Ia și spiritualitatea românească

 

ia romaneasca

Parteneriatul stabilit între Institutul Cultural Român, Galeria de artă contemporană și design „Galateca” din București și comunitatea „La Blouse Roumaine” a fost tema unei întâlniri desfășurate vineri, 17 iulie 2015, la Galeria „Galateca”. Andreea Stoiciu, inițiatoarea programului expozițional Măiastra, Andreea Tănăsescu, inițiatoarea La Blouse Roumaine, prima comunitate online dedicată iei și costumului tradițional românesc, și Radu Boroianu, președintele Institutului Cultural Român, au vorbit despre premisele și obiectivele acestei asocieri, pornind de la dezideratul recunoașterii iei ca unul dintre simbolurile naționale. Continuă lectura „Ia și spiritualitatea românească”

Tapiseria contemporană românească din colecţia de artă a Muzeului Judeţean Buzău

AFIS Tapiseria contemporana rom_Muzeul Judetean Buzau

eveniment liber sa spunMuzeul Judeţean Buzău, Consiliul Judeţean Buzău şi Camera Deputaţilor – Serviciul pentru ambientare şi expoziţii Bucureşti organizează în perioada 8–30 august 2013, expoziţia Tapiseria contemporană românească din Colecţia de artă a Muzeului Judeţean Buzău, la Sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi” de la Palatul Parlamentului, Bucureşti. Vernisajul va avea loc joi, 8 august 2013, la ora 11.30 în Sala „Constantin Brâncuşi”. Program de vizitare: 9.00–17.00, de luni până vineri, acces gratuit.

Cela Neamtu Campia libertatii

Cela Neamțu, Câmpia Libertății

Expoziţia cuprinde piese din cea mai mare colecţie de tapiserie din ţară, exprimând un patrimoniu românesc cu o înaltă valoare artistică şi estetică, reunind lucrările unor renumiţi artişti decoratori, consacraţi la nivel naţional şi internaţional, precum: Mimi Podeanu, Aurelia Gheaţă, Ioan Stendl, Ileana Balotă, Maria Mihalache Blendea şi Constantin Blendea, Cela Neamţu, Carmen Groza, Şerbana Drăgoescu, Ileana Teodorini-Dan, Maria Cociopolos, Simona Chintilă, Spiru Chintilă, Mariana Oloier Ghiţă, Vintilă Mihăilescu, Victoria Radu, Berta Benko-Mrazec, Ovidiu Paştina, Constanţa Crişan, Nicolae Balaş, Mariana Ionaşcu, Pavel Codiţă, Lucreţia Pacea, Geta Brătescu, Liana Şaru, Diana Schor şi Florin Menzopol.

Pavel Codita Pasari

Pavel Codiță, Păsări

Cele 37 de tapiserii exprimă, prin semnele şi simbolurile conţinute, spiritualităţi şi tradiţii etnice ale poporului român. Lucrările conţin elemente decorative clasice, universale, cu rădăcini vizibile şi în arta tradiţională populară românească, toate aceste aspecte ilustrând, în final, potenţialul creator al artiştilor din România. Tapiseriile sunt executate în tehnica de lucru haute-lisse sau basse-lisse, fiecare având calitatea de a pune în evidenţă o elevată ţinută spectaculară, precum şi performanţele estetice ale expoziţiei în ansamblul ei.

Carmen Groza Rodul pamantului

Carmen Groza, Rodul pâmântului

Această expoziţie doreşte să pună în valoare cea mai importantă colecţie de tapiserie contemporană românească şi să aducă un plus de informaţie în domeniul artistic, completând educaţia şi cunoştinţele culturale iniţiale ale cetăţeanului român în vederea ridicării la un nivel superior de înţelegere a tapiseriei româneşti şi integrarea ei în spaţiul cultural european. Cu toate că este vorba de o expoziţie limitată atât ca număr de tapiserii şi cât din punctul de vedere al dimensiunilor şi greutăţii lor fizice, la care se adaugă condiţionări legate de configuraţia spaţiilor de expunere din sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi” de la Palatul Parlamentului, tapiseriile prezentate ne oferă un parcurs atractiv, generator de interes, care face posibilă intrarea într-o lume agreabilă, spirituală, filozofică, poetică şi contemplativă.

 Ovidiu Pastina Intemeietorii

Ovidiu Paștina, Întemeietorii

Omagiu lui Marin Constantin

Luni, 5 martie 2012, la ora 18.00, în sala „George Enescu” a Universității Naționale de Muzică din București va avea loc manifestarea omagială dedicată muzicianului Marin Constantin (27 februarie 1925, Urleta–1 ianuarie 2011, Bucureşti), fondatorul, dirijorul și directorul Corului Național de Cameră „Madrigal”.

