Dumitru-Dorin Prunariu. Ultima zi în Cosmos și revenirea la viaţa terestră

annie musca dumitru prunariu potrivit traditiei primul autograf de cosmonaut este lasat pe modulul de aterizare
Aterizarea echipajului româno-sovietic a avut loc într-o vineri, 22 mai 1981. Ora Bucureștiului: 16.59. În Kazahstan, trei fuse orare diferenţă.

inedit rubrica restituiri liber sa spunOcolul Pământului de 125 de ori.

5.260.000 de kilometri parcurși cu o viteză de peste 28.000 km/oră, în 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde.

Prunariu și Popov se despart de Kovalionok și Savinîh, care rămâneau în Spațiu încă patru zile, și trec în propria navă cosmică. Trapele se închid, nu înainte de a fi efectuată de la bordul staţiei orbitale ultima transmisie TV pentru cei de la sol. Indicatorul luminos confirmă etanșeitatea navei. Urmează eliminarea aerului rămas în spaţiul dintre navă și staţie, îmbrăcarea scafandrului cosmic și închiderea în modulul de coborâre. Decuplarea, apoi un tur în jurul staţiei orbitale pentru a o fotografia. Legătura cu cei de pe stație va dura până când emiţătoarele și receptoarele navei nu vor mai acoperi distanţa.

Cuplarea giroscoapelor pentru orientarea și stabilizarea navei, pornirea motorului de marș și aplicarea impulsului de frânare cu scopul reintrării în atmosfera terestră.

În paralel, cei de la sol sunt pregătiți să-i întâmpine pe călătorii spaţiali. Echipa de căutare-salvare și jurnaliștii se îndreaptă către zona de stepă din Kazahstan, undeva la 225 kilometri sud-est de orașul Djezkazgan, locul unde este așteptat impactul capsulei spaţiale cu solul.

Decuplarea motorului undeva deasupra Atlanticului de Sud.

Fixați în „fotolii“, cei doi așteaptă secunda în care, înainte de intrarea în atmosferă, urmează ca modulele navei să se detașeze unul de celălalt. Modulul orbital și compartimentul de agregate urmau să se dezintegreze, iar modulul din mijloc, locuit de cei doi cosmonauți, trebuia să ajungă la sol.

În zbor deasupra Saharei, au simțit un șoc puternic și o creștere a suprasarcinii, semn că a rămas doar capsula care îi va conduce spre Pământ cu o viteză hipersonică de aproximativ 28 Mach.

„Din teorie știam că ne vom transforma într-o bilă de foc a cărei suprafaţă poate atinge în punctele maxime temperatura de 1.700 de grade Celsius. În interior păstram 22-23 de grade deoarece protecția termică era eficientă. Modulul, sub forma unui clopot cu un diametru de 2 metri și la fel de înalt, era prevăzut cu două hublouri cu diametrul de 23 cm, un vizor optic pentru orientarea faţă de sol și o trapă de acces cu diametrul de 80 cm.

Deși suprasarcinile nu depășeau 4 g, după imponderabilitate, 4 g păreau mult mai greu de suportat.“

Capsula realizează o frânare continuă prin atmosferă, până când viteza ajunge la 900 km/h. Cei de la sol numără 16 secunde până la deschiderea parașutelor. Se ajunge la secunda 19 și nu se întâmplă nimic. Cele 3 secunde de suspans au însumat rapide gânduri negre.

În sfârșit, se zărește pe cer pata colorată în alb și portocaliu care îi aducea la sol pe cosmonauți.

aterizare dumitru prunariu dupa zbor cosmic 1981

Echipajul romano-sovietic la aterizare annie musca dumitru prunariu documentar inedit

Echipajul româno-sovietic la aterizare 

Readaptarea la gravitaţia terestră va fi dificilă.

„După ce am fost scos din modulul de aterizare, m-au luat pe sus patru membri ai echipei de căutare-salvare, și m-au așezat lângă Popov pe un șezlong. Pământul se clătina sub mine, iar eu aveam senzația că eram de plumb. Două infirmiere mă ștergeau cu alcool de funinginea preluată din capsula arsă din care ieșisem. Pulsul îmi era măsurat în permanenţă de un medic. Echipa mass-media aterizase cu un elicopter la câteva zeci de metri de capsula noastră. Alergau spre noi. Am auzit imediat vorbindu-se românește. Era Alexandru Stark, reporterul Televiziunii Române, căruia îi acordam primul interviu în limba mea după încheierea zborului.”

