SCEIS

O zi de arhitectură urbană în orașele Olteniei

spiru vergulescu slatina

Spiru Vergulescu, Slatina

Luni, 25 martie 2013, ora 10.00, la Muzeul Județean Olt din Slatina a avut loc vernisajul expoziției itinerante O zi de istorie a arhitecturii românești în orașul Slatina, organizată de Uniunea Arhitecților din România, Filiala Euroregională Sud-Vest Oltenia, Muzeul Județean Olt și Direcția Județeană Olt pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național.

Temele abordate cu ocazia vernisajului au fost: „Arhitecți români creatori de patrimoniu”, evocarea arhitectului Ion Mincu, „Arh. Romeo Belea – Opera omnia”, „Culele din Oltenia – S.O.S. pentru salvarea lor”.

Cula Greceanu - Maldaresti hurezi valcea

Cula Greceanu – Măldărești (Hurezi), Vâlcea

Expoziția de la Slatina este prima progrmată în cadrul Itinerantei O zi de arhitectură urbană în orașele Olteniei. Vor fi deschise expoziții similare la Pitești (26 martie), Râmnicu Vâlcea (27 martie), Târgu Jiu (28 martie), Drobeta Turnu Severin (29 martie).

Manifestări dedicate Unirii Principatelor Române

unirea 1859

Cu ocazia zilei de 24 ianuarie 2013, Muzeul Judeţean Olt din Slatina organizează o serie de manifestări dedicate Unirii Principatelor Române.

Program:

Ora 8.45 – Inaugurarea expoziţiei de carte Al. I. Cuza în literatura cultă şi populară la Biblioteca Colegiului „Ion Minulescu” din Slatina-Olt. Curator: Monica-Livia Marincea.

Ora 9.00 – Sesiunea de comunicări Făuritori ai Unirii: Al. I. Cuza – 140 de ani de la moarte la Sala de Festivităţi a Colegiului „Ion Minulescu” din Slatina-Olt. Vor rosti discursuri şi alocuţiuni: dr. Laurenţiu Guţică-Florescu (directorul Muzeului Judeţean Olt), profesorii Catedrei de Istorie a Colegiului „Ion Minulescu”: Maria Combei, Aurica Ciorteanu, Nicolae Ion şi bibliotecara Monica-Livia Marincea.

Ora 9.30 – Programul artistic Unirea cea mică pe înţelesul celor mici, prezentat de preşcolarii de la Grădiniţa nr. 6 din Slatina, sub îndrumarea doamnei Denissa-Liliana Guţică-Florescu (de la Muzeul Judeţean Olt).

Ora 9.30 – Expunerea istorică Oltul în cronica Unirii Principatelor Române, prezentată la sediul Muzeului Judeţean Olt (str. Ana Ipătescu, nr. 1, Slatina) de către cerc. dr. Aurelia Grosu (şef de secţie în cadrul Muzeului Judeţean Olt) pentru elevii claselor a X-a şi a XII-a de la Colegiul „Radu Greceanu” din Slatina-Olt.

Dr. Laurenţiu Guțică-Florescu

Director, Muzeul Judeţean Olt

Anuarul „Muzeul Oltului”, II, 2012

anuar muzeul oltului 2

Muzeul Județean Olt a lansat vineri, 18 ianuarie 2013, Tomul II al anuarului științific Muzeul Oltului. Evenimentul a avut loc în Sala de Festivități a instituției, fiind circumscris aniversării a 60 de ani de la înființarea Muzeului Județean Olt și a celebrării la 20 ianuarie 2013 a 645 de ani de atestare documentară a municipiului Slatina. Invitați de onoare au fost referenții științifici ai volumului, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean de la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova și prof. univ. dr. Ioan Calafeteanu la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Valahia” din Târgoviște.

Anuarul Muzeului Județean Olt își propune să constituie un forum de analiză și dezbatere intelectuală asupra evoluției istorice a României, Slatinei și judeţului Olt. Un ilustru ziditor de conștiință românească, scriitorul Vasile Voiculescu, afirma: „Poți ridica și școli cu ziduri de cetate, și trimite mii de dulapuri cu cărți, ele vor fi numai simularea de cultură, dacă nu vine omul care să puie zidurile în slujba vieții și să facă să se ridice, din foile uscate ale cărților, forța străbătătoare și duhul viu”. (Vasile Voiculescu, Gânduri albe, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 145.)

scoala-de-baieti-ionascu slatina

Școala de băieți „Ionașcu”, Slatina

Ne adresăm tuturor acelora care prețuiesc istoria și cultura poporului român, celor care în calitatea profesională de istorici, cercetători ştiinţifici, profesori, muzeografi, restauratori şi conservatori au demnitatea, speranța și puterea de a lupta pentru România profundă.

Muzeului Oltului, II însumează 29 articole și studii științifice semnate de 25 autori provenind din Bucureşti, Craiova, Brăila, Alexandria, Caracal, Corabia şi Slatina. Anuarul are 500 de pagini și a fost editat în 500 exemplare. Din punct de vedere tematic este structurat pe 6 secțiuni :

• Arheologie (Petre Gherghe, Repertoriul arheologic al judeţului Olt: Epoca geto-dacă; Pavel Mirea, Ion Torcică, Cercetări arheologice la Islaz, jud. Teleorman; Lucian Amon, Câteva piese de harnaşament descoperite în Oltenia; Aurelia Grosu, Ceramica de import descoperită la Acidava – Enoşeşti-Piatra Olt; Petre Gherghe, Mirela Cojoc, Opaiţe firmalampen de provenienţă nord-italică descoperite în teritoriul Sucidavei; Liana Oţa, Valeriu Sîrbu, Aurelia Grosu, Morminte sarmatice pe teritoriul judeţului Olt).

catedrala sf gheorghe

Catedrala Sf. Gheorghe, Slatina

• Istorie (Constantin C. Petolescu, P. Cassius Regalianus: un urmaş al lui Decebal pe tronul Cezarilor; Dorin Teodorescu, Istoria tiparului în Ţara Românească; Steluţa Chefani-Pătraşcu, Prosperitatatea comunei Islaz văzută în documentele vremii – a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea; Laurenţiu-Gerard Guţică-Florescu, Slatina şi mari momente ale istoriei naţionale de la Independenţă la marea răscoală de la 1907).