Evenimentul va începe cu un simpozion, urmat de un scurt concert al Corului „Madrigal”. La final se va dezveli bustul maestrului Marin Constantin.

Invitați: prof. univ. dr. Irina Odagescu, conf. univ. dr. Ioan Golcea, Sorina Goia (radio România), conf. univ. dr. Petruța Măniuț Coroiu, dirijor corepetitor dr. Emanuel Pecingină.

Comentează prof. univ. dr. Grigore Constantinescu.

Corul „Madrigal” va fi dirijat de Voicu Popescu. La pian: conf. univ. dr. Verona Maier.

„Marin Constantin şi Corul Naţional de Cameră «Madrigal» reprezintă, fără nicio exagerare, numele unui veritabil miracol muzical. Puţine formaţii corale au reuşit, în perioada contemporană, asemenea performanţe artistice, care vizează un ideal stilistic devenit realitate, la nivelul interpretativ cel mai înalt: cântul cu tehnică non vibrato, specific în primul rând repertoriului madrigalesc, dar cu rezultate sigure şi în alte zone repertoriale. Muzician extraordinar, dublat de o personalitate culturală cu mare putere de cuprindere, Marin Constantin a pus de fapt în practică un ideal şi a avut consecvenţa de a rafina, strict tehnic vorbind, elementele componente ale artei interpretative corale, atingând perfecţiunea.

Fără îndoială, Marin Constantin a pregătit minuţios apariţia ansamblului coral cu care s-a identificat, «Madrigal», având de la bun început o concepţie clară, din punct de vedere stilistic, asupra orizontului interpretativ pe care l-a impus. Dirijase coruri de amatori încă din perioada studiilor universitare. În 1949 absolvea Conservatorul din Bucureşti, unde îi avusese ca profesori pe Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie), Vasile Popovici (istoria muzicii), Florin Eftimescu (pian), Ştefan Popescu (cor), Teodora Stroescu (canto). În paralel, urmase cursurile Facultăţii de Pedagogie, Psihologie şi Filosofie din Bucureşti, la care predau nume ilustre: Mircea Florian, Dimitrie Gusti, Mihail Ralea, Tudor Vianu, George G. Antonescu. Formaţia filosofică şi pedagogică, dar şi un simţ special al comunicării, cu care era dotat, au contat mult în activitatea muzicianului, în raportul dintre dirijor şi ansamblu, care, pentru a fi într-adevăr eficient în actul interpretativ, implică o componentă ce depăşeşte relaţia strict muzicală, fiind un tip special de comuniune spirituală. Era unul dintre secretele lui Marin Constantin, una dintre cheile mecanismului atât de fin pe care l-a creat în arta interpretării.

Spre sfârşitul deceniului al şaselea, în 1958, Marin Constantin a fondat şi a condus Capela Corală „Gheorghe Cucu”. În 1960 devenea asistent la Conservatorul din Bucureşti, urmând treptele carierei universitare – profesor începând din 1970 până în 1993, apoi profesor consultant. Anul 1963 înseamnă actul de naştere al Corului «Madrigal» – mai exact, 11 aprilie, data fondării, şi 7 iulie, data primului concert. În 1968, Corul «Madrigal» a dobândit statutul de formaţie profesionistă a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. În cei aproape 50 de ani de activitate, numărul concertelor din România şi din străinătate depăşeşte 4.000. În 1992, la Paris, Corul «Madrigal» a fost declarat «bun al patrimoniului universal UNESCO».

După LP-urile apărute la Casa Electrecord (Madrigale, Palestrina, Miniaturi preclasice, Disc jubiliar pentru a 10-a aniversare a Corului «Madrigal», seria de Muzică contemporană românească, Colinde româneşti etc.), au urmat peste 40 de CD-uri editate de casele Electrecord, Intercont, Déesse, Decca, Phillips ş.a, cu muzică renascentistă, muzică românească tradiţională, dar şi cu lucrări de compozitori contemporani, ca Missa Păcii de Gheorghe Zamfir sau Misa Criolla de Ariel Ramirez. O apariţie discografică remarcabilă datorată lui Marin Constantin este albumul Arta construcţiei şi interpretării corale (10 discuri, comandă Columbia, SUA), care, pe lângă valoarea sa pedagogic-muzicală exemplară, reprezintă o sinteză a vastului repertoriu abordat de dirijorul Marin Constantin la pupitrul Corului «Madrigal» şi a atenţiei deosebite pe care a acordat-o, constant, creaţiei româneşti de gen.” (Costin Tuchilă).

