Serată „Eminescu jurnalistul”

afis Serata 14 dec 15

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România vă invită la ultima ediţie din acest an a Seratei „Eminescu jurnalistul”. Evenimentul va avea loc luni, 14 decembrie 2015, ora 18.00, în Sala „Euterpe” a Universităţii Spiru Haret din București (strada Ion Ghica nr. 13, intrarea prin strada Doamnei).

Programul acestei ediţii:  Continuă lectura „Serată „Eminescu jurnalistul””

Școala în alte timpuri (III)

constantin angelescu ministrul instructiunii publice

Pe 1 martie 1928, în „Universul”, jurnalistul Emil Ciucianu, cel care a deţinut în perioada interbelică funcţia de Președinte al Uniunii Ziariştilor,  scrie despre desfăşurarea Consiliului de Miniştri care avusese ca subiect pe ordinea de zi a discuţiilor şi reforma din învăţământul secundar.

Ziarul_universul

Continuă lectura „Școala în alte timpuri (III)”

Îndrăzneala feminității

Virginia_Andreescu-Haret

Prima femeie-arhitect din România

Virginia Andreescu-Haret (21 iunie 1894–6 mai 1962), nepoata de frate a pictorului Ion Andreescu și soție a inginerului Spiru I. Haret (nepot de soră al omului de știință, pedagog și politician Spiru C. Haret), a fost prima femeie din România căreia i-a fost emisă diploma de arhitect (unele surse menționând această premieră ca fiind și europeană).

virgina andreescu haret prima femeie arhitect din romania

Virginia Andreescu-Haret

A urmat, consecutiv cu Școala Superioară de Arhitectură, și Academia de Arte Frumoase, unde l-a avut professor pe Hipolit Strâmbu, la ale cărui insistențe a organizat o primă expoziție, cuprinzând schițe, desene și acuarele. Cu acest prilej a fost remarcată de către Comisia Monumentelor Istorice, care i-a achiziționat o parte din lucrări și, ulterior, a fost inclusă în componența acesteia ca desenator de relevee. În această calitate a participat în primăvara anului 1922 la o excursie de studii a arhitecților în Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, pe care a comentat-o într-o Dare de seamă cu schițe și desene, publicată în revista „Artele Frumoase”. Cu banii obținuți din vânzarea lucrărilor și-a finanțat o călătorie de studii în Italia.

A fost, de asemenea, prima femeie din România care a atins gradul de arhitect inspector general.

cazinoul govora arh Maria Virginia Andreescu Haret

Între anii 1928–1929, după planurile sale s-a început construcția cazinoului din stațiunea Govora, o capodoperă arhitecturală proiectată în stil eclectic. Din păcate clădirea nu a ajuns să fie finalizată vreodată, singura utilitate, și aceea vremelnică, a fost dată uneia dintre cele două aripi simetrice, în care a funcționat un cinematograf, în prezent părăsit. Perlă a turismului interbelic, celebră, în special, prin izvoarele sale cu ape minerale, stațiunea se stinge azi, îngropată sub indiferența autorităților. Cazinoul Virginiei Andreescu-Haret, deși se află pe lista clădirilor de patrimoniu a Ministerului Culturii, nu a intrat nici măcar într-un program de conservare.

Lista proiectelor și a realizărilor celebrei arhitecte este impresionantă. În București, mai ales, amprenta sa e vizibilă pe Bulevardul Schitu Măgureanu – palatul fostei societăți „Tinerimea Română”, clădire cu 7 etaje, cu basoreliefuri reprezentând scene din antichitate; pe Calea Victoriei – o serie de clădiri, printre primele blocuri de beton armat; pavilionul administrativ și dependințele subterane ale aeroportului Băneasa, precum și alte clădiri monumentale sau vile particulare.

palatul tinerimea romana

Palatul Tinerimea Română

Dar Virginia Andreescu-Haret nu a proiectat doar clădiri ci, înainte de toate, a desțelenit terenul, începând construcția unui drum spre o profesie nouă, un drum pe care nu mai pășise până atunci o femeie. Cu alte cuvinte feminitatea a îndrăznit, într-o perioadă istorică ale cărei îngrădiri cu greu ni le putem imagina astăzi. Și a învins, Virginia fiind prima admisă la examenul de admitere, la Școala Superioară de Arhitectură, înaintea colegilor săi bărbați!