• Evocări (Georgeta Filitti, Ioan C. Filitti din neamul Slătinenilor).

• Titulesciana (Doru Neagu, Nicolae Titulescu la 1907).

• Documentar (Gheorghe Mihai, Documente despre răscoala de la 1907 în fostul judeţ Olt; Const. Anghel, Amintirile unui fost prefect din timpul răscoalelor de la 1907; Otilia Gherghe, Capitularea Grupului Cerna, Izbiceni, 23 noiembrie /6 decembrie 1916; Alexandru Alimăneşteanu, Program pentru administrarea judeţului Olt [1927]; Laurenţiu-Gerard Guţică-Florescu, Mărturii din activitatea Gărzii de Fier în judeţul Olt până în 1939, Viaţa politică dintre 1937–1939 în judeţul Olt în lumina izvoarelor de arhivă).

• Etnografie (Claudia Balaş, Valori creştine ale civilizaţiei populare din judeţul Olt; Rada Ilie, Costumul femeiesc din zona Olt; Mirela Cojoc, Govia, obicei de primăvară din Câmpia Romanaţiului).

spiru_vergulescu_peisaj_cu_casa_rosie

Spiru Vergulescu, Peisaj cu casă roșie

• Patrimoniu (Florentina Manea-Udrea, Ctitorii moşneneşti din judeţul Olt. Studiu de caz: bisericile din Leleasca şi Ibăneşti; Iohana-Raluca Popescu, Restaurarea unei icoane pictate pe lemn din patrimoniul Muzeului Judeţean Olt; Iuliana Dumitrana, Aspecte privind restaurarea unei şube bărbăteşti; Constanţa Dumitrescu, Depozitarea colecţiei de numismatică a Muzeului; Verginia Ionescu, Restaurarea şi conservarea unui cântar cu două talere; Doru Neagu, Catalog selectiv de carte tipărită cu alfabet chirilic şi de tranziţie aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean Olt; Marian Vochin, Momente din istoria mişcării esperantiste în România, 1889–2009; Denissa-Liliana Guțică-Florescu, Pictori olteni în colecțiile Muzeului Județean Olt: Donația „Gunka și Spiru Vergulescu”).

Dr. Laurențiu Guțică-Florescu

Director, Muzeul Județean Olt

Zilele Eugen Ionescu

În perioada 26–28 noiembrie 2012, la Slatina va avea loc a XXII-a ediţie a manifestărilor intitulate Zilele Eugen Ionescu (ZEI 2012), organizate anual de Societatea Culturală „Eugen Ionescu” pentru a sărbători personalitatea dramaturgului Eugène Ionesco (26 noiembrie 1909, Slatina–28 martie 1994, Paris).

Eugen Ionescu

Program:

• Luni, 26 noiembrie – TRECUTUL

Ora 11.00 – Deschiderea oficială ZEI 2012

Vernisajul expoziţiilor de fotografii dedicate lui Eugen Ionescu:

OMUL – fotografii originale Eugen Ionescu, realizate de artistul fotograf Sorin Radu

PORTRETUL – grafică şi scenografie, semnată de artistul plastic Dan Cioca

SPECTACOLUL – fotografii din spectacole realizate pe texte ionesciene (Sorin Radu şi Maria Stefănescu)

ISTORIA – fotografii din arhiva ZEI (Maria Ștefănescu şi Dan Stoichicescu)

Ora 18.00 – Lecțiile lui Ionescu… prezintă scriitorul Emil Lungeanu

Memento dedicat actorului Ion Lucian

Spectacol-lectură „Ionesco.ro” – realizat de SCEIS. Actori invitaţi: Constantin Codrescu şi Ioana Macaria

• Marți, 27 noiembrie – PREZENTUL

Ora 11.00 – OPERA – expoziţie de carte, în colaborare cu Muzeul Naţional al

Literaturii Române, Editura HUMANITAS, Biblioteca C.N.S.S.

Llansarea albumelor și DVD-urilor produse de SCEIS, în prezenţa realizatorilor: Florica Ichim, Lucian Chişu, Nicolae Ioniţa, Dan Stoichicescu

Lansarea proiectului cultural CEAS (Centrul European al Absurdului Serios) în prezenţa lui Andrei Dorobanţu

Ora 18.00 – Întâlnire teatrală cu… personajul Béranger. Invitaţi: maestrul Radu Beligan şi actorul Dan Puric

Recital extraordinar al actorului Emil Boroghină (Teatrul Național din Craiova)

• Miercuri, 28 noiembrie – VIITORUL

Ora 11.00 – NUME ȘI RENUME – caricaturi internaţionale Eugen Ionescu, prezentate de Nicolae Ioniţa

COPACUL LUI IONESCU – eveniment prezentat de Radu Vişan

Lansarea festivalului-concurs de teatru şcolar PRO-SCENIUM

POVESTIND ABSURDUL – proiect de teatru senzorial-labirint, prezentat de actorul Adrian Ciglenean

Ora 18.00 – spectacole de teatru realizate de studenţi şi elevi

Gânduri despre viitor la un pahar de vorbă.