In Memoriam Marin Constantin

Despre Omul-Părinte, Muzică şi Dalai Lama

Ultima oară când m-am revăzut cu tata, la spectacolul aniversar, dedicat împlinirii a 85 de ani de existenţă, nu a fost de ziua lui, 27 februarie 2010, ci în luna martie a aceluiaşi an, la Bucureşti. Tata a amânat acel spectacol cu înţelegere şi căldură părintească pentru a permite copiilor lui, mie şi fratelui meu, Ion Marin, să revenim în ţară pentru a-l serba.

În calitatea mea de director al Institutului de Studii de Pace şi profesor conferenţiar doctor docent la Facultatea de Ştiinţele Comunicării, Florida Atlantic University, am avut marea onoare de a-l avea ca invitat în 24 februarie 2010 pe Dalai Lama, cu care am avut şi o audienţă personală. Trebuia deci să fiu în Statele Unite pentru a participa la toate cele 32 de evenimente academice şi publice în onoarea domniei sale. Tata, care îmi cunoştea îndeaproape atât cariera academică, cât şi cariera publică, m-a îngăduit şi mi-a propus o amânare a propriei sale aniversări, pentru a-mi da răgazul să pot ajunge în ţară. A fost ultima oară când ne-am văzut. Ultima oară când am ascultat Madrigalul cu tata alături. De data asta, ca sărbătorit, în sală şi nu pe scenă, îl simţeam dirijând încet, în şoaptă, atent la fiecare sunet, care pentru aproape o jumătate de secol s-a chemat şi se cheamă Corul Madrigal. Ultima oară când ne-am auzit însă, a fost cu câteva ore înainte de plecarea lui în nefiinţă, chiar de Anul Nou 2011, când mi-a urat aceleaşi lucruri bune şi calde de părinte apropiat.

Trăind de peste 20 de ani în Statele Unite, am avut bucuria să înţeleg că publicul român de pretutindeni îl cunoaşte pe Marin Constantin, îi cunoaşte Corul său Madrigal, muzica, talentul său de geniu, precum şi bogăţia şi complexitatea repertorială şi artistică. Publicul străin îl cunoaşte pe tatăl meu atât prin înregistrări şi filme, dar mai ales prin prezenţa sa directă în sălile de spectacol, trăind momente de inegalabilă măreţie muzicală, de respiraţie inefabilă şi întrepătrundere spirituală. Există însă şi un alt public, mai puţin cunoscut în România, public care l-a întâlnit pe Marin Constantin prin persoane ca mine, mama şi fratele meu, prin fiica mea Oana şi soţul meu John, prin foşti membri ai Corului Madrigal (Irina Bazavan, Ecaterina Chirică, Mariana Popescu-Fălticeni şi alţii), prin noi, cei apropiaţi lui, răspândiţi pretutindeni.

Am primit dovada amprentei eterne a muzicii lui Marin Constantin prin prieteni care mi-au reamintit puterea şi valoarea talentului său imens, a impactului său la nivel naţional şi internaţional, a sunetului mereu suspendat în geniu. Pe câţiva dintre membrii acestui public vreau să îi aduc, un an mai târziu, în spaţiul omagial al artei înfăptuite de Marin Constantin prin lume: dr. Mark Kramer (Harvard University), unul dintre cei mai mari academicieni pentru studiul comunismului în întreaga lume; dr. Cezar Ornatowski (San Diego, State University), scriitor de seamă al discursului politic în Polonia şi SUA; dr. Philippe-Joseph Salazar (Cape Town University; Collège Internationale de Philosophie, France), discipol al filozofilor Michel Foucault şi Jacques Derrida, membru al Comisiei pentru Adevăr şi Reconciliere în Africa de Sud; Schmidt Family Foundation; dr. Robert Gaines (University of Maryland, College Park), vicepreşedinte al Congresului Internaţional de Istorie Retorică; Slavenka Drakulic, autor croat al vestitelor publicaţii „Café Europa”, „Balkan Express”; Virginia Zeani, marea cântăreaţă de operă, de origine română, precum şi dr. Michael Heim (University of California, Los Angeles), binecunoscut cercetător şi traducător al marilor voci disidente ca Milan Kundera şi György Konrard. O listă incompletă a membrilor unui public care continuă şi de acum încolo să îl cunoască sau recunoască pe Marin Constantin, artistul, tatăl meu, şi marele talent născut în România.

Un an mai târziu, de acum încolo mereu un an mai târziu, pentru noi toţi de pretutindeni, care îi suntem public de suflet, Marin Constantin rămâne o amprentă spirituală, o dăruire de vise, o invitaţie la Artă şi o colindă a geniului muzicii româneşti prin lume!

Dr. Noemi Marin

SUA

 Marin Constantin, Corul Madrigal – Concert de Crăciun