Primul interviu dupa aterizare cu Alexandru Stark

Primul interviu după aterizare cu Alexandru Stark

„Tradiția cosmică” spune ca primul autograf al cosmonautului revenit pe pământ să fie dat chiar pe capsulă. Dacă în momentul în care modulul a fost curățat și ambalat pentru a fi făcut ulterior cadou părţii române de către Academia de Știinţe a URSS, în patrimoniul căreia intrase la 12 februarie 1982, autografele celor doi membri ai echipajului dispăruseră, la aniversarea celor 10 ani de la zbor, Prunariu și Popov își așterneau din nou semnăturile pe modulul aflat astăzi la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” din București.

dumitru prunariu prin stepa kazaha  spre elicopter

Prin stepa kazahă spre elicopter

Djezkazgan, Baikonur…

Din stepa kazahă sunt transportați cu un elicopter în cel mai apropiat oraș, Djezkazgan, unde au parte de un protocol și li se acordă titlul de cetățeni de onoare chiar pe aeroport. De acolo ajung cu un avion la Baikonur, unde, seara târziu, încă perturbaţi și slăbiţi după zborul cosmic, sunt întâmpinaţi cu pâine și sare.

dumitru prunariu annie musca zbor cosmic mai 2014 revenirea pe pamant

Foto 1: Leonid Popov și Dumitru Prunariu, cetățeni de onoare ai orașului Djezkazgan, însoțiți de Aleksei Leonov și medicul Ivan; foto 2: Întâmpinați cu flori de liliac la baza de lansare de la Baikonur; foto 3: Pâine și sare la Baikonur

Controale medicale complete, senzori pe corp care vor înregistra parametrii medicali timp de 24 de ore și un somn pământean.

A doua zi, autografe, interviuri, plantarea pomului pe Aleea Cosmonauţilor și un program de recuperare completă după zborul cosmic.Inca un pom pe Aleea Cosmonautilor

Încă un pom pe Aleea Cosmonauților

Aeroportul militar Cikalovskaia și revenirea în Zviozdnîi Gorodok (Orășelul Stelar)…

Părinţii, soţiile și copiii celor doi cosmonauți îi întâmpină cu zâmbete și flori.

Tremurul vocilor se ascunde în spatele surâsului celor doi „învingători“.

dumitru prunariu cei doi fii catalin si Daniel

Cu cei doi fii, Cătălin și Daniel

„La Cikalovskaia am fost întâmpinaţi de familie și oficialităţi. De emoție, abia am reușit să raportez. Aveam un nod imens în gât. Am îmbrăţișat-o pe Crina, îmbrăcată într-o rochie roz, elegantă. I-am îmbrățișat și pe părinţii veniţi special din România pentru a asista la zborul meu, apoi i-am strâns la piept pe băieţi. Cătălin avea în mână câteva garoafe, iar Daniel mă strângea puternic de gât, întrebându-mă întruna: «Nu-i așa că n-o să mai pleci ?»”

dumitru dorin prunariu imagini zbor cosmic annie musca

Foto 1: Aeroportul Cikalovskaia; foto 2: Îmbrățișarea mamei; foto 3: Interviu a doua zi după aterizare

La 14 mai 1981, România devenea a 11-a ţară din lume care trimisese în Spaţiu propriul cosmonaut.

legitimatie de cosmonaut dumitru prunariu

dumitru prunariu legitimatie cosmonaut annie musca

Legitimația de cosmonaut  eliberată de Federația Aeronautică Internațională prin Federația Sporturilor Aeronautice a URSS, la 9 mai 1981. L-a însoțit în Cosmos pentru eventuala legitimare în caz de aterizare în afara URSS. 

dumitru prunariu Intr-o nava cosmica Soyuz-4 TMA modernizata. La sol, in 2004

Într-o navă cosmică Soyuz-4 TMA modernizată. La sol, în 2004

dumitru prunariu 13 august 2004. Tatal si cei doi fii, peste ani in Star City, ,protejati_ de Gagarin

13 august 2004. Tatăl și cei doi fii peste ani în Star City, protejați de Gagarin

Astăzi la 33 de ani de la încheierea zborului său cosmic, raportându-se la imensele distanțe parcurse de-a lungul carierei, la sutele de mii de kilometri străbătuți pe cale terestră și, mai ales, aeriană, Dumitru-Dorin Prunariu îndrăznește să socotească oarecum… prietenoasă distanța dintre Pământ și Cosmos…

Annie Muscă

(Sfârșit)

 Contact: facebook.annie musca

dumitru prunariu octombrie 2011. Capul Bunei Sperante...