Ani Bradea

cladire-de-bd-lascar-catargiu-nr-14-virginia-andreescu-haret

Clădire de pe Bd. Lascăr Catargiu nr. 14, București, proiectată de Virginia Andreescu-Haret

biserica sf treime ghencea

Biserica Sfânta Treime din Ghencea,  proiectată de Virginia Andreescu-Haret

Vezi și: http://virginiaharet.blogspot.ro/p/traseul-tour.html

Centenar Ion Dumitrescu

ion dumitrescu

eveniment liber sa spunDuminică, 10 martie 2013, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universității „Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15), va avea loc o nouă manifestare în cadrul „Amfiteatrului muzelor” – Ilinca Dumitrescu și invitații săi. Sub genericul „Maeștri. Clasici ai muzicii românești”, va avea loc o evocare a compozitorului Ion Dumitrescu, de la a cărui naștere se vor împlini în 20 mai a.c. 100 de ani.

Participă: prof.dr. Alexandru I. Bădulescu, muzicolog; scriitorul şi ambasadorul Ion Brad; muzicologul Petre Codreanu; prof. univ. dr. Lavinia Coman, pianistă şi muzicolog; prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, muzicolog; prof. univ. dr. Mihai Cosma, muzicolog; prof. dr. Gheorghe Deaconu; prof. univ. dr. Gabriela Munteanu; scriitoarea Pușa Roth; dr.,dhc Vasile Tomescu, muzicolog; scriitorul Costin Tuchilă; prof. univ. dr. Titus Vîjeu, scriitor.

Cvartetul de coarde alcătuit din Alexandru Dragomir (vioara I), Cătălina Cărciu (vioara a II-a), Emanuel Vots (violă), Mihai Grigore (violonel), clasa conf. univ. dr. Raluca Voicu-Arnăuțoiu (Universitatea Naţionala de Muzică Bucureşti), va interpreta fragmente din Cvartetul de coarde nr. 1 în Do major de Ion Dumitrescu.

mihai olteanu peisaj

Mihai Olteanu, Peisaj

Cu Ion Dumitrescu (20 mai 1013, Oteșani, Vâlcea–6 septembrie 1996, București) se încheie o epocă. Ilustrul reprezentant al celei de-a doua generaţii postenesciene a străbătut creator deceniile de mijloc şi din a doua parte a veacului, lăsând o operă muzicală mai mult decât elocventă, în care se regăsesc cu certitudine câteva capodopere. A scris muzică simfonică, de cameră (un Cvartet de coarde, pagină reprezentativă a genului, Sonata pentru pian, două piese, Ursul şi Căpriţa pentru acelaşi instrument etc.), muzică vocală, de scenă (între altele, pentru Hamlet, Regele Lear, Macbeth, Madame Sans-Gêne, Pălăria florentină, Mincinosul, Iphigenia la Delphi, Castiliana, Lucreţia Borgia, Vlaicu-Vodă, Avram Iancu, Madame un clasic modern ion dumitrescu editura academieiBovary, Mira, Astă-seară se joacă fără piesă, Maria Stuart, Apus de soare, Corsarul, Nevestele vesele din Windsor, Horaţiu, D’ale carnavalului, Din jale se întrupează Electra, Don Carlos, Mascarada, legate de activitatea dirijorală şi de compozitor la Teatrul Naţional din Bucureşti, 1941–1947), de film, aranjamente de folclor, muzică de balet. În privinţa muzicii de scenă a lui Ion Dumitrescu, de o mare bogăţie, după cum rezultă din cronicile vremii, însemnând o experienţă deosebită de orchestrator şi, în plus, un exerciţiu de viteză componistică, ea a avut un destin tragic: toate partiturile, care nu aveau cópii, au ars la bombardamentul din 24 august 1944, care a distrus clădirea teatrului, aflată lângă Palatul Telefoanelor.