Octombrie 2011. Capul Bunei Speranțe. Fotografii inedite din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

Dacă vreți să citiți povești incitante despre spațiul extraterestru, dar și povești de viață, sau dacă vreți să parcurgeți într-un ritm alert o carieră de peste 30 de ani în domeniul cosmic și diplomatic, dacă vreți să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă consecvență, procurați-vă unica biografie autorizată, apărută în 2012, sub semnătura lui Annie Muscă, la Editura Adevărul Holding, sub titlul Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut, volum care se va găsi pe perioada Târgului de Carte Bookfest (28 mai–1 iunie 2014, Romexpo, București) la standul Editurii Adevărul.

annie musca biografie cosmonaut dumitru prunariu 2012

Între 14–22 mai, perioadă ce reprezintă durata zborului cosmic din 1981, efectuat de un român, Annie Muscă v-a oferit pe acest site informații și imagini inedite.

Vezi episoadele precedente: 

31 de ani de la zborul unicului român în Cosmos, sărbătoriți la Biblioteca Metropolitană din București

Dumitru-Dorin Prunariu. Militar și civil, astronaut și diplomat

Aventura spațială a lui Dumitru-Dorin Prunariu continuă…

Zborul românului Dumitru-Dorin Prunariu în Spațiu continuă…

14 mai 1981: O zi predestinată pentru unul dintre Personajele mele: Dumitru-Dorin Prunariu

„Înainte de zborul cosmic” de Annie Muscă, Liber să spun, 13 mai 2014

Zborul românului Dumitru-Dorin Prunariu în Spațiu continuă…

dumitru prunariu 15 mai 1981 zbor cosmos annie musca documentar inedit
Doar 9 minute între Pământ și Cer…

inedit rubrica restituiri liber sa spunDesprinderea navei de racheta purtătoare face să se instaleze imponderabilitatea. Din acel moment, organismul uman începea să fie supus unor transformări specifice: dureri intense de cap, presiune, urechi și nas înfundat, senzație de ochi bulbucați, dureri în coloana vertebrală, circulație sanguină deficitară în membrele inferioare…

Suprasarcina de aproape 4 g, produsă de creșterea accelerației, le dădea senzația că ar duce în spate câte patru persoane cu aceeași greutate. Culcați pe spate, cu fețele deformate, împingându-și limba în față pe dinți, doar ca să îndepărteze senzația că s-ar fi putut îneca cu ea, cei doi cosmonauți transmiteau la sol prin laringofoane parametrii navei. Din inflexiunile vocilor, cei de pe Pământ – tehnicieni, medici și psihologi – deduceau starea psiho-emoțională a celor doi și urmăreau îndeaproape parametrii medicali și alți indici.

15 mai 1981

Nava cosmică Soyuz-40 efectuează joncțiunea cu complexul orbital Saliut-6 – Soyuz T-4, operațiune transmisă în direct acasă, prin intermediul legăturilor radio-tv. Momentul joncțiunii a fost așteptat, privit și aplaudat de către specialiștii aflați la Centrul de Dirijare a Zborurilor Cosmice de lângă Moscova. Cei doi președinți, Ceaușescu și Brejnev, pregătiseră câte o telegramă pentru momentul istoric, dar fiind ora 1.00 noaptea, acestea au fost citite de către crainici.

urmarirea zborului cosmic dumitru prunariu 1981 annie musca

Foto 1: 15 mai 1981. Centrul de Urmărire a Zborurilor Cosmice de lângă Moscova. Delegația română aplaudă joncțiunea navei cosmice Soyuz-40 cu laboratorul spațial Saliut-6; foto 2: Col. dr. Vasile Teodorescu, medicul raspunzător de candidații români, mr. ing. Dumitru Dediu  și delegația Ministerului Apărării urmărind zborul din centrul de Urmărire a Zborurilor Cosmice de lângă Moscova

Întâlnirea cu echipajul sovietic Vladimir Kovalionok – Viktor Savinîh a fost imortalizată în fotografii și în film. Aflați pe orbită din 21 martie 1981, Kovalionok și Savinîh așteptau cu nerăbdare vești de acasă.

Din acel moment cele două echipaje debutau în realizarea cu pricepere a numeroase experimente științifice din domeniul astrofizicii, al studiului radiațiilor cosmice și al tehnologiilor spațiale, din domeniul medicinei, biologiei și psihologiei.

dumitru prunariu imponderabilitate activitati tehnice in timpul zborului cosmic

Saliut-6. Activități tehnice în imponderabilitate

ASTRO, MINIDOZA, INTEGRAL, CAPILAR, NANOBALANȚA, IMUNITATEA, PNEUMATIC, BALISTO, RHEO, INTERFERON, NEPTUN, GULER, INFORMAȚIA, OPERATOR, ANCHETA, CAPACITATEA DE LUCRU, RELAXAREA, CHESTIONAR, iată denumiri de experimente realizate în Spațiu. Acestea au fost concepute de specialiști români – Dumitru Hașegan, Alexandru Marin, Cristian Blaj, Mircea Ciobanu, Voicu Lupei, Dorel Toma, Dumitru Ursu, Valeriu Ceaușu, Sorin Cănănău, Nicolae Cajal – renumiți cercetători din institute românești: Institutul de Științe Spațiale, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară, Institutul de Fizica Aparatelor cu Radiații, Institutul de Tehnologii Izotopice și Moleculare, Institutul de Medicină Aeronautică și Spațială, Institutul de Fiziologie Normală și Patologică și Institutul de Virusologie.

„Cobai” în Cosmos

Pe organismul astronauților se fac multiple experimente. Imaginile arată corpul românului, blindat de senzori, prin intermediul cărora transmitea la sol datele înregistrate.

cobai experimente medicale cosmos

dumitru prunariu experimente medicale cosmos

„Cobai” pentru experimente medicale la bordul stației orbitale Saliut-6

16 răsărituri și 16 apusuri…

Deși la fiecare 24 de ore, călătorii în spațiu aveau 16 răsărituri și 16 apusuri, datorită rotirii Pământului, ei lucrau după ciclul obișnuit de 24 de ore, doar pentru a nu li se perturba ritmul biologic. Noțiunile de „sus” și „jos” fuseseră anihilate, iar Ziua și-o „fabricau” ei înșiși, descoperind hublourile și aprinzând luminile, după cum Noaptea „venea” la acoperirea hublourilor și stingerea luminilor.

„Locul meu de odihnă era pe tavanul stației orbitale”, mărturisește astronautul român.

dumitru prunariu pregatirea pentru somn in cosmos documemntar inedit annie musca

Pregătirea pentru somn în Cosmos. Fotografii inedite din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

Cum hubloul rămâne ispititorul refugiu pentru astronauți, Dumitru Prunariu povestește cum admira fascinat culorile Pământului sau cerul „negru ca smoala” și stelele de un „alb mat”. Prin hublou, pe timp de noapte, i s-au arătat toate fețele Pământului, de la Zonele de Coastă ale Statelor Unite și Europa, de unde răzbăteau lumini, la zonele est-europene, care de-abia puteau fi observate în întunecimea lor. În schimb, România i s-a arătat asemeni unei pâini rumene de casă….

Dacă vreți să citiți povești incitante despre spațiul extraterestru, dar și povești de viață, sau dacă vreți să parcurgeți într-un ritm alert o carieră de peste 30 de ani în domeniul cosmic și diplomatic, dacă vreți să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă consecvență, procurați-vă unica biografie autorizată, apărută în 2012, sub semnătura mea, la Editura Adevărul Holding, sub titlul  Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut.

Între 14–22 mai, perioadă ce reprezintă durata zborului cosmic din 1981, efectuat de un român, vă ofer pe acest site informații și imagini inedite.