Structural, Ion Dumitrescu este un simfonist: el construieşte pe spaţii ample, fără însă ca dramaturgia muzicală să fie ostentativă. Echilibrul desăvârşit, forma impecabilă, bogăţia tematică şi măiestria, egală în fragmentul monumental ca şi în cel liric ori umoristic, frazele „decupate” cu limpezime, principii armonice stabile, în ciuda unui colorit uneori surprinzător, aşa cum statornice şi expresive rămân şi cele de tratare a orchestrei – toate provin dintr-o concepţie clasicistă. Acestei estetici i se supune un fond viguros, de sorginte folclorică. Primele impresii sunt de vitalitate şi robusteţe, un suflu de prospeţime şi dezinvoltură impunându-se în fiecare lucrare. Nu a compus multă muzică simfonică, dar majoritatea opusurilor de gen, trei suite pentru orchestră, o simfonie, o simfoniettă, Preludiul simfonic, Suita „Muntele Retezat”, Concertul pentru orchestră de coarde, sunt partituri de referinţă.

În 2006 a apărut la Editura Academiei Române, volumul Un clasic modern – Ion Dumitrescu, ediție critică de Costin Tuchilă și Pușa Roth.

Costin Tuchilă

Clasici ai muzicii românești: Marțian Negrea

martian negrea

Ediția de duminică, 17 februarie 2013 a „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu și invitații săi este dedicată compozitorului Marțian Negrea, de la a cărui naștere s-au împlinit în 29 ianuarie 120 de ani. Manifestarea, sub generciul Clasici ai muzicii românești, este programată la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universității Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15).

Invitaţi speciali: prof. dr. Miruna Negrea, director artistic, Filarmonica de Stat „Paul Constantinescu”, Ploieşti, nepoata compozitorului; mezzosoprana Sorana Negrea, strănepoata compozitorului.

Participă: prof. univ. dr. Veturia Dimoftache, muzicolog, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti: prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, muzicolog, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

Momente muzicale: Adriana Dumitriu – soprană, Luiza Cîrlan – flaut, Alexandru Avramovici – clarinet. La pian: Lidia Butnariu, Laura Butnariu.

Recită actriţa Monica Mihăescu, conf. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică București.

Mariana Anghel la Gala Cântecului Românesc

mariana anghel

eveniment liber sa spunMariana Anghel, marea artistă din Ţara Haţegului, va cânta duminică, 10 februarie 2013, în Aula Magna a Universităţii ,,Spiru Haret” din București (Şoseaua Berceni, nr. 24), în spectacolul extraordinar Gala Cântecului Românesc. Îndrăgita interpretă aniversează 30 de ani în slujba cântecului popular. Spectacolul începe de la ora 17.00, iar intrarea este liberă. Evenimentul este organizat de către Societatea Naţională „Spiru Haret” pentru Educaţie, Ştiinţă Şi Cultură împreună cu TVH 2.0.

Pe scena Aulei Magna USH vor mai urca să-i spună „La mulţi ani!” prin cântec o pleiadă de artişti de valoare ai folclorului nostru, o adevărată paradă de stele: Gheorghiţa Nicolae, Mariana Stănescu, Gabriela Tuţă, Maria Loga, Ileana Lăceanu, Cătălin Maximiuc, Maria Butaciu, Ionuţ Sidău, Mioara Velicu, Marcel Anghel, Marius Brutaru, Ovidiu Homorodean şi Mărioara Man Gheorghe.

Accesul la spectacolul din Aula Magna a Universităţii ,,Spiru Haret’’ este permis începând cu ora 17.00. Punct de reper: Staţia de Metrou Apărătorii Patriei.

Gala Cântecului Românesc va fi transmisă în direct de TVH 2.0.

Maeştri: o remarcabilă familie de artişti – Mărginean

Viorel Mărginean, Pasărea Phoenix

În cadrul „Amfiteatrului muzelor” – Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi, duminică, 7 octombrie 2012, ora 11.00 în Sala de concerte „Euterpe” a Universităţii „Spiru Haret din Bucureşti (intrarea prin str. Doamnei nr. 15) va avea loc manifestarea dedicată unei remarcabile familii de artişti: Mărginean.

Invitaţi de onoare: acad. Viorel Mărginean, pictor; prof. Olga Morărescu-Mărginean, grafician; asist. univ. dr. Alexandru Ioan Mărginean, pictor, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti; Mihnea Mlak-Mărginean, elev, pianist şi pictor.

Invitaţi speciali: prof. univ. dr. Adina Nanu, istoric de artă, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”; regizorul Geo Saizescu, prof. univ. dr., Universitatea „Hyperion”; actorul Eusebiu Ştefănescu, prof. univ. dr., Universitatea „Hyperion”; criticul de artă Corneliu Antim.