Annie Muscă

(va urma)

Contact: facebook.annie musca

28 mai 2012. Lansarea biografiei la Libraria Ralu din Brasov

Annie Muscă și Dumitru-Dorin Prunariu la lansarea biografiei Dumitru-Dorin Prunariu, Libraria Ralu din Brașov, 28 mai 2012

 annie musca biografie dumitru dorin prunariu

Vezi episoadele precedente: „Înainte de zborul cosmic” de Annie Muscă, Liber să spun, 13 mai 2014

14 mai 1981: O zi predestinată pentru unul dintre Personajele mele: Dumitru-Dorin Prunariu

14 mai 1981: O zi predestinată pentru unul dintre Personajele mele: Dumitru-Dorin Prunariu

dumitru dorin prunariu zbor in cosmos 1981 annie musca
Ziua STARTULUI

inedit rubrica restituiri liber sa spunDumitru Prunariu și Leonid Popov, în compartimentul etanș al unui autobuz special, însoțiți de medicul lor și de celebrul cosmonaut rus, Aleksei Leonov, se îndreaptă spre baza de lansare. După o jumătate de oră de mers prin stepă, paralel cu calea ferată, cei doi ajung într-o zonă cu încăperi special amenajate pentru pregătirea echipajului de start. Totul este sterilizat. Nu vezi pe nimeni fără mască. Doar câteva sute de metri îi despart de rampa de lansare pe care se află racheta înaltă de 50 de metri și purtătoare a navei cosmice.

„Stăm izolaţi în spatele unui perete de sticlă. Luăm o gustare înainte de start, pentru că următoarea masă avea să fie a doua zi dimineaţă, undeva deasupra Atlanticului, în imponderabilitate. […] Ni se prinde centura cu traductorii pentru transmiterea parametrilor medicali, punem lenjeria de corp și ne îmbrăcăm în scafandrul cosmic. Urmează verificarea etanșeităţii costumelor, apoi ultimele discuţii prin microfon și difuzoare cu delegaţia română de după geamul de sticlă.” (Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut, București, Editura Adevărul Holding, 2012).

momente inaintea zborului cosmic dumitru prunariu 1981 foto inedite annie musca

Cei doi membri ai echipajului, încalțați cu cizme de protecţie, cuplează sistemul de ventilaţie al scafandrelor cosmice la niște ventilatoare portabile, apoi se deplasează în autobuzul compartimentat către rampa de lansare.

Într-un loc stabilit, urmează raportul către delegaţiile guvernamentale ruse și române, și ritualul fotografiilor.

dumitru prunariu inainte de startul in cosmos 1981 baikanour annie musca foto inedite

Se îmbarcă din nou în autobuz, însoţiţi până la rachetă doar de medicul de echipaj rus.

Seara deja a coborât. Cei doi ajung la rampă. La coborârea din autobuz, urcă o scară ce duce spre liftul ce urmează să-i conducă în vârful rachetei. Aici rămân doar cu cel care va închide trapa prin care vor pătrunde în navă. Românul trece primul prin trapa din modulul orbital, apoi ajunge în modulul de comandă printr-o altă trapă interioară, după ce renunțase la ventilatorul portabil și la cizmele de protecţie. Popov, coechipierul lui, face același lucru. Trapa dintre cele două module este închisă ermetic. În exterior, însoţitorul închide pentru totdeauna și trapa modulului orbital.

dumitru prunariu leonid popov interviu înainte de startul in cosmos

Dumitru-Dorin Prunariu și Leonid Popov – interviu înainte de startul în Cosmos. Fotografii inedite din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

Mai rămân două ore până la startul propriu-zis.

„Din acel moment trebuia să demonstrăm tot ce învăţasem. Ne-am fixat culcaţi pe spate și cu genunchii adunaţi spre piept în «fotoliile» executate după mulajul corpului nostru. Într-un suport lateral aveam toată documentaţia de bord pentru toate fazele zborului, inclusiv pentru situaţiile de avarie. Am verificat funcţionalitatea sistemelor navei. Trebuia să înregistrăm pe un formular special principalii parametri ai sistemelor. Am verificat legătura radio cu solul și transmiteam periodic ce înregistram. O cameră TV transmitea permanent la sol imagini din interiorul modulului de comandă. Ea urma să funcţioneze doar până în momentul înscrierii pe orbită.” (Annie Muscă, idem).

Baikonur. Platforma 17. Startul navei spatiale Soyuz-40

Baikonur. Platforma 17. Startul navei spațiale Soyuz-40

Mănușile cosmonauţilor prinse etanș de costum, casca închisă ermetic, iar costumele ventilate de instalaţia interioară a navei. Din acel moment nu se mai admitea desfacerea costumului. Schelele liftului se desprind, toate sistemele de drenaj ale rachetei purtătoare se închid. Cei aflaţi la pupitrele de comandă așteaptă emoționați STARTUL.

„Am auzit în căști ultimele comenzi legate de fazele aprinderii motoarelor: Intermediara! Principala!… START! Am simţit cum suntem împinși ușor în sus. Decolasem!” (ibidem).

STARTUL

Nava cosmică Soyuz-40 decola de pe Platforma nr. 17 a Cosmodromului Baikonur. Ceasurile de la București arătau ora 20, 16 minute și 38 de secunde.

Lansarea rachetei, propulsată de echivalentul a 22.000.000 cai-putere, crease o atmosferă încordată. Zgomotul devenise asurzitor, solul trepida ca la cutremur, iar flăcările luminau ca ziua pământul pe o rază de câţiva kilometri.

Cei doi urmau să se întâlnească cu echipajul principal al staţiei Saliut-6, echipaj format din comandantul Vladimir Vasilievici Kovalionok și inginerul de bord Viktor Petrovici Savinîh.

La 20 de ani de la zborul lui Gagarin, de pe același cosmodrom începea călătoria spaţială a unicului cosmonaut român.

Până acum, nici un român nu a egalat performanța lui Dumitru-Dorin Prunariu.

dumitru dorin prunariu beijing 14 mai 2014

Astăzi, sărbătoarea celor 33 de ani de la zborul său cosmic, îl găsește pe astronautul român la Beijing, cea mai populată și ispititoare metropolă asiatică, de unde ne transmite salutări și unde, peste câteva luni, se va desfășura Congresul Planetar al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic, singura organizație nonprofit, neguvernamentală, profesională și educațională din lume a celor care au efectuat cel puțin o rotație completă în jurul Pământului la bordul unei nave cosmice. Prezidată de Dumitru-Dorin Prunariu, Association of Space Explorers (ASE), care numără în prezent 395 de membri (cosmonauți și astronauți) din 35 de țări, va împlini în 2015, 30 de ani de la fondare.

Beijing, 13 mai 2014. Dumitru Prunariu și cosmonautul rus Oleg Novitski

Beijing, 13 mai 2014. Dumitru Prunariu și cosmonautul rus Oleg Novitski

Comitetul Executiv al ASE format din Astronauți și cosmonauti din Romania, Rusia, SUA, China, Suedia, Malaezia, japonia

Comitetul Executiv al ASE format din astronauți și cosmonauti din România, Rusia, SUA, China, Suedia, Malaezia, Japonia

Dacă vreți să citiți povești incitante despre spațiul extraterestru, dar și povești de viață, sau dacă vreți să parcurgeți într-un ritm alert o carieră de peste 30 de ani în domeniul cosmic și diplomatic, dacă vreți să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă consecvență, procurați-vă unica biografie autorizată, apărută în 2012, sub semnătura mea, la Editura Adevărul Holding, sub titlul Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut.

Primarul municipiului Shenzhen, Xu Qin, îl felicită pe cosmonautul român cu ocazia aniversarii zborului cosmic din 1981

14 mai 2014: Primarul municipiului Shenzhen, Xu Qin, îl felicită pe cosmonautul român cu ocazia aniversarii zborului cosmic din 1981

Între 14–22 mai, perioadă ce reprezintă durata zborului cosmic din 1981, efectuat de un român, vă ofer pe acest site informații și imagini inedite.

Annie Muscă

(va urma)

Contact: facebook.annie musca

annie musca biografie dumitru dorin prunariu

annie musca Biblioteca-Metropolitana-Bucuresti_lansare-biografie-dumitru prunariu 21mai2012_

Annie Muscă la lansarea biografiei Dumitru-Dorin Prunariu, Biblioteca Metropolitană București, 21 mai 2012

Vezi și: „Înainte de zborul cosmic” de Annie Muscă, Liber să spun, 13 mai